Oda pastramei. Cum a devenit alimentul românesc un clasic newyorkez

„De fapt, pastrami își are originea la mai mult de 4.700 de mile (7.600 km) de New York. Mai precis, în Romania, unde este numită pastramă, un termen derivat din verbul românesc „păstra”, care înseamnă „a conserva”, referindu-se clar la scopul procesului de sărare, condimentare, maturare și afumare prin care trece carnea înainte de a fi consumată”, a scris jurnalistul pentru El Pais, conform HotNews.

López-Fonseca a povestit și cum a ajuns pastrama în Statele Unite. Aceasta a fost adusă de imigranții români și adoptată de locuitorii zonei, astfel încât a devenit un clasic sinonim cu orașul New York și cu comunitatea evreiască de aici.

Cum a ajuns pastrama românească un clasic newyorkez

„Această metodă de conservare a cărnii a fost adusă în SUA la sfârșitul secolului al XIX-lea de imigranți români. Potrivit unor studii, între 1881 și 1914, aproximativ 75.000 de persoane din România (mulți dintre ei evrei din regiunile Basarabia și Bucovina) și-au părăsit patria și s-au stabilit la New York. În câțiva ani, preparatul a devenit popular în acest oraș și în alte orașe americane, deși cu variații semnificative.

De exemplu, pastrama din carne de vită a devenit mai răspândită decât pastrama din alte tipuri de carne, unii spunând că din motive de preț, deoarece vita era mult mai ieftină decât gâsca sau carnea de oaie. O parte a procesului de preparare s-a modificat, de asemenea. Denumirea pastrami — prima referire scrisă la acest termen datează din 1895 — a apărut mai târziu, probabil sub influența termenului salami, un mezel italian deja foarte popular în Statele Unite la acea vreme.

În cele din urmă, pastrama, cu noul său nume, a devenit un clasic al delicateselelor din New York, unde este servit de obicei între două felii de pâine de secară unse cu muștar. Sanvișul este însoțit de murături.”

Pastrama în București

Jurnalistul a vorbit și despre formele de pastramă pe care le-a descoperit în România. În primul rând, contrar cu ce se găsește în SUA, pastrama este făcută din mai multe tipuri de carne, nu doar vită.

„Măcelăriile din Piața Obor, cea mai mare piață din București, sunt cel mai bun exemplu. Acolo se poate găsi carne provenită de la toate aceste animale, aflată în procesul care o transformă în pastramă, fie proaspătă pentru gătit, fie ca mezel gata pentru consum.

Ceva similar se întâmplă și în restaurante. Acolo, preparatul nu este servit în felii subțiri între două felii de pâine, ca în SUA, ci drept bucăți pe farfurie, însoțite de mămăligă (o pastă din mălai folosită ca echivalent al pâinii în bucătăria românească) și ardei iute.”