Panoramic muzical bucureştean

Concert extraordinar sub bagheta lui Alain Pâris

Concertul Orchestrei Naţionale Radio de vineri, 3 februarie, ora 19.00, se va desfăşura sub bagheta dirijorului francez Alain Pâris, care se află pentru prima oară la pupitrul acestei orchestre. În deschiderea concertului va fi interpretată lucrarea „Ma mère L’Oye” de Maurice Ravel. Va urma „Concertul nr. 10 în Mi bemol major” pentru două piane şi orchestră, K. V. 365 de W.A. Mozart, care îi va avea ca solişti pe cunoscuţii pianişti Roxana şi Valentin Gheorghiu.

În partea a doua a programului vom audia „Requiem în re minor op. 48” de Gabriel Fauré, solişti fiind soprana Silvia Sorina Munteanu şi baritonul Cristian Hodrea. Va participa Corul Academic Radio, condus de Dan Mihai Goia.

Dirijor a cărui prezenţă pe scenele din România este deja cunoscută, Alain Pâris se află pentru prima oară la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio. Cu Premiul I câştigat la Concursul Internaţional de la Besançon şi o formare muzicală solidă obţinută alături de maeştrii Pierre Dervaux, Paul Paray şi Georg Solti, Alain Pâris şi-a dezvoltat o carieră artistică marcată prin numeroase concerte susţinute alături de Orchestra Simfonică „Bilkent” din Ankara, Orchestra Filarmonică din Liban, Orchestra de Stat din Atena şi Orchestra Simfonică din Cairo. A fost dirijor asistent al maestrului Michel Plasson la Orchestra „Capitole” din Toulouse, dirijor permanent la „Opéra du Rhin”, iar între 1986 şi 1989 a fost profesor de dirijat-orchestră la Conservatorul din Strasbourg.
Ca un neobosit promotor al creaţiei de muzică franceză, Alain Pâris a întreprins şi numeroase turnee în Elveţia, Slovacia, Germania, Ungaria, Portugalia, Finlanda, Brazilia, Mexic, Turcia, China, Africa de Sud, iar printre soliştii cu care a colaborat se numără: Hélène Grimaud, Dominique Merlet, Gabriel Tacchino, Pierre Amoyal, Idil Biret, Laurent Korcia, Karita Mattila, Régis Pasquier, François-René Duchâble. Activitatea sa dirijorală este completată de cea muzicologică, fiind autorul unui „Dicţionar de interpreţi”, apărut în colecţia „Bouquins” a editurii „Laffont”.

Valentin Gheorghiu

Artist complex ce marchează viaţa muzicală din ultimele decenii, Valentin Gheorghiu s-a remarcat ca un excepţional pianist şi compozitor. A colaborat cu nume de rezonanţă ale vieţii muzicale, păşind pe importante scene din Austria, Franţa, Germania, Statele Unite ale Americii, Elveţia, Italia, Marea Britanie, Suedia, Ungaria, Polonia, Norvegia, Canada, Spania, Israel, Japonia. Pe lângă o prodigioasă activitate solistică marcată de recitaluri şi concerte, Valentin Gheorghiu se dedică şi muzicii de cameră. A efectuat numeroase înregistrări, multe dintre acestea editate de case de discuri din ţară sau din străinătate. Atât Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, cât şi Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa. A mai fost distins cu numeroase premii obţinute în competiţii internaţionale dedicate pianului, în prezent făcând parte din juriile concursurilor „P.I. Ceaikovski”, „Van Cliburn”, „Fr. Chopin”, „A. Rubinstein”, „L. van Beethoven”, „R. Schumann”, „J.S. Bach”.

Cu o activitate artistică ce relevă o atentă preocupare nu doar pentru latura concertistică, ci şi pentru cea a muzicii de cameră, Roxana Gheorghiu s-a format la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a urmat studii universitare şi de masterat cu pianistul Gabriel Amiraş, desăvârşindu-şi formarea artistică la Weimar. Activitatea sa artistică a fost răsplătită cu o Diplomă conferită de Filarmonica din Ploieşti şi Premiul Concursului „Dinu Lipatti”. Roxana Gheorghiu a colaborat cu instituţiile de artă din ţară, iar alături de soţul său, maestrul Valentin Gheorghiu, a repurtat numeroase succese. Discografia sa cuprinde totodată un disc înregistrat sub bagheta maestrului Vlad Conta. Roxana Gheorghiu a efectuat turnee în Italia, Luxembourg, Ungaria, Polonia, Spania, Rusia, Grecia ş.a., a obţinut titlul de doctor în muzică şi este cadru didactic al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Soprana Silvia Sorina Munteanu şi-a început formarea muzicală studiind vioara, pianul şi cântul vocal la Liceul de muzică „Sabin Drăgoi” din Arad. A urmat apoi cursurile secţiei de canto ale Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, precum şi cursuri de masterat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde s-a perfecţionat în stilistică interpretativă – canto. Între anii 1995 şi 1999 a fost solistă a Operei Române din Cluj-Napoca (ca mezzosoprană), între 1992 şi 2002 a fost asistent universitar la Facultatea de Muzică din Timişoara, în anul 2002 a fost prim solistă a Operei Naţionale Române din Timişoara, iar din anul 2003 ocupă aceeaşi funcţie în cadrul Operei Naţionale Bucureşti. Activitatea sa artistică însumează numeroase concerte, spectacole de operă, recitaluri de lieduri, concerte de gală, fiind invitată şi în cadrul unor prestigioase festivaluri în Statele Unite ale Americii, Thailanda, Belgia, Bulgaria, Portugalia, Elveţia, Franţa, Germania, Olanda, Italia, Iugoslavia şi Spania. Dintre numeroasele roluri de operă abordate de Silvia Sorina Munteanu amintim: Donna Anna şi Donna Elvira din „Don Giovanni”, de W. A. Mozart, Dorabella din „Così fan tutte”, de W. A. Mozart, Rosina din „Bărbierul din Sevilla”, de G. Rossini, Aida, Amneris din „Aida” de G. Verdi, Macbeth din „Lady Macbeth” de G. Verdi), Ciò-Ciò San din „Madama Butterfly” de G. Puccini, Tosca din „Tosca” de G. Puccini, Carmen din „Carmen” de G. Bizet, Turandot din „Turandot” de G. Puccini. Repertoriul său vocal-simfonic cuprinde lucrări dintre care amintim: „Johannes Passion”, „Matthäus Passion” – J. S. Bach, „Misa Încoronării” şi „Requiem” – W. A. Mozart, „Stabat Mater” – G. B. Pergolesi, „Stabat Mater” – G. Rossini, „Simfonia a IX-a” de L. van Beethoven, „Requiem” (partiturile de sopran şi alto) – G. Verdi, „Messias” (partiturile de sopran şi alto) – G. Fr. Händel.

Formarea artistică a baritonului Cristian Hodrea a început la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca. A urmat cursurile Academiei de Muzică „Gh. Dima”, unde a studiat oboiul pentru a se consacra mai apoi cântului vocal, sub îndrumarea tenorului Marius Vlad Budoiu. A colaborat cu numeroşi dirijori precum: Horia Andreescu, Nicolae Moldoveanu (Elveţia), Alexandru Lăscae, József Horváth, Sabin Pautza (SUA), Sascha Goetzel (Austria), Romeo Râmbu, Cristian Brâncuşi, Kurt Philippi, Cristian George Neagu, Dorin Frandeş, Ciprian Para. A fost distins cu Premiul special al Juriului atât la Concursul „Hariclea Darclée” (2008), cât şi la Concursul „Sigismund Toduţă” şi a colaborat cu majoritatea instituţiilor de profil din ţară. Abordează repertoriul de operă, precum şi vocal-simfonic, reprezentat prin lucrări ca: „Mathäus Passion” – J. S. Bach, „Requiem” – W. A. Mozart, „Dettinger Te Deum” – G. Fr. Händel, „Misa Încoronării” – W. A. Mozart. În prezent, Cristian Hodrea este artist liric al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.

„MogoşoaiaClasic Fest”

Leontina Văduva

Marea soprana Leontina Văduva şi cel mai important pianist român al momentului – Horia Mihail – deschid cu un recital eveniment „MogoşoaiaClasic Fest”, organizat cu sprijinul ICR. Duminică 12 februarie, de la ora 17.00, în Sala Scoarţelor din Palatul Mogoşoaia, cei doi vor interpreta opusuri de George Enescu şi Jules Massenet – un dialog muzical interesant între maestru şi discipol. Leontina Văduva şi Horia Mihail revin astfel în faţa publicului român după succesul repurtat cu ocazia Turneului Naţional extraordinar „Cele trei dive”.

De curând, soprana Leontina Văduva declara într-un interviu, referindu-se la spectatorii români: „Doresc să le dau tot ce pot eu mai bun, astfel încât ei să fie mândri că i-am reprezentat în străinătate, să le certific faptul că mi-am meritat locul ce mi s-a acordat”. Cu siguranţă cei care vor fi prezenţi pe 12 februarie la Palatul Mogoşoaia vor asista la o întâlnire muzicală excepţională, la un recital de neuitat.

Pianistul Horia Mihail

După trei stagiuni extrem de apreciate de melomani, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti organizează împreună cu Radio România Cultural prima ediţie a „MogoşoaiaClasic Fest”. Începând din 12 februarie şi până pe 14 octombrie vor avea loc în Sala Scoarţelor din Palatul Mogoşoaia 13 concerte, care vor aduce în faţa spectatorilor programe deosebit de atractive, unele inedite, şi nume importante ale scenei muzicale româneşti şi internaţionale: tenorul Tiberius Simu de la opera din Leipzig, Cvartetul „Arcadia”, Trio-ul „Musica Viva”, Cvartetul de clarinete „Konik”, flautistul Matei Ioachimescu, soprana Sorina Munteanu, pianiştii Viorela Ciucur, Horia Maxim şi Silvia Sbârciu, ansamblurile „Flauto Dolce”, „EnChordais” (Grecia), „Baklava” (Macedonia), „Anatolia” (Turcia) şi „Anton Pann”.

Silvia Sorina Munteanu şi invitaţii săi

Silvia Sorina Munteanu

Îndrăgita soprană a Operei Naţionale Bucureşti, Silvia Sorina Munteanu, voce remarcată pe scenele internaţionale, dedică spectatorilor Studioului Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess” o seară specială, sâmbătă, 4 februarie, ora 19.30, în care vor putea fi ascultate fragmente celebre din lucrări lirice. Alături de invitaţii săi, printre care se numără sopranele Adriana Dumitriu, Alice Lopez şi baritonul Dan Indricău, acompaniaţi de pianistele Ioana Maxim şi lector univ. dr. Roxana Ardeleanu, Silvia Sorina Munteanu va interpreta pagini celebre din creaţia de operă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.