Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) va continua politica sa de producție fără restricții după ce membrii săi, adunați la Viena nu au reușit să cadă la un acord asupra stabilirii unui plafon maxim de extracție a țițeiului, scrie Bloomberg. Arabia Saudită a dorit să folosească această întâlnire să repare disensiunile cu anumite state OPEC, precum Iranul, după ce în luna aprilie, la Doha, la adunarea precedentă, a refuzat să avanseze un plafon de producție fără implicarea Teheranului, proaspăt scăpat de embargoul internațional. Înainte de venirea miniștrilor petrolului în capitala Austriei, Arabia Saudită, care este cel mai mare exportator de țiței din cadrul OPEC, a dat de înțeles că ia în calcul reintroducerea plafonului de producție, eliminat la finele anului trecut.
Ideea, care însă nu a fost făcută publică, a fost considerată neatractivă de către ministrul iranian, Bijan Zanganeh. Conform acestuia, Iranul nu susține o țintă totală ci un sistem de cote pentru fiecare țară membră a organizației. „Fără cote individuale pe ţări, OPEC nu poate controla nimic“, a spus acesta. În optica sa, Iranul ar trebui să aibă o cotă de 14,5% din producţia OPEC. Aplicând aceast pondere la producţia de 32,5 milioane de barili pe zi a OPEC, rezultă că Iranul ar trebui să pompeze 4,7 milioane de barili pe zi, mult peste cele 3,8 milioane de barili pe care Teheranul afirmă acum că le produce. Estimările experţilor arată, însă, mai curând, că Iranul ar extrage zilnic doar 3,5 milioane de barili pe zi. Suhail bin Mohammed al-Mazroui, ministrul Petrolului din Emiratele Arabe Unite, a afirmat că preţurile mici ale ţiţeiului împing toată statele să limiteze producţia, fie că admit public, fie că nu. Miniștrii OPEC care au sosit la sediul organizației din capitala austriacă păreau să fie în dezacord încă de dimineață.
În timp ce unele state, precum Kuweit și Qatar, dădeau semne că iau calea Arabiei Saudite, în sensul reintroducereii plafonului de producție, iar altele, cum ar fi Venezuela și Algeria, păreau să fie în consens cu Iranul, care agrează sistemul cotelor. Ministrul angolez, Jose Botelho de Vasconcelos, a spus că el crede că există posibilitatea că ţările Organizaţiei să ia o decizie privind plafonarea producţiei de petrol. Omologul său din Algeria, Salah Khebri, a spus că speră că se vor stabili limite pentru fiecare ţară. Eulogio del Pino, din Venezuela, a propus “un interval de furnizare” pentru fiecare naţiune OPEC. Ministrul energiei din Qatar, Mohammed al-Sada a declarat că piaţa este într-un moment pozitiv şi se îndreaptă spre echilibru, adăugând că toate opţiunile sunt deschise, inclusiv o limitare a producţiei totale a OPEC. Ministrul saudit al petrolului, Khalid al-Falih, în funcție de o lună de zile, a declarat că Regatul va utiliza o abordare “delicată” pentru că doreşte stabilitate pe te rmen lung. El a spus şi că va lua în considerare orice propunere făcută de Iran. Ministrul din Emiratele Arabe Unite a declarat că piaţă are nevoie de aprecierea preţului petrolului pentru a susţine investiţiile în sector. Anas al-Saleh, ministrul Kuweitului susține că 50-60 de dolari pe baril este un preţ adecvat iar ministurl adjunct irakian, Fayadh al-Nema, a spus că se aşteaptă că ţiţeiul să coste între 55 şi 65 de dolari în a doua jumătate a anului.
Conform Bloomberg, Arabia Saudită și partenerii săi din Golf au încercat să ajungă la un consens pentru a contracara abilitatea OPEC de influența prețurile și de a preveni o eventuală rupere în două a organizației: un grup cu costuri mici, din care fac parte Arabia Saudită şi ceilalţi producători din Golful Persic, şi altul cu costuri mixte, dar care are probleme economice şi militează, astfel, pentru reducerea producţiei şi susţinerea preţurilor la ţiţei. În primul grup fac parte în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, în cel de-al doilea grup, al ţărilor cu probleme economice, se regăsesc Venezuela, Nigeria, Libia, Algeria şi Ecuador, care au consemnat scăderi de producţie din 2014 până acum. În 2014, Arabia Saudită şi aliaţii ei arabi au decis să renunţe la constrângerile privind producţia în favoarea unei strategii de câştigare de cota de piaţă, iar preţurile s-au prăbuşit, aducând mari suferinţe financiare membrilor Organizației. Algeria nu a reuşit să-şi crească producţia şi consemnază deficit de cont curent pentru prima dată în ultimii zece ani. De asemenea, inclusiv Nigeria a cerut anterior susţinerea preţurilor, în condiţiile în care producţia ţării a scăzut cu circa 280.000 de barili pe zi din cauza sabotării conductelor. Producţia din Libia a scăzut cu 270.000 de barili pe zi din pricina atacurilor Statului Islamic asupra unor instalaţii petroliere, dar şi a războiului civil dintre facţiunile bazate în Tripoli şi Tobruk. Alături de acestea, Bloomberg include şi Ecuadorul şi Indonezia, dar şi Iran, ţară cu care Arabia Saudită are o rivalitate regională accentuată. Riyadhul şi Teheranul susţin părţi diferite în războaiele din Siria şi Yemen. De altfel, inclusiv Igor Sechin – şeful Rosneft – declara de curând că OPEC nu mai este un grup funcţional, iar puterea sa de a influenţa preţurile s-a evaportat, din cauza divergenţelor dintre Arabia Saudită şi Iran.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.