Orban 2026: fără program, dar cu frică, veto și alianțe riscante

Începând din 2008, Fidesz si Viktor Orban au făcut echipă cu consultantul politic Arthur Finkelstein (cu care a colaborat și Traian Băsescu sau Călin Popescu Tăriceanu) și alți specialiști apropiați de conservatorismul american. Rețeta a fost insistența asupra unei teme electorale majore. În 2010 a fost guvernarea proastă a socialiștilor, vreme de opt ani. Orban a câștigat. În 2014, a fost reducerea prețului la utilități de către Fidesz. Orban a câștigat. Finklestein a murit în 2017, însă tema pentru 2018 era limpede – lupta împotriva migrației. Iar Orban a câștigat. În 2022 nu a mai fost nevoie de un consultant – războiul din Ucraina s-a impus de la sine, Orban arătat că este singurul care poate apăra Ungaria și a câștigat.

Fidesz, fără un program propriu-zis pentru alegeri

2026 este primul an electoral în care Fidesz are un rival politic puternic, cu o orientare doctrinară dificilă, pentru că vine tot din dreapta spectrului politic. Pentru prima oară, sondajele sunt împotriva lui Viktor Orban. În 2026, campania pare mai haotică. Fidesz nu are un program politic propriu-zis cu care să fi ieșit în fața electoratului, spre deosebire de rivalii din Tisza. Partidul nu are o temă dominantă. Dar mesajul este limpede – ungurilor trebuie să le fie teama de război și de îngenuncherea economică, iar Viktor Orban este singurul care are experiența pentru a proteja țara.

La ce ne putem așptepta de la o potențiala guvernare Viktor Orban pentru relația cu Rusia? Politica față de Rusia va fi orientată pe mai departe spre cooperare practică, în special pe energie, parte din strategia pe termen lung de diversificare externă și consolidare a autonomiei față de UE. Elementele cheie includ contracte de gaze pe termen lung, aprovizionare cu țiței prin conducta Drujba și extinderea centralelor nucleare cu ajutorul Rosatom.

Cooperarea cu Rusia merge mai departe

După începutul invaziei din Ucraina, Ungaria a menținut aproape neschimbată cooperarea energetică cu Moscova și s‑a opus întăririi sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Guvernul pune accent pe păstrarea canalelor de comunicare cu Kremlinul, iar contactele oficiale sunt frecvente. Deși nu face declarații explicit pro‑ruse, practica politică este congruentă în multe domenii cu interesele Moscovei, inclusiv blocarea sprijinului financiar occidental pentru Ucraina, aderarea Ucrainei la UE.

Contractele privilegiate pentru gaze naturale si petrol cu Rusia lui Putin au fost posibile prin oferirea pe tava a industriei nucleare a tarii. Rusia a oferit 10 miliarde de euro pentru extinderea capacității centralei nucleare de la Paks. Disputa la Bruxelles a fost dură și a durat ani de zile. În cele din urmă, Bruxellesul a permis implicarea Rusiei in construirea de reactoare nucleare in Ungaria. Contractul nedesecretizat vreodată, a fost bănuit de clauze secrete dăunătoare Ungariei și Europei – dependență financiară, tehnologică si strategică de Rusia. Proiectul este întârziat – primul beton s-a turnat abia în acest an.

Relația cu UE îl poate scoate pe Orban de la guvernare

Fidesz critică ferm actuala structură a UE, percepută ca prea federalistă și intruzivă în competențele statelor membre. A folosit tacticile de blocaj și veto pentru a împiedica decizii privind sancțiunile împotriva Rusiei și pachetele de asistență pentru Ucraina, ca instrument de presiune în negocierile cu Bruxelles‑ul.

Guvernul Orban a plătit scump fronda. Mecanismul de condiționalitate (contestat în 2019 de Ungaria și Polonia, dar fără succes) a fost activat în primăvara anului 2022, imediat după începerea războiului din Ucraina. De atunci și până la momentul alegerilor, Ungaria a pierdut definitiv circa 3 miliarde de euro. Însă nu a putut accesa un total de peste 20 de miliarde de euro.

Este uriaș, mai cu seamă că rata absorbției acestor fonduri era foarte ridicată în Ungaria. Blocarea fondurilor UE, alături de rețelele clientelare din Ungaria au apăsat mult asupra economiei. Iar performanța economiei este cea care îl coboară pe Viktor Orban în sondaje. Din acest motiv, în campania electorală, UE este prezentată drept o sursă de presiune externă și un potențial risc pentru suveranitatea națională, consolidând narativul electoral conservator și identitar.

Ucraina – o amenințare economică și de securitate pentru Ungaria și UE

Guvernul recunoaște suveranitatea Ucrainei și inițial a condamnat agresiunea rusă, dar nu a furnizat asistență militară și nu a sprijinit tranzitul de arme prin teritoriul maghiar. Prioritatea oficială este „a rămâne în afara războiului” și protejarea economiei interne. Disputa privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia este un element important al relațiilor bilaterale, iar ajustările legislative de la Kiev sunt condiționate pentru o îmbunătățire a dialogului.

Ungaria a blocat sau întârziat decizii privind ajutorul financiar pentru Ucraina și sancțiuni împotriva Rusiei, folosindu‑se de veto ca instrument de negociere. Dar Ungaria blochează și procesul aderării Ucrainei la UE. Premierul Viktor Orbán a afirmat public că Ungaria a oprit procesul de aderare a Ucrainei la UE, pe baza consultării interne „Voks 2025”. Cu guvernul Orban la putere, UE nu va putea primi Ucraina, chiar și dacă ar parcurge cu succes pașii spre aderare. Fidesz se opune aderării Ucrainei la UE, prezentând această perspectivă ca o amenințare economică și de securitate pentru Ungaria și folosind tema în campanie pentru a mobiliza electoratul.

Fidesz, element de blocaj în NATO

Aceeași poziție de blocare a fost adoptat de Ungaria și în Comisia NATO-Ucraina, începând din 2017, continuând și după 2023, când s-a format Consiliul NATO-Ucraina. Ungaria a paralizat prin veto reuniunile acestor formate NATO-Ucraina. Faptul că aderarea Ucrainei la NATO a fost exclusă de către Statele Unite face mai puțin important acest blocaj instituit de Budapesta. Ungaria și Turcia au acționat concertat, întârziind ratificarea aderării Suediei NATO. Suedia a aderat la NATO în martie 2024, cu un an în urma Finlandei, după ce Ungaria a criticat politica permisivă a Suediei în materie de migrație – o ”revanșă” luată după contrele intra-UE de după valul migrației din 2015. Altfel, Fidesz consideră apartenența la NATO ca bază fundamentală a securității naționale, dar subliniază primatul deciziilor naționale privind nivelul și forma angajamentelor.

SUA – o relație personală, nu programatică

Relația cu SUA este fluctuantă, influențată de schimbările din Washington. În perioade de tensiuni cu administrațiile americane democrate  – din cauza statului de drept, relațiilor cu Rusia, China și Ucraina – guvernul Orbán a folosit un discurs suveranist și critic la adresa establishmentului liberal american. Fidesz subliniază în schimb apropierea ideologică cu Partidul Republican. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relațiile bilaterale au fost prezentate ca o „eră de aur”. Cooperarea este văzută ca un element de consolidare a credibilității Ungariei în fața provocărilor europene. Însă colaborarea militară și energetică tradițională cu SUA rămâne mult mai puțin dezvoltată decât cea cu Rusia sau parteneri europeni.

Potrivit presei de opoziție din Ungaria (VSquare), campania electorala a Fidesz și a lui Viktor Orban este susținută de o echipa de polittehnologi din Rusia. Șeful este Serghei Kirienko, cel care a fost implicat în rețelele de cumpărare de voturi și fermele de troli care trebuiau să influențeze decisiv alegerile din Republica Moldova, în 2025. Echipa lui Kirienko ar fi sosit în Ungaria cu pașapoarte diplomatice și ar coordona campania din Ambasada Rusiei la Budapesta. Este încă un semn că alegerile din Ungaria nu sunt doar o competiție politica internă, ci o parte dintr-un joc geopolitic mare.

Cercul se închide: de la vizita la sediul FSB în 2010, la agenții ruși din Budapesta în 2026

Rusia a fost partenerul principal al premierului Viktor Orban începând din 2010. Prin prezența agenților ruși la Budapesta în 2026 se poate închide un cerc început în 2009. În 2009, Viktor Orban, atunci lider al opoziției, se întâlnea, în Rusia, cu Vladimir Putin. În 2010, cu puțin timp înaintea alegerilor ce aveau să-l readucă la putere, Orban trimitea emisari la sediul FSB din Piața Lubianka.

Orban își dorea o apropiere de Rusia, China și Turcia, pentru ca Ungaria ”să scape de statutul de colonie a Germaniei”, au spus surse citate în urmă cu opt ani de presa ungară. Viitorul premier știa că există potențial de șantaj în relația cu UE. Spre deosebire de România, unde informația despre vizita la Moscova a viitorului secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană a fost decisivă în pierderea alegerilor din 2009, informațiile despre contactele cu FSB ale echipei lu Orban au apărut mult mai târziu.

Semi-naționalizările lui Viktor Orban

Nu Rusia a fost însă decisivă în câștigarea alegerilor, ci sistuația economică a Ungariei la apogeul crizei datoriilor suverane, în 2010. După victoria Fidesz, a urmat o serie de măsuri economice majore, începând cu ”alungarea” misiunii FMI din Ungaria, prin achitarea în avans a datoriilor. A urmat un război cu companiile străine de utilități (E.On, RWE, Engie, ENI) pentru reducerea prețului la gaze, apă, electricitate. A urmat apoi a o ”semi-naționalizare”, prin introducerea companiei de stat MVM în acționariatul marilor companii de utilități din Ungaria.

A urmat răscumpărarea a peste 20% din acțiunile MOL de la compania rusa Surgutneftegaz (unde fuseseră vândute de OMV). A urmat un război cu marile lanțuri occidentale de retail, obligate să-și retragă magazinele mari la periferia orașelor. Una dintre cele mai îndrăznețe, dar perdante, decizii a lui Orban a fost naționalizarea pilonului pensiilor private obligatorii din Ungaria, lansat în 1998. Riposta a fost un atac asupra forintului care a redus la jumătate fondurile care au intrat în cuferele statului.

Naționalizarea sistemului bancar

Din al doilea său mandat, Viktor Orban și-a propus să naționalizeze 40% din sistemul bancar al țării. A reușit cu asupra de măsură. Acum, aproape 60% din sistemul bancar din Ungaria este deținut de capital ungar. În România, procentul este sub 25%. OTP Bank, cu peste 20% din piața ungară, este deținută de capital ungar. Urmează MKB, MBH Bank.

”Tot mai mulți oameni se eliberează de o sufocantă concepție a democrației, considerată singura corectă, singura aprobată în Europa și în Vest. Liberalii au tendința periculoasă de a ceda prerogativele guvernelor naționale organizațiilor internaționale”, iar aceste instituții ”sunt inevitabil înclinate spre un despotism pe care îl numesc stat de drept, însă care este de fapt o lege a șantajului”, spunea Orban, in 2020.

Iliberalism îndulcit cu legi înrobitoare și bani pentru investitori

Asta nu înseamnă însă că Orban a avut o relație constant conflictuală cu puterile UE, în special Germania. Orban a jonglat abil cu liderii PPE de-a lungul timpului (Fidesz a fost suspendat din PPE în 2019). Orban a închis gura presei de opoziție, a închis cel mai important ziar al opoziției – Nepszabadsag. A adoptat repede o constituție criticată de Comisia de la Veneția pentru exprimări potențial revizioniste. A modificat legea electorală pentru a-și crea avantaj.

Liderii PPE nu l-au atacat în primele sale două mandate, nu au fost pentru ridicarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliu. „Fiecare familie are un copil teribil și trebuie să menținem contactul cu el, să-l ținem în familie pentru a putea discuta cu el“, spunea, în 2017, președintele de atunci al PPE.

Orban a știut să îndulceasă iliberalismul cu investiții masive pentru atragerea capitalului german în țară și cu o legislație a muncii socotită înrobitoare în Ungaria. Influența sindicatelor este aproape inexistentă, legea prevede circa 400 de ore suplimentare pe an, cu plata lor ce poate fi amânată vreme de trei ani. Negocierea colectivă este cvasiinexistentă. Ungaria a plătit 50% (mult peste „prețul pieței”) pentru un proiect BMW și a luat astfel fața Slovaciei și României. Acum, în pragul alegerilor din 2026, a Mercedes începe să producă în cea mai mare uzină auto din Ungaria.

Camarila câștigă, cetățenii obișnuiți mai puțin

Cu ce s-a ales Ungaria de pe urma semi-naționalizărilor guvernelor Orban, de pe urma investițiilor străine atrase nu numai din Germania, dar si din Rusia? Cu ce s-a ales de pe urma gazelor ieftine din Rusia, a politicilor pro-natalitate și a celei de a 13-a și a 14-a pensii introduse de guvernele Orban? Cu mult mai puțin decât spune guvernul. Creșterea economică pe cap de locuitor în termenii parității puterii de cumpărare a fost mult mai slabă în Ungaria lui Orban (începând din 2010), cu 46%, decât în Polonia (66,5%) sau în România (62,%). Polonia și România au înregistrat cea mai mare creștere din țările central si est-europene.

Marii câștigători ai guvernărilor Orban au fost rețelele corupte ale Fidesz. În 2010, o companie ce avea legături cu Fidesz avea aceleași șanse de a obține un contract cu statul ca și orice altă companie. În 2021, șansele companiilor asociate cu Fidesz de a ajunge la borcanul cu miere al statului erau de șase ori mai mari decât ale altor companii. Începând din 2022, a scăzut mult și rata fertilității în Ungaria, care crescuse, într-adevăr sub guvernele Orban. Acum, nivelul este același ca și în 2012, de 1,3, una dintre cel mai mici din regiune, sub România, cu 1,71 copii/femeie.

Pariul cu China nu pare câștigător

Nici pariul cu China nu pare să funcționeze. CATL, cel mai mare producător de baterii pentru automobile electrice din lume, urmărește o investiție de peste 7,3 miliarde de euro în Ungaria. Uzina ar fi trebuit să producă de la finalul anului trecut. În paralel, constructorul auto BYD are în vedere o investiție de circa un miliard de euro. Ar fi trebuit să ducă la o creștere a PUB-ului cu 1,5%. Însă BYD pare să se reorienteze spre Turcia (care face parte din uniunea vamală cu UE). Iar politica CATL a iscat polemici în Ungaria – investitorii chinezi favorizează clar angajarea chinezilor în fabrica lor, iar în vara anului 2025 vorbeau deja despre reducerea numărului de angajati.