Oferta lui Trump pentru Groenlanda e absurdă? Dar istoria SUA?

Publicaţia The Wall Street Journal a relatat că preşedintele american Donald Trump a sugerat în discuţii private că ar fi interesat să achiziţioneze insula arctică. Liderul SUA a confirmat ulterior interesul actualei Administraţii de la Casa Albă pentru insula arctică, care face parte din Regatul danez.

Politicienii danezi au fost iritați. Mette Frederiksen, șefa Guvernului de la Copenhaga, a respins categoric ideea vânzării Groenlandei. Trump si-a amanat vizita programata in Danemarca, dar nu a renuntat la ideea de a deschide un consulat in Groenlanda. Trump a descris ”oferta” pentru Groenlanda ca o ”simplă afacere imobiliară”. Desigur, odată cu încălzirea climei, rezervele Groenlandei ar deveni ușor exploatabile, iar insula dintre America și Europa ar deveni un activ militar strategic mult mai important pentru SUA decât acum, când este deținută de aliatul NATO Danemarca.

Dincolo de toate acestea, ”oferta” Trump este considerată de mai toata presa internațională ca fiind absurdă. Însă este și  istoria SUA, la fel și cea a fostelor imperii, una absurdă?

Pentru cei care au învățat istoria SUA după manualele din anii 1940 și 1950, ideea președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda se încadrează într-o venerabilă tradiție a expansionismului american”, scrie jurnalistul Pat Buchanan.

Povestea începe cu marșul ofițerului colonial George Washington spre Fort Duquesne, în 1754, și cu înfrângerea zdrobitoare a Fortului Necessity, unde, potrivit mitului, a tras primul foc în ceea ce avea să devină războiul franco-indian.

După victoria britanică, Washington s-a dus acasă în Virginia, pentru ca în 1775 să fie chemat să conducă Armata Continentală în Războiul de Independență, încheiat șapte ani mai târziu cu victoria de la Yorktown.

Prin Tratatul de la Paris din 1783, americanii au obținut tot teritoriul de la Atlantic la Mississippi și de la granița cu Canada până la cea cu Florida.

Douăzeci de ani mai târziu, în 1803, președintele Thomas Jefferson și secretarul de Stat James Madison au profitat de oferta lui Napoleon și au cumpărat Louisiana contra a 15 milioane de dolari, extinzându-se de la New Orleans până la granița cu Canada, dar și mai le vest, dublând suprafața SUA.

În 1818, președintele James Monroe i-a ordonat lui Andrew Jackson, erou al bătăliei de la New Orleans în războiul din 1812, să se îndrepte spre sud, pentru a opri incursiunile indienilor seminole din Florida în Georgia.

Depășind ordinele, Jackson a intrat în Florida, i-a zdrobit pe indieni, a spânzurat doi ”spioni” britanici pe care i-a găsit aici, l-a îmbarcat pe guvernatorul spaniol și l-a trimis în Cuba, iar apoi s-a întors acasă, din nou erou, după ce aproape că a iscat un nou război cu britanicii.

Secretarul de Stat John Quincy Adams i-a înfruntat apoi pe spanioli. Dacă spaniolii nu puteau să-i  controleze pe indieni, americanii puteau să o faca, i-a spus Adams ambasadorului spaniol. Pentru a evita mai multe ”vizite” din partea generalului Jackson, cea mai bună soluție pentru Madrid a fost să cedeze această provincie Statelor Unite. Spania a capitulat. Florida era a noastră.

În 1835, sub conducerea lui Sam Houston, fostul locotenent al lui Jackson, coloniștii americani din provincia mexicană Texas au decis secesiunea. L-au obligat pe generalul Santa Anna să accepte independența unei noi republici, la San Jacinto. În ultimele zile de mandat din 1845, președintele John Tyler a alipit Texasul la Uniune, iar succesorul său, James Polk, a trimis o armată în Texas pentru a se asigura că frontiera SUA se va muta pe Rio Grande, mult mai la sud decât mexicanii susțineau că ar trebui să fie.

În razboiul ce a urmat între 1846 și 1848, armata SUA a invadat Mexicul și a intrat în capitala, unde Nicholas Trist, de la Departamentul de Stat, a negociat o pace prin care Mexicul ceda jumătate din țară – ceea ce a vea sa devina Sud-vestul american, plus California.

Președintele Ulysses S. Grant, un veteran al acelui război, l-a numit ”cel mai nedrept război”. Apoi, în 1853, Mexicul avea să cedeze contra cost o zonă de doua ori mai mare decât Massachusetts, Rhode Island și Connecticut luate la un loc. Această zonă avea saădevina parte din statele Arizona și New Mexico. Mexicanii au scos la vânzare și Baja California, pentru 10 milioane de dolari, însă Congresul a refuzat, spunând că acum aveam deja suficient teritoriu.

Când s-a încheiat Războiul Civil, secretarul de Stat William Seward – care a supraviețuit unei tentative de asasinat în noaptea in care a fost ucis Lincoln – a urmărit să cumpere Groenlanda și islanda, insulele St. Thomas și Republica Dominicană. Nu a reușit, însă a cumpărat Alaska de la Rusia pentru 7,2 milioane de dolari și a intrat în cărțile de istorie.

Astfel, de la încheierea mandatului lui John Adams, în doar 67 de ani, America și-a sporit teritoriul și a devenit a doua sau a treia țară din lume ca suprafață.

După războiul americano-spaniol din 1898, William McKinley urma să ne facă o putere imperială, anexând Puerto Rico, Hawaii, Guam și Filipine, ultima în urma unui război brutal cu 200.000 de victime filipineze.

Succesorul lui McKinley, Theodore Roosevelt, va pune la cale ruperea provinciei Panama de Columbia și achizitionarea de către America a Zonei Canalului. ”Am luat Panama”, se lăuda Roosevelt.

Opoziția lui Ronald Reagan față de transferul Zonei Canalului către Panama hotărât de Jimmy Carter avea să se dovedească cruciala pentru nominalizarea lui Reagan pentru Casa Albă, în 1980, și pentru victoria sa, zdrobindu-l pe Carter în 44 de state.  

Și Harry Truman a vrut să cumpere Groenlanda, iar în 1946 a oferit 100 de milioane de dolari în aur Danemarcei. Danezii au refuzat. Însă tot ei au fost cei care îi vândusera Insulele Virgine președintelui Wilson, în 1917.

Cum și-a extrins America teritoriul?

Prin revoluție, achiziții, invazii, anexări, război, furt și expulzarea francezilor, britanicilor, mexicanilor, amerindienilor nativi. Un record.

Diplomația lui Trump privind Groenlanda nu a fost la fel de abilă precum diplomația lui Seward când a cumpărat Alaska, însă atitudinea lui Trump nu este deloc diferita de cea a multor mari personalități din istoria noastră.

Trecând peste amânarea vizitei de stat la Copenhaga, chestiunea viitorului Groenlandei a fost doar amânată. Nu va dispărea.

Până la urmă, China, supeputerea ce vine din urmă, și-a exprimat și ea interesul pentru cea mai mare insulă, poziționată strategic între America și Europa, între Oceanul Arctic și Atlantic.

Cred că urmează vremuri interesante pentru danezi.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5

14 Comentarii

  1. Da, asa este, americanii cumparau cand aveau bani, acum s-a schimbat calimera, Banca Centrala din China avand cele mai mari rezerve monetare de pe Terra, deci oricat va oferi USA, China va da de trei ori mai mult, oricum economia americana e sustinuta de-o bancnota fara acoperire in aur, deci buna sa te stergi la cur cu ea, in timp ce alte valute chiar sunt valide dpdv economic su bancar! Concluzia? Va cumpara Trumpiță ce-a ingripar pisica mea aseara…..

  2. Imperiile meteu s-au largit. Groelanda are mult aur…aur..aur..

  3. He he ! Cum era bancul ala de acum vreo 40 de ani, care circula prin Romania (mai ales dupa invazia URSS in Afganistan) ? Intrebare la Radio Erevan : „Cu cine se invecineaza Uniunea Sovietica ?” Raspunsul Radio Erevan : „Cu cine doreste !” …. Ca parca vad ca miine poimiine, utilizind „creionul albastru al lui Stalin”, o sa avem al 51-lea stat american, cu capitala la Deveselu City si invecinat cu judetele Iasi, Constanta si Arad ! … Si asta moca, cadou !

  4. La epoca actuala asa ceva nu se vinde, mai ales cand „oferta” este facuta pe…Twitter… Nu cumva se gandeste la o anexare pur si simplu a Groenlandei? A la ce facu Putin in Crimeia? Mai ales ca a afirmat explicit ca Uniunea Europeana se numara printre dusmanii S.U….

  5. SUA nu e o tara ci o CORPORATIE -iar asa istorie n’a avut nimeni ; nascuti din violenta, crescuti prin violenta . American de 35 de ani, azi nu pot sa inteleg cum de Lumea asta stupida a vazut America ca pe un model. In anii Vestului Salbatic, un „Judecator” se intrunea cu juratii in Salon / bar si acolo hotara ca omul sa fie spanzurat . Justitia de aici e asa de relativa. Intr’un prim criteriu se imparte intre bogata si saraca. E timpul ca acest imperiu sa se prabuseasca. Au ajuns sa nu mai respecte normele internationale, etc Rusia, China si Iran i’au impins in disperare.

  6. – Si azi USA tot un Saloon e iar diferendele intre consumatori se transeaza outside iar talharii au parte de potera serifului, just for fair !

  7. @Miclovan: Inainte de orice, Groenlanda nu e de vinzare. Groenlanda e practic independenta, cu legislativ, guvern, steag si limba proprie. Populatia ei abia trece de 50 de mii de suflete. Totusi, ea depinde de relatia cu continentul. Ideiea cu cumpararea de catre SUA este unul din giumbuslucurile lui Trump. China are propriile probleme la ea acasa, Hong Kong, Taiwan iar Groenlanda e departe de Drumul Matasii sau proiectul Belt and Road. In fine, cea mai acoperita in aur moneda este cea mongola si totusi nu are deloc cautare. La urma urmei, nu dolarul se devalorizeaza fata de rubla si yuan ci invers. Ma indoiesc ca domnia ta isi tine economiile personale in yuani sau ruble, nici in togrogi – moneda mongola.

  8. @Anonim : Nu fi absurd : yuanul fiind moneda de rezerva bancara mondiala si mare parte din Coasta Estica a SUA fiind deja chinezeasca. Mai jos, raspuns la alt articol de Marchievici, nepublicat: îmi depasisem norma de interventii: N-am auzit de dosarele Corbul 1 si 2, si nici nu ma intereseaza. Tu confunzi oamenii politici cu DOCTORANZII, cu BURSELE DE STUDII ale unor fundatii AMERICANE. DOCTORANZII, da, „racolati”, fiindca autori de „revolutii permanente”, în folos SUA, cu zeci de mii de cititori, „lucrari stiintifice” – mai ales de „istorie” si privind mozaicurile etnico-sociale. Exemplu: sinistrul caz Denis Deletant, ani de zile la Cluj, prieten cu Maior si-alti „universitari”. Decembrie ’89: Iliescu însusi a spus c-a vorbit cu Gorbaciov, care ar fi recunoscut FSN: istoria reducându-se la RAPIDITATEA recunoasterii (sau nu a) germenilor unui nou regim. Trump asteaptând UN AN pentru a spune ca … NU recunoaste alegerile din Venezuela. În ’89, în România, n-au intervenit rusii, AMERICANII intervenisera (prin corupere). Culoarea anuntându-se imediat, cu „întoarecea spre Vest, spre Europa” (Iliescu si Petre Roman. Ultimul, cu state vechi de serviciu-n serviciile secrete, române si … „franceze”. Si cu aparitia lui Coposu si restului „persecutatilor” la TV). Demantelarea imediata a „securitatii” (= secretele de alcov = strategice + comunicatiile pe „firul scurt” = strategice) si restului institutiilor române („lupta-mpotriva comunismului”: Piata sorosista a Universitatii, Marian Munteanu, si-acuma, Rares Bogdan, etc.). Rezultat restaurarea situatiei interbelice: tot s-a distrus, în România, si „vândut” pe gratis – de la economie, la bogatiile naturale. Cui prodest? Americanilor. Asa ca tipii au fost în umbra lui decembrie ’89. p.s. SUA-n Groenlanda = alte baze militare-n Europa, continent reajuns sub ocupatia despotica, la cheremul tâlhariilor disperatilor falimentari.

  9. @Ileana Rollason: Nu am stiut ca ai norma la postat. Oricum, la prostii ti-ai depasit-o demult. Te califici deci cu brio pentru inalta distinctie sovietica Secerea si Ciocanul. Zici ca nu rusii au intervenit in Romania ci americanii. Atunci de ce Iliescu a vorbit cu Gorbaciov si nu a vorbit cu Reagan? Erau cumva americani in masinile Lada care au napadit tara dupa ce frontiera de la Prut fusese lasata de izbeliste? Faceau cumva trupele americane manevre in Ungaria si in Basarabia? Insusi Petre Roman a afirmat ca e timpul sa plece, dind si numarul acestora, aproape 30 de mii. Ar fi fost bine daca s-ar fi restaurat situatia interbelica. Cu toate pacatele ei, nu chiar putine, situatia de atunci este preferabila haosului de azi. Ai nemasuratul tupeu sa-i persiflezi pe cei care au infundat inchisorile, intre care si Coposu, din cauza regimului bolsevic instalat in urma ocupatiei rusesti. Ar merita sa ai parte macar o zi din ce au indurat acestia. Vorbesti prostii si cu Groenlanda si cu Europa. Baza americana de la Thule din Groenlanda dateaza din timpul razboiului, fiind instalata la cererea guvernului danez in exil. De altfel, germanii instalasera o statie meteo in Groenlanda. Americanii au eliberat Europa, caci nici URSS si nici Marea Britanie nu ar fi supravietuit fara livrarile americane. Fara ei, ai fi vorbit fie nemteste fie ruseste. Daca iti plac asa de mult regimurile forte, de ce pierzi timpul prin Franta? Rusia si Coreea de Nord te asteapta.

  10. @Ileana fiul lui Rolla Pentru dvs. Moldova de pe malul stang al Prutului tot ruseasca este?!Locuitorii ei tot „moldovani” sunt?! Sau romani pur si simplu? Sunteti germanofila si rusofila pana in maduva oaselor. Numai jalnica hiena ce isi zice marele urs va mai egaleaza in antiromanism. Al dvs. este insipid…Nici de ati fi agent strain de influenta nu v-ati comporta mai diferit decat pana acum. Si pe francezi, cand comentati in linie ca pe acest sit,ii luati de prosti ca pe romani?

  11. Chestia cu turiștii și mașinile Lada poate fi verficată consultând Arhivele punctelor de frontieră Ungheni și Galați . Din verificări, rezultă un total de 7654 mașini Lada și 15409 turiști sovietici în intervalul 15-26 decembrie 1989.

  12. @Agenteur X-7: sint destui care le-au vazut in judetele din Moldova si nu numai.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.