Organizații de pacienți, scrisoare deschisă către premier: „Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni"

Semnatarii atrag atenția că discontinuitățile de aprovizionare, întârzierile mari în rambursare și lipsa unor alternative terapeutice echivalente pentru anumite boli, inclusiv cele rare, pot transforma economiile bugetare în complicații, întreruperi de tratament și costuri mai mari pentru sistem.

Organizațiile cer decizii transparente, bazate pe dovezi, care să garanteze accesul continuu al pacienților la tratament.

Semnatarii mai susțin că economia bugetară nu poate fi obținută pe seama continuității tratamentelor, iar deciziile privind accesul la medicamente trebuie fundamentate pe dovezi, nu doar pe compararea prețurilor.

O preocupare legitimă, dar insuficientă

Organizațiile semnatare recunosc, în deschiderea scrisorii, că preocuparea premierului pentru controlul cheltuielilor cu medicamentele pornește de la o problemă reală, întrucât niciun sistem de sănătate nu poate funcționa fără reguli transparente, evaluare riguroasă și responsabilitate în utilizarea banilor publici. Este firesc, se arată în document, ca statul să compare costuri, să elimine risipa și să susțină folosirea medicamentelor generice atunci când acestea sunt disponibile, indicate clinic și pot asigura continuitatea tratamentului.

Disponibilitatea, nu doar prețul

Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni, se subliniază în scrisoare. „Problema reală este că un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni. În România, discontinuitățile de aprovizionare și retragerile de pe piață sunt o vulnerabilitate structurală, cu efecte directe asupra aderenței la tratament și asupra echității accesului. O analiză recentă bazată pe date naționale pentru perioada 2017–2024 arată că episoadele de penurie au precedat, în medie, retragerile permanente cu aproximativ doi ani; studiul identifică, de asemenea, o fragilitate a pieței care afectează inclusiv produsele generice și biosimilare”, se arată în document.

Medicamente fără alternativă

În scrisoare se mai atrage atenția că nu toate medicamentele inovatoare au un generic sau un biosimilar disponibil. Din acest motiv, înainte ca un medicament să fie prezentat drept „foarte scump, dar înlocuibil”, organizațiile cer să se demonstreze transparent că există o alternativă disponibilă, adecvată clinic, autorizată pentru aceeași indicație și accesibilă fără întreruperi.

Rambursarea tratamentelor

Organizațiile susțin că timpul mediu dintre decizia de evaluare a tehnologiei medicale și rambursare a crescut de la 273 de zile în perioada 2020-2023 la peste 450 de zile în 2024-2025. Numărul indicațiilor care așteptau rambursarea a urcat de la 47 în 2022 la peste 100 în 2026. Nu se poate cere pacienților să accepte că tratamentele inovatoare sunt „prea scumpe” fără a analiza ce se pierde atunci când accesul la ele este întârziat și fără a verifica dacă alternativa invocată există în realitate, se mai arată în scrisoare.

Potrivit datelor ARPIM citate de semnatari, pentru terapiile aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului între 2021 și 2024, perioada medie până la compensare a fost de 1.110 zile, față de media europeană de 597 de zile. La începutul anului, mai puțin de unul din cinci medicamente era compensat, iar niciun medicament autorizat în 2023 sau 2024 nu intrase încă la compensare. În plus, chiar și după decizia de evaluare a tehnologiei medicale, intervalul până la compensarea efectivă a crescut de la o medie de 253 de zile în 2020-2023 la 447 de zile în 2024-2025.

Cele mai ridicate niveluri de mortalitate

Semnatarii amintesc și că România se află deja printre statele Uniunii Europene cu cele mai ridicate niveluri de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile. În acest context, susțin ei, orice politică de control al costurilor trebuie să răspundă nu doar la întrebarea cât se economisește astăzi, ci și la întrebarea ce tratament se garantează în viitor și cu ce consecințe, dacă acesta nu mai este disponibil.

Semnatarii cer decizii corecte

Organizațiile precizează că nu cer rambursarea necondiționată a oricărui medicament nou sau costisitor, ci cer ca deciziile să fie corecte, explicate, bazate pe dovezi și conforme legislației existente.

Scrisoarea este semnată de Alina Comănescu, președinte al Asociației Sănătate pentru Comunitate, Rozalina Lăpadatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Radu Gănescu, președinte al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), Marinela Debu, președinte al APAH-RO, Eduard Andrei Pletea, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, Rodica Molnar, președinte al ASCOTID, Dorica Dan, președinte al Alianței Naționale pentru Boli Rare din România, și Otilia Stanga, președinte al Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare.