1. Cine pierde și cine câștigă din Alianța PSD-PNL? Dezvoltări și consecințe în vederea alegerilor locale și parlamentare din 2012

Anunțata alianță  între PSD și PNL, așa cum a fost ea anunțată de liderii celor două formațiuni politice, pe criterii paritare atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare, va avea efecte deosebite asupra reprezentării celor două partide și asupra activului de partid social-democrat și liberal.  

Prezenta analiză  dorește să arate ce ar reprezenta Alianța între PSD și PNL, prin raportare la viitoarea reprezentare parlamentară a celor două partide și prin raportare la ceea ce pot însemna alegerile locale pentru membrii semnificativi ai social-democraților, liberalilor și conservatorilor.  Întrebările la care răspunde sunt următoarele:

•  
  • Ce fel de bază are stabilirea unui criteriu paritar de reprezentare între PNL și PSD, prin raportare la alegerile care au avut loc între 2008 și 2009 (alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri europarlamentare și alegeri prezidențiale)?
  • Ce înseamnă paritate între PSD și ACD la alegerile locale din 2012? Cât  de motivantă este o asemenea variantă pentru militanții și activiștii celor două forțe politice?
  • Conform declarațiilor unor lideri politici și a unor realități electorale (referendumul din 2009), cum se estimează a arăta Parlamentul din 2012?
  • În ipoteza unui Parlament unicameral de 300 de parlamentari, ce va însemna aceasta pentru actualii parlamentari ai PSD și PNL, în situația parității candidaturilor? Care va fi raportul de forțe, în contextul unei noi geografii electorale?
  • în condițiile ipotetice atât ale echivalării actualelor sondaje de opinie cu rezultatul votului de la generalele din 2012, cât și ale testării altor scenarii, care ar putea fi consecințele asupra parlamentarilor actuali PSD și PNL, prin raportare la un Parlament unicameral de 300 parlamentari?

1. Analiza stabilirii criteriului paritar de reprezentare între PSD și PNL. Bază politică sau bază electorală?

Cât este, deci, anunțata paritate între PSD și PNL (ACD) bazată pe realități electorale și cât e bazată pe negocieri politice? Răspunsul la această  întrebare îl putem afla doar analizând raportul dintre PSD și PNL la cele 4 rânduri de alegeri desfășurate în 2008 și 2009, din prisma mandatelor și numărului de voturi obținute.

La nivel public și strategic, Alianța între PSD și ACD este menită a asigura prezența celor trei partide implicate în viitorul Guvern, dorind să  anuleze avantajul constituțional al lui Traian Băsescu în desemnarea primului-ministru, ce s-a dovedit decisiv în 2004, 2008 și 2009. Explicația publică furnizată de lideri este că, deși fiecare partid va fi nevoit să cedeze, cel puțin se va asigura prezența la guvernare și valorificarea pentru PSD și ACD a guvernării, din toate punctele de vedere. Dincolo de criteriul parității, așa cum reiese din informațiile furnizate de mass-media, un alt criteriu este decisiv în realizarea Alianței: criteriul conservării pozițiilor la nivelele superioare de reprezentare (Președinți CJ, municipii reședință de județ, primarii de Capitală). Cei care sunt etichetați drept baroni (președinți de organizații și/sau președinți de consilii județene și de mari municipii), din PNL și PSD, își vor conserva pozițiile și, în bătălie doar cu cei de la PDL, au mari șanse să rămână în funcții: aliamța este una a status-quo-ului. Având în vedere compoziția conducerilor celor două partide și a influenței aleșilor locali asupra deciziilor strategice, este de înțeles, prin principiul conservării, de ce vocile publice din cele două partide la adresa Alianței sunt aproape inexistente și periferice din punct de vedere al capacității de influențare. 

Similar, Alianța are toate premisele de a fi extrem de profitabilă pentru liderii celor două formațiuni importante, Victor Ponta și Crin Antonescu. Printr-un soi de gentelmen’s agreement, pare a se fi stabilit susținerea lui Victor Ponta de a fi premier în 2012 și a lui Crin Antonescu pentru prezidențialele din 2014.  

Alianța este, deci, extrem de profitabilă, pentru conducerea partidelor, pentru cei care iau deciziile importante și au influență. Își mențin influența, se realeg în funcțiile publice și beneficiază de roadele guvernării.  Totuși, la nivelul inferior, lucurile nu mai sunt atât de clare, apărând teza stabilirii candidaților pe bază de sondaje sau negocieri pe plan local. Cât de profitabilă este însă Alianța pentru baza partidelor, pentru membrii și militanții PSD și PNL, pentru primari, consilieri locali și județeni, pentru parlamentarii fără funcții de conducere? Baza paritară de reprezentare între PSD și PNL cât servește, deci, interesul partidelor și cât servește intereselor liderilor lor politici (consolidare și poziționare pentru obținerea unei funcții importante în stat)? 
 

Alegerile locale din 2008 

În privința raportului dintre numărul de voturi ale PSD și PNL, acesta a fost departe a fi unul paritar: 1,41 (Președinți de Consiliu Județean), 1,53 (vot politic la consiliile județene) și 1,58 (votul pentru primar). 

În privința situației politice legate de votul pentru consiliile locale, încă o dată diferențele în PSD și PNL sunt evidente: raportul între numărul de mandate este de 1,3 în favoarea social-democraților, iar raportul între numărul de voturi primite de cele două formațiuni politice este de 1,4 din nou în favoarea PSD. 

Există date chiar mai reprezentative pentru orientarea analizei. Situația este și mai clară în cazul raportării mandatelor obținute de PSD și PNL: 3,4 (mandate Președinți de Consiliu Județean), 1,5 (mandate consilieri județeni) și 1,6 (mandate primari). 

Dacă este să  consider primarii drept motoare electorale pentru formațiunile politice, numărul acestora ne arată cât de mare este disproporția de foțe între PSD și PNL: social-democrații au 1138 aleși după alegerile din 2008, iar liberalii doar 706.  

La nivelul fiecărui județ, atunci când e vorba de a raporta numărul de consilieri județeni ai PSD la cei ai PNL (considerat vot politic), situația este clar favorabilă  PSD (28 județe la 5 județe):

• Judete cu raport mandate (PSD/PNL) in favoarea PSD: Arges, Bacau, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Caras Severin, Constanta, Covasna, Dolj, Dambovita, Galati, Gorj, Harghita, Ialomita, Iasi, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Vrancea.
• Judete cu raport mandate (PSD/PNL) in favoarea PNL: Alba, Bihor, Brasov, Calarasi, Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramures
• Diferente mici la mandate sau situatii inverse la primarii/consilii judetene: Arad, Buzau, Ilfov, Mures, Valcea.

 

La nivelul fiecărui județ, atunci când e vorba de a raporta numărul de consilieri locali ai PSD la cei ai PNL, situația este clar favorabilă PSD (30 județe la 12 județe):

• Județe cu raport favorabil PSD: Arad, Arges, Bacau, Bistrita-Nasaud, Braila, Buzau, Caras-Severin, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Gorj, Harghita, Ialomita, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Bucuresti. 
• Județe cu raport favorabil PNL: Alba, Bihor, Botosani, Brasov, Calarasi, Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Maramures, Valcea.

 
 

Alegerile parlamentare din 2008 

Însumând numărul de voturi și de parlamentari obținuți de fiecare partid în parte pentru Camera Deputaților și Senat, raportul între PSD și PNL arată astfel: 1,75 în ceea ce privește mandatele și 1,8, comparând voturile obținute de fiecare formațiune în parte. 

Defalcat, pentru Camera Deputaților și Senat, raportul PSD – PNL este următorul:

• Camera Deputaților: 1,75 (mandate) și 1,78 (voturi).
• Senat: 1,75 (mandate) și 1,82 (voturi).

 

La nivelul fiecărui județ, atunci când e vorba de a raporta numărul de parlamentari ai PSD la cei ai PNL, situația este încă o dată clar favorabilă  PSD:

• Judete cu raport de mandate PSD/PNL in favoarea PSD: Arad, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Braila, Buzau, Caras-Severin, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Gorj, Harghita, Ialomita, Iasi, Ilfov, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Timis, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea, Bucuresti
• Judete cu raport de mandate PSD/PNL in favoarea PNL: Calarasi, Giurgiu
• Judete cu raport de mandate PSD/PNL echilibrat: Alba, Bihor, Botosani, Brasov, Cluj, Hunedoara, Maramures, Teleorman

 
 

Alegerile europarlamentare din 2009 

Totala disproporție între PSD și PNL e și mai clară când ne raportăm la alegerile europarlamentare din 2009: 2,2 (raport mandate PSD-PNL) și 2,13 (raport voturi  PSD-PNL). 
 

Alegerile prezidențiale din 2009 

Dezechilibrul PSD –  PNL e evident și în cazul turului I al alegerilor prezidențiale: raport voturi PSD – PNL 1,55. 

Concluzionând, după cum se observă din analiza celor 4 tipuri de alegeri care au avut loc în 2008 și 2009, problema parității nu s-a pus niciodată pentru alegători. Disproporția dintre PSD și PNL este evidentă în favoarea social-democraților. Asumarea parității, baza probabilei Alianțe PSD-PNL, este rezultat doar al negocierii politice, fără a ține cont de realitatea electorală. Așa cum se observă, Alianța conservă puterea celor deja cu influență și creeză probleme de reprezentare celor de la baza partidelor. O asemenea decizie comportă atât avantaje, cât și dezavantaje: formarea unei alianțe puternice pe de-o parte și, pe de altă parte, frustrarea militanților partidului mai important. Vom încerca să aprofundăm în continuarea asemenea aspecte și dezvoltări, referindu-ne la alegerile parlamentare și locale din 2012. 

2. Ce înseamnă paritate PSD-PNL într-un Parlament unicameral de 300 de reprezentanți? Atribuirea mandatelor  

 

De prezentare parlamentară a PSD și PNL (la care se adaugă PC) va depinde în principal viitorul guvern, iată de ce vom simula, plecând de la unele sondaje de opinie, cum va arăta Parlamentul după alegerile generale din 2012 pentru membrii social-democrați și liberali, pe diferite scenarii de lucru. 

Parlamentul de 300 de parlamentari a fost validat prin referendumul consultativ, declanșat de președintele Traian Băsescu și care a avut loc în 22 noiembrie 2009. Mai mult, așa cum arată declarațiile liderilor PSD și PNL prezentate în capitolul al III-lea, Victor Ponta și Crin Antonescu, ideea de a reduce la 300 numărul de parlamentari este unanim acceptată. Divergențe politice există în legătură cu trecerea la un Parlament unicameral. 

Cum, spre deosebire de structura Parlamentului, numărul de reprezentanți se stabilește prin lege organică, putem afirma cu o foarte mare probabilitate că alegerile din 2012 vor însemna reducerea la 300 a parlamentarilor. 

În continuare, pentru alegerile parlamentare din 2012, vom testa efectele unui Parlament de 300 de parlamentari asupra atribuirii mandatelor în două scenarii electorale diferite și, ulterior, asupra stabilirii candidaturilor în fiecare județ, pornind de la efectivele parlamentare actuale. Având în vedere voința electoratului (exprimată la același referendum din 2009), cât și considerente de ordin practic, vom adăuga analizei noastre ipoteza suplimentată a Parlamentului unicameral, una posibilă pentru 2012 și oricum periferică, pentru infrastructura de partid, în raport cu numărul de reprezentanți. 

Pentru diferite scenarii de evoluție, vom încerca să determinăm cu va arăta Parlamentul la final de 2012, precum și cum vor arăta PSD și PNL. 

1. Varianta 1: Alianța de 65%

 

În acest moment, în cele mai optimiste sondaje, PSD și ACD au împreună 65%. Plecând de la acest scenariu foarte optimist, dar care foarte probabil comportă reajustări ale așteptărilor, vom încerca să estimăm cum s-ar distribui mandatele între PSD și PNL, într-un scenariu paritar. Tehnic, ceea ce facem este să echivalăm estimările ultimul sondaj CSCI (24 ianuarie 2011) și ultimului sondaj CCSB făcut public (8 ianuarie 2011) cu rezultatul votului de la generalele din 2012. 

Conform ultimului sondaj CSCI :

• PSD – 38%
• ACD – 27%.

 

Conform ultimului sondaj CCSB: 

• PSD – 35%
• ACD – 30%.

 

 
 

Astfel:

• PSD+ACD = 65%
• Transpus in numar de mandate care ar reveni coalitiei: 65% din 282 = 183 mandate
• In caz de paritate:
  • PSD – 92 mandate
  • ACD – 91 mandate.

 

• Mandate in 2008:
  • PSD: 163
  • PNL: 93
  • Concluzie:
    • In caz de paritate, fata de situatia din 2008, PSD ar pierde 71 mandate in timp ce PNL ar pierde doar 4 mandate.

 

• Mandate in 2011:
  • PSD: 135
  • PNL: 82
  • Concluzie:
    • In caz de paritate, fata de situatia actuala a mandatelor, PSD ar pierde 43 mandate iar PNL ar castiga 9 mandate.

 

Așa cum se poate observa, chiar într-un scenariu foarte optimist, PSD va avea pierderi dramatice într-un scenariu paritar cu PNL, un număr considerabil din actualii săi parlamentari (43) riscând să nu mai fie aleși. Mai mult, PNL este câștigătorul alianței, cu aproximativ 9 mandate în plus în 2012 față de începutul lui 2011. 
 

1. Scenariul 51% Alianța PSD-ACD – la limită, dar câștigătoare

 

În cazul alegerilor parlamentare, obiectivul minimal al Alianței PSD-ACD este atingerea obiectivului de 51% din mandate (asumând că minoritățile naționale vor veni, ca de fiecare dată, de partea puterii). Ce ar însemna totuși acest scenariu, câștigător pentru conducerile partidelor (vor putea da astfel premierul), pentru reprezentarea parlamentară a PSD și PNL și, mai mult, pentru actualii lor parlamentari 

Astfel:

• PSD+ACD = 51%
• Transpus in numar de mandate care ar reveni coalitiei: 51% din 282 = 144 mandate
• In caz de paritate:
  • PSD – 72 mandate
  • ACD – 72 mandate.

 

• Mandate in 2008:
  • PSD: 163
  • PNL: 93
  • Concluzie:
    • In caz de paritate, fata de situatia din 2008, PSD ar pierde 91 mandate in timp ce PNL ar pierde 21 de mandate.

 

• Mandate in 2011:
  • PSD: 135
  • PNL: 82
  • Concluzie:
    • In caz de paritate, fata de situatia actuala a mandatelor, PSD ar pierde 63 mandate iar PNL ar pierde doar 10 mandate.

 

Așa cum se poate observa, chiar într-un scenariu moderat optimist, PSD va avea pierderi exagerat de mari într-un scenariu paritar cu PNL, un număr considerabil din actualii săi parlamentari (63) riscând să nu mai fie aleși. Mai mult, pierderile PNL sunt minime (10 mandate). 

3. Câți dintre parlamentarii actuali PSD și PNL vor mai avea colegiu în 2012 într-un Parlament unicameral de 300 de reprezentanți

 

În primul rând, primul lucru care trebuie precizat este că Parlamentul unicameral de 300 de reprezentanți va avea pentru PSD și PNL doar 282 de membrii, din prisma candidaturilor, pentru că, din start, 18 locuri vor ajunge la reprezentanții minorităților naționale. 

În condițiile reducerii numărului de parlamentari la 300 și a parității PSD-PNL (141 candidaturi pentru social-democrați și 141 candidaturi liberali), în urma simulării noului număr de colegii pentru fiecare județ, se ajunge la concluzia că unii parlamentari social-democrați nici măcar nu vor mai putea candida în județele lor (20 astfel de parlamentari). PNL este în situația de a avea un singur parlamentar într-o asemenea situație, în județul Buzău. 

Vor fi afectate județele puternice social-democrate, acolo unde sunt aleși acum un număr considerabil de parlamentari social-democrați și care vor avea de suferit din cauza reducerii numărului de colegii. Aceste concluzii apar comparând efectivele parlamentare de la începutul lui 2011 cu simulările pentru 2012; luarea în calcul a momentului electoral 2008 ar fi făcut și mai dramatică situația. 

Astfel, în cazul PSD, ca urmare a reducerii numărului de colegii și a distribuției paritare de mandate, 20 de parlamentari nu vor mai avea putea candida în județele pe care le reprezintă  acum:

• Argeș – 3 parlamentari din cei de acum vor rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Bacău – 2 parlamentari din cei de acum vor rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Brăila – 1 parlamentar din cei de acum va rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Caraș – Severin – 1 parlamentar din cei de acum va rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Constanța – 2 parlamentari din cei de acum vor rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Dolj – 2 parlamentari din cei de acum vor rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Galați – 1 parlamentar din cei de acum va rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Gorj – 2 parlamentari din cei de acum vor rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Ialomița – 1 parlamentar din cei de acum va rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Olt – 1 parlamentar din cei de acum va rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Sălaj – 1 parlamentar din cei de acum va rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Tulcea – 1 parlamentar din cei de acum va rămâne fără colegiu în județul respectiv.
• Vrancea – 2 parlamentari din cei de acum vor rămâne fără colegiu în județul respectiv.

 

În condițiile situației de la acest moment din Parlament, când opoziția încearcă să atragă parlamentari pentru a demite Guvernul prin moțiune de cenzură, cum PSD nu este capabil să asigure colegii nici pentru actualii săi senatori și deputați (20 din cei actuali rămân fără colegiu), este greu de crezut că va reuși să ofere unor parlamentari ai puterii argumentele pentru a schimba tabăra. Teoretic, doar PNL poate oferi asemenea argumente. 

De precizat că  doar un parlamentar PNL se va afla în situația teoretică de a nu mai putea candida în județul său ca urmare a reducerii numărului de colegii (județul Buzău).

4. Paritate la alegerile locale din 2012 – un câștig pentru Alianța PSD-PNL sau un măr otrăvit?

 

Pentru alegerile locale, în 2008, PSD și PNL s-au bătut pentru cele 40.297 poziții de consilieri locali, pentru cele 3.183 funcții de primar, pentru cele 1.393 poziții de consilieri județeni și, cireașa de pe tort, pentru cele 41 de Președinții de Consilii Județene, alese pentru prima dată în sistem uninominal. 

În 2008, în vederea localelor, atât PSD, cât și PNL au propus fiecare cel puțin 44.914 candidați (numărul real de candidaturi este mult mai mare datorită supleanților care se introduc, fără șanse de a fi aleși, pentru consiliile locale și județene) pentru toate comunitățile din această țară. Candidaturile pentru asemenea poziții, chiar uneori lipsite de orice șansă de reușită, constituiau poate singura modalitate de răsplătire a bazei extinse de militanți și activiști ai partidelor. Având în vedere diferențele de organizare și structurare dintre PSD și PNL, aceste candidaturi uneori cu valoare simbolică erau importante în primul rând pentru social-democrați, partidul mai mare, cu mult mai mulți militanți și activiști. 

Așa cum arată, din ceea ce prezintă mass-media, raportul de paritate între PSD și ACD în privința candidaturilor la alegerile locale (chiar dacă în plan local pot exista diferențe, ele se vor compensa la nivel național pentru a asigura echiibrul candidaturilor între cele două forțe politice) va avea consecințe importante asupra celor aproximativ 45.000 de pesediști și 45.000 de peneliști. 22.500 de social-democrați, precum și 22.500 de liberali, nici măcar nu se vor mai regăsi pe listele de candidaturi, dispărând astfel una dintre cele mai puternice legături între membru și partidul său. Acest fenomen, alături de faptul că se poate întâmpla ca în diferitele comunități candidatul important să fie din celălalt partid, pune în evidență marele pericol al listelor comune la alegerile locale (o soluție pe care nici Alianța DA nu a folosit-o astfel în 2004, preferând candidaturi separate pentru maximizarea susținerii electorale): demobilizarea masivă a militanților și activiștilor importanți nemulțumiți de dinamica politică. Cum, în mod natural, cei care au cel mai mult de pierdut sunt cei din județele puternice pentru PSD sau PNL (disproporție de forțe), pericolul e cu atât  mai mult de luat în seamă (în județele foarte puternice ale PSD, de exemplu, se va reuși cel mult consevarea actualei baze de aleși, lovindu-se foarte puternic în eșalonul celor în ascensiune, care se vor vedea nevoiți să cedeze locurile pentru care au muncit începând cu 2008 liberalilor). Consecințele unor asemenea evoluții se pot dovedi deosebit de importante pentru alegerile parlamentare. 

Chiar dacă în stabilirea candidaturilor și a listelor comune pentru niveluri de reprezentare inferioare celor de Președinte de Consiliu Județean și primar al municipiului reședință de județ vor fi considerate sondajele de opinie, pierderi semnificative pentru cele două partide (și în special pentru PSD, care este partidul mai mare) vor exista, exact din rândul celor care trebuie să muncească pentru a aduce și păzi voturile.  

La alegerile locale din 2008, PSD obținea undeva între 28%-30% din pozițiile puse în joc. În urma împărțirii frățești cu liberalii (care are implicit echivalență în eligibilitate), social-democrații vor candida la 50% dintre poziții. Într-o simulare de scenarii electorale, situația la sfârșitul lui iunie 2012 ar putea sta în felul următor:

• Alianța PSD – ACD cu un scor politic agregat de 51%. Mizând pe o împărțire echilibrată a succeselor electorale cu PNL, PSD s-ar putea găsi într-o situație mai proastă decât în 2008 (25%-26% din aleșii locali ai țării).
• Prin luarea în considerare a ultimelor sondaje CCSB și CSCI date publicității în ianuarie 2011, arătând un scor cumulat al Alianței PSD-ACD de 65% (foarte puțin probabilă atingerea unei asemenea cifre), PSD ar fi în situația să repete performanțele electorale din 2008 (32-33% din aleșii acestei țări), neprofitând de colapsul guvernării PDL.

 

Preconizatul raport de forțe paritar între PSD și PNL la Președinția Consiliilor Județene, care se va traduce în 21 candidaturi ale social-democraților și 20 ale liberalilor, va însemna pentru PSD abandonarea definitivă a Transilvaniei și a Banatului. De altfel, prin reorganizarea administrativă (va fi doar un Primar General și vor dispărea primăriile de sector) și prin faptul că nu are în acest moment un candidat propriu suficient conturat pentru Primăria Capitalei, PSD riscă să devină insignifiant și la nivelul Bucureștiului.   

Trebuie spus foarte clar că aceste analize sunt valabile pentru actuala organizare administrativă a României. Există un pericol real, așa cum a arătat și mass-media, ca PDL să treacă la reorganizarea administrativă a României, ocupându-se în primul rând de comasarea comunelor mici. O asemenea măsură ar afecta în primul rând PSD, știută fiind forța sa în rural și știută fiind sarabanda înființării de comune și mici orașe în vremea guvernării Năstase.  

Așa cum arată  analiza, candidatura paritară  pe liste comune între PSD și ACD comportă  riscuri mai mult decât semnificative pentru aliați  și în primul rând pentru social-democrați. Pericolul demobilizării în special în comunitățile foarte puternice, precum și pericolul involuției sau plafonării la rezultatele din 2008 este unul real pentru PSD. 

Devine tot mai clar că PSD și ACD ar fi obținut mai multe mandate candidând separat și având înțelegeri punctuale. Scopul Alianței între formațiunile politice ale opoziției este, până la urmă, obținerea guvernării în urma parlamentarelor. PSD și PNL par a-și juca cărțile mult prea devreme, în loc să își maximizeze șansele prin cucerirea a cât mai multor poziții în administrația locală. În acest context, riscul ca noua Alianță să obțină sub 51% trebuie considerat ca o variantă tot mai posibilă de lucru. 

5. Alte scenarii și ipoteze posibile

 

Dincolo de ipotezele deja testate, trebuie ținut cont de capacitatea de „inovare” a PDL pentru a-și maximiza șansele electorale și pentru a se menține la putere, atât la nivel central, cât și local, după alegerile din 2012. Ca de fiecare dată, mijloacele PDL pot fi unele legislative și de organizare. 

În condițiile problemelor din anii electorali 2008 și 2009, capacitatea de fraudare a PDL nu trebuie subestimată pentru alegerile locale și parlamentare din 2012. Democrat-liberalii, așa cum s-a văzut în 2008 și 2009, sunt adevărați „magicieni ai exit-poll-urilor”. La acest talent, se adaugă fondurile imense pentru mită electorală, turismul electoral și controlul total al instituțiilor statului, începând cu structurile de forță și de informații. Un miliard de euro pentru cumpărare de voturi în 2012, alături de modificări legislative avantajoase, pot face ca PDL să obțină 25% din voturi, iar Alianța PSD-ACD să aibă serioase probleme cu obținerea magicului 51%. 

Din punct de vedere legislativ, următoarele modificări și evoluții pot apărea, așa cum se poate vedea din acțiuni și declarații publice ale forțelor guvernamentale:

• Reorganizarea administrativă a României.
• Alegeri locale și parlamentare într-un singur tur.
• Prag electoral la alegerile locale și parlamentare de 3%.
• Votul prin corespondență.

 

Reorganizarea administrativă, prin comasarea comunelor foarte mici înființate de regulă fie în vremea guvernării Năstase, fie de social-democrați în timpul guvernului Tăriceanu, poate crea mari probleme pentru PSD. O parte semnificativă a acestor primari este deținută de către PSD, dovadă și faptul că, în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 2009, Mircea Geoană a cîștigat în mediul rural în fața lui Traian Băsescu (51,51% – 48,49%). 

Alegerile locale și parlamentare într-un singur tur sunt în măsură să consolideze sau să păstreze puterea partidelor mari. Acesta este motivul pentru ca PDL, alături de alianții săi, dorește un singur tur la localele și parlamentarele din 2012. Concentrarea eforturilor pentru un singur tur și canalizarea de fonduri imense către comunitățile politice portocalii pot duce la îndeplinirea obiectivului de minim 25% din posturi pentru PDL.   

Pragul electoral de 3% este în măsură să asigure fragmentarea spațiului politic și limitarea creșterii Alianței PSD-ACD (nu  mai primește bonusul electoral). PDL caută să limiteze potențialul de creștere al Alianței, asigurând menținerea în Parlament și fidelizarea UDMR (amenințat de ieșirea din Parlament de avântul PCM și al noului partid al lui Tokes), precum și apariția pe scena politică a unor partide mici, lesne de controlat prin metodele „specifice” ale Președintelui Băsescu. Așa cum arată astăzi sondajele (a se vedea sondajele CSCI și CCSB de mai sus), Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu, PRM, UNPR, chiar PNG, aspiră la reprezentare parlamentară. Printr-o asemenea modificare a legislației electorale, coroborată cu mobilizarea infernalului aparat de partid social-democrat, Președintele caută să formeze încă o coaliție pestriță care să mențină PDL la putere post-2012 și să-l scape de posibilitatea suspendării. S-a văzut cât de „convingător” este Președintele cu partidele mici. 

Votul prin corespondență este marea bombă pregătită în laboratoarele din Modrogan. Accentul pe care democrat-liberalii îl vor pune pe românii din diaspora este susținut de ceea ce s-a întâmplat în 2008 și 2009, cât PDL a câștigat la limită doar datorită celor care muncesc în străinătate. Nu fără îndeptățire, democrat-liberalii speră într-un scenariu câștigător, după care vor răsturna neîncrederea profundă a românilor din România cu mobilizarea diaporei. 

Conform „Gândul”, între trei şi cinci milioane de români este bazinul electoral potenţial aflat în afara ţării, potrivit unor calcule ale oficialilor democrat-liberali. Conform unui raport al Băncii Mondiale, numărul de români plecați din țară ar fi de 2,769.4 mii (13.1% din totalul populației). 

Dintre aceştia, surselor democrat-liberale citate de „Gândul”, în mod real ar putea vota între 500.000 şi un milion de oameni după ce proiectul ministrului Teodor Baconschi privind introducerea votului prin corespondenţă va deveni realitate. După William Brânză, cel care a orchestrat campaniile PDL și ale lui Băsescu în Diaspora, cel puțin un milion de români din diaspora vor vota prin corespondență. 

Distribuția acestor voturi poate compensa în parte ce se va întâmpla la votul din țară. Astfel, trebuie precizat că la ultimele alegeri prezidenţiale au fost înregistrate 146.876 de voturi valabil exprimate de români la secţiile de votare din străinătate. Dintre acestea, 115.831  (78,86%) au fost pentru Traian Băsescu şi 31.045 pentru Mircea Geoană. PDL este foarte bine structurat în diaspora și, ținând cont deja de legendarul episod al votului de la Paris din 6 decembrie 2009, șansele PDL a se menține la linia de plutire sunt mari. Un alt aspect neluat în calcul este ponderea pe care o va avea diaspora ca număr de mandate, în condițiile unei creșteri a prezenței la vot exponențiale (de exemplu, de la 146.876 voturi în 2009 la peste un milion de voturi în 2012). Prin noua lege electorală, este probabil, cel puțin pentru Parlament, să se aloce un număr mult mai mare de parlamentari în diaspora. 

Toate ipotezele de mai sus, în contextul controlului total al instituțiilor statului român exercitat de PDL, se pot traduce într-un coșmar pentru PSD și PNL, chiar dacă va fi constituită Alianța. Drumul către 51% este barat cu obstacole care se pot dovedi foarte greu de înlăturat.

Dincolo de aspectele de ordin legislativ, există două riscuri majore pentru noua Alianță, în perspectiva alegerilor generale din 2012 și a celor prezidențiale din 2014, care pot dinamita succesul unei alternative la actuala putere:

• Calculele legate de ce se va întâmpla după parlamentarele din 2012, în care opoziția actuală speră la un prim-ministru social-democrat și un Guvern paritar între cele două forțe politice, pot fi dinamitate de Traian Băsescu și chiar de Constituție. Chiar dacă Alianța PSD-ACD va obține peste 50% din mandate, Băsescu nu este obligat de Constituție să numească premierul propus de noua majoritate (se estimează a fi Victor Ponta), ci poate veni cu orice propunere din rândul membrilor Alianței (eventual, poate propune rivali pentru liderii celor două formațiuni, pentru a provoca instabilitate).
• Dacă până la urmă PSD obține postul de premier în 2009, aceasta înseamnă în mod automat că poziția de prezidențiabil va ajunge la PNL (cel mai probabil pentru Crin Antonescu). Deci, pentru prima dată după Revoluție, PSD nu va avea un candidat propriu la alegerile considerate cele mai importante de către români. Un asemenea scenariu deschide, cu argumente, calea unui candidat social-democrat independent pentru prezidențialele din 2014.

 

  

II. Analiza comparată  (PSD – PNL) a rezultatelor alegerilor 2008-2009

Alegeri locale 2008

 

Situația numărului total de mandate la nivel local: 

Primari: 3183

Consilieri locali: 40.297

Consilieri Judeţeni: 1393

Preşedinţi Consilii Judeţene: 41 

Situaţia voturilor si mandatelor la nivel national: 
 

 

Raport mandate si voturi valabil exprimate PSD/PNL la nivel national

 
 
 

Situatia voturilor si mandatelor la nivel de judete 

Judete cu raport mandate (PSD/PNL) in favoarea PSD: Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Botosani, Braila, Caras Severin, Constanta, Covasna, Dolj, Dambovita, Galati, Gorj, Harghita, Ialomita, Iasi, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Vrancea

Judete cu raport mandate (PSD/PNL) in favoarea PNL: Alba, Bihor, Brasov, Calarasi, Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramures

Diferente mici la mandate sau situatii inverse la primarii/consilii judetene: Arad, Buzau, Ilfov, Mures, Valcea 

Raport PSD/PNL consilii locale:

Judete cu raport favorabil PSD: Arad, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Braila, Buzau, Caras-Severin, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Gorj, Harghita, Ialomita, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Bucuresti. 

Judete cu raport favorabil PNL: Alba, Bihor, Botosani, Brasov, Calarasi, Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Maramures, Valcea. 

VVE: voturi valabil exprimate (pe partid)

 
 
 

Situaţia mandatelor si voturilor valabil exprimate pentru consilierii locali, la nivel national: 

 
 
 
 
 
 

Raport mandate si voturi valabil exprimate PSD/PNL (pe judete): 

 

• BUCURESTI:

 

 

Raport Bucuresti voturi si mandate PSD/PNL

Alegeri parlamentare 2008

 

Situaţia voturilor si mandatelor la nivel national(Camera Deputatilor+Senat): 

 

Raport PSD/PNL:

Mandate: 1,75

Voturi valabil exprimate: 1,80 

Situatia voturilor si mandatelor la nivel national (defalcate Camera Deputatilor/Senat)

 

Raport PSD-PNL

 

Situatia voturilor si mandatelor la nivel de judete  

Judete cu raport de mandate PSD/PNL in favoarea PSD: Arad, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Braila, Buzau, Caras-Severin, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Gorj, Harghita, Ialomita, Iasi, Ilfov, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Timis, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea, Bucuresti

Judete cu raport de mandate PSD/PNL in favoarea PNL: Calarasi, Giurgiu

Judete cu raport de mandate PSD/PNL echilibrat: Alba, Bihor, Botosani, Brasov, Cluj, Hunedoara, Maramures, Teleorman 
 

 
 
 
 

Raport PSD/PNL la nivel de judete (defalcat CDep, Senat) 
 

Alegeri europarlamentare 2009

Situaţia voturilor si mandatelor la nivel national: 
 
 

 

Raport mandate si voturi valabil exprimate PSD/PNL (pe tara):

Mandate: 2,2

Voturi valabil exprimate: 2,13 

Situatia voturilor la nivel de judete 

Alegeri prezidentiale 2009

Situaţia voturilor si mandatelor la nivel national: 

 

Situatia voturilor si mandatelor la nivel de judete 

III. Declaraţii Victor Ponta și Crin Antonescu referitoare la reducerea numărului de parlamentari la 300

Declaraţii Victor Ponta

 

25 feb 2010

România corectă, România socială

Ponta a făcut publice doar trei din viitoarele modificări pe care le doreşte aduse la Constituţie, prima dintre ele fiind cea a limitării numărului de deputaţi la 300, conform referendumului de anul trecut.

El a precizat însă  că PSD nu va renunţa la existenţa Senatului, menţionând că aceasta este o cerinţă a Tratatului de la Lisabona.

„E clar că  majoritatea populaţiei doreşte o Cameră cu 300 de membri, dar ne dorim, indiferent de riscuri sau atacurile mediatice, o Cameră  superioară, care să reprezinte comunităţile locale, care să  fie aleasă de consilierii locali şi judeţeni, să nu fie aleasă direct de populaţie. Conform Tratatului de la Lisabona, va avea competenţe de a legifera şi de a reprezenta comunităţile locale”, spune Ponta.

http://www.mediafax.ro/politic/ponta-vrea-parlament-bicameral-si-vot-obligatoriu-5624071  

23 Aprilie 2010

Ponta la TV Ziare.com: E periculos sa modifici Constitutia dupa chipul lui Basescu

Liderul PSD a adaugat ca reducerea numarului de parlamentari putea fi facuta si fara modificarea Constitutiei, insa nu este in interesul puterii sa o faca.

„Vom sustine ideea de a avea 300 de parlamentari, dar vreau sa explic oamenilor ceea ce presedintele Romaniei nu le-a explicat oamenilor: reducerea numarului de parlamentari nu se face prin modificarea Consti

tutiei, ci printr-o simpla lege. Majoritatea apartine domnului Basescu si putea sa faca legea pana acum, insa nu cred ca vrea sa o faca, vrea sa pastreze subiectul pentru cei care nu stiu adevarul”, a declarat Victor Ponta.

http://www.ziare.com/victor-ponta/stiri-victor-ponta/ponta-la-tv-ziare-com-e-periculos-sa-modifici-constitutia-dupa-chipul-lui-basescu-1011234  

03 mar 2010

Ponta: Ne opunem unicameralului, dar îi satisfacem dorinţa lui Băsescu de a avea o cameră inferioară cu 300 de parlamentari

Preşedintele PSD, Victor Ponta, s-a declarat un susţinător al bipartidismului, având ca model scena politică engleză.  Ponta a declarat că totuşi este de acord cu ideea modificării uninominalului, dar nu mai vrea să se întoarcă la liste. „Ideea modificării uninominalului este de a avea o cameră de 300 de persoane din oameni aleşi fie uninominal şi pe listă. Dar nu mai vreau să ne întoarcem la listă. Sunt convins că trebuie să avem o cameră superioară care să reprezinte comunităţile locale, cu 300 de parlamentari unde reprezentanţii să fie aleşi de consilierii locali. O să-i satisfacem dorinţa lui Traian Băsescu de a avea o cameră inferioară cu 300 de parlamentari”, a declarat Ponta la REALITATEA.NET LIVE.

Acesta a explicat şi cum vede aceste modificări: „Aş adăuga că, din punctul meu de vedere, fiecare judeţ ar trebui să aibă doar 2 senatori indiferent cât de mare este judeţul. În formula actuală, cu cele două camere cu aproape aceleaşi atribuţii mi se pare că avem un sistem ineficient. Între timp văzând că ceea ce legiferăm este confuz şi este nevoie pe modelul Tratatului de la Lisabona să avem regiuni am evoluat în opiniile mele politice. Am avut obsesia enclavizării, dar important este cum îi convingem pe oameni să renunţe la patriotismul local şi cum îiconvingem că unindu-se vor fi cetăţeni al UE. Asta este cel mai important”, a mai spus Ponta.

http://webtv.realitatea.net/actual/ponta-ne-opunem-unicameralului-dar-ii-satisfacem-dorinta-lui-basescu-de-a-avea-o-camera-inferioara-c  

13 mar 2010

Luni au loc consultari la Cotroceni pe tema modificarii Constitutiei. Ce-i vor propune PDL, PSD si PNL lui Traian Basescu

Victor Ponta: „E clar ca majoritatea populatiei doreste o Camera cu 300 de membri, dar ne dorim, indiferent de riscuri sau atacurile mediatice, o Camera superioara, care sa reprezinte comunitatile locale, care sa fie aleasa de consilierii locali si judeteni, sa nu fie aleasa direct de populatie. Conform Tratatului de la Lisabona, va avea competente de a legifera si de a reprezenta comunitatile locale„

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-7027442-luni-loc-consultari-cotroceni-tema-modificarii-constitutiei-vor-propune-pdl-psd-pnl-lui-traian-basescu.htm  

15 mar 2010

Victor Ponta se teme că racolările de parlamentari din opoziţie ar putea viza crearea unei majorităţi pentru modificarea Constituţiei

„Vom merge la întâlnirea cu preşedintele ţării, ne-a chemat, mergem acolo, cu o poziţie foarte clară vizavi de modificarea Constituţiei şi ce aşteptăm noi de la ea. Dacă se va crea un consens între cele patru forţe politice sau va fi vorba de o majoritate… teama mea este că această racolare de parlamentari se face şi în ideea de a avea două treimi puterea actuală şi de a schimba Constituţia practic fără consultarea opoziţiei, ceea ce este foare grav”, a subliniat preşedintele PSD dumninică, la postul de televiziune amintit.

Victor Ponta a declarat că PSD+ul este dispus ăs accepte aplicarea referendumilui privind reducerea numărului de parlamentari la 300, însă va insista pentru crearea unei camere superioare care să reprezinte autorităţile locale.

http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/victor_ponta-psd-revizuire_constitutie-consultari_0_225577460.html  

15 mar 2010

Ponta susţine ideea unei camere parlamentare a aleşilor locali

„Avem o poziţie foarte clară vizavi de modificarea Constituţiei. Avem ideea de a accepta ideea de referendum şi de a spune avem o Cameră cu 300 de parlamentari, aleşi uninominal, şi o Cameră superioară care să reprezinte comunităţile locale, să fie aleasă doar de către consilierii locali şi judeţeni, să aiba atribuţii în legiferarea privind ceea ce România trebuie să adopte şi anume regiuni, reorganizarea administrativ-teritorială şi folosirea fondurilor europene în România”, a declarat Victor Ponta la Realitatea Tv.

http://www.realitatea.net/la-consultarile-cu-traian-basescu–ponta-va-sustine-ideea-unei-camere-parlamentare-a-alesilor-locali_704563.html

Declaraţii Crin Antonescu

 

5 noiembrie 2010

Liberalii au adoptat azi la Braşov în cadrul Ligii Aleşilor Locali ai PNL o rezoluţie extrem de interesantă. Iată ce propun ei:

1.Reducerea numărului de parlamentari la 300.

2.Separarea atribuţiilor celor două Camere ale Parlamentului, astfel încât Senatul să  devină, preponderent, camera comunităţilor locale.

3.Alegerea parlamentarilor prin vot uninominal majoritar în două tururi.

4.Alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal majoritar, în două  tururi.

5.Reorganizarea administrativ-teritorială  a României după sistemul regiunilor cu grad mare de autonomie financiar-fiscală.

http://transildania.wordpress.com/2010/11/10/1256/ 

7 octombrie 2009

PNL lucrează  la un proiect de lege ce prevede Parlament bicameral cu mai puţin de 300 de parlamentari

Crin Antonescu a anunţat astăzi, la Oradea, că Partidul Naţional Liberal are în lucru un proiect legislativ care prevede ca Parlamentul să fie compus dintr-un număr mai mic de parlamentari „sub 300 de persoane, cu grija, justificată, ca unii oameni ce populează azi Parlamentul să nu fie confundaţi cu instituţia în sine”.

http://www.crinantonescu.ro/articole/210/PNL-lucreaz-la-un-proiect-de-lege-ce-prevede-Parlament-bicameral-cu-mai-pu-in-de-300-de-parlamentari.html 

28 septembrie 2009

Antonescu vrea modificarea Legii electorale

„Suntem de acord cu reducerea drastică a numărului de parlamentari şi în sensul acesta vom iniţia în zilele următoare şi vom depune chiar o iniţiativă legislativă – pentru că nu e nevoie de modificarea Constituţiei pentru a reduce numărul de parlamentari, ci doar de modificarea legii electorale – o iniţiativă care să vizeze reducerea simţitoare a numărului de parlamentari, chiar la 275 – 250, cu păstrarea celor două Camere din raţiuni care ţin de tradiţia istorică a României, de raţiunile de funcţionalitate ale acestui Parlament şi de asemenea de contextul şi viziunea pe care la nivelul Consiliului Europei începând din 2013 oricum ar trebui să o aplicăm, adică să ne întoarcem dacă am pleca la bicameralism”, a spus Antonescu.

http://www.ziarulring.ro/stiri/7794/antonescu-vrea-modificarea-legii-electorale 

24 septembrie 2009

Crin Antonescu, despre referendum: Traian Băsescu este disperat şi vrea o Mare Adunare Naţională

„Traian Băsescu este disperat şi nu are curaj să se prezinte la alegerile prezidenţiale decât ascuns în spatele unui demers demagogic şi populist. Sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari, dar personal rămân partizanul unui Parlament bicameral, iar acuzaţiile în lipsă de probe pe care Traian Băsescu le aruncă asupra unei întregi instituţii privitoare la corupţie fac parte din arsenalul calomniei şi disperării cu care ne-am obişnuit”, a mai comentat Antonescu.

http://www.realitatea.net/crin-antonescu–despre-referendum–traian-basescu-este-disperat-si-vrea-o-mare-adunare-nationala_623532.html 
 
 
 

IV. Ipoteza Parlamentului unicameral cu 300 de parlamentari. Implicatiile Aliantei PSD-PNL

Metodologie

1. Norma de reprezentare a fost calculată împărţind numărul total al populaţiei conform studiului INS din 2007 (21537563) la 282 (numărul total de colegii în cazul unui Parlament cu 300 de reprezentanţi în condiţiile în care 18 mandate revin minorităţilor naţionale). Norma de reprezentare= *aprox 76374 locuitori.

2. Numărul de candidaturi posibile pentru fiecare judeţ a fost calculat împărţind numărul total al populaţiei judeţului respectiv la norma de reprezentare.

• Rezultatele obţinute astfel, respectiv candidaturile posibile pentru fiecare judeţ, s-au prezentat sub forma unor cifre cu 2 zecimale. Astfel, acolo unde un judet are rest peste 0,5,  i se da un mandat in plus, iar acolo unde un judet are rest sub 0,5, restul dispare si ramane cu numarul intreg ca numar de mandate.
• Candidaturile rezultate în urma rotunjirilor, au fost repartizate astfel încât la nivel naţional să fie respectată situaţia parităţii PSD – ACD (141 colegii pentru fiecare partid). În urma acestei repartizări, se vor stabili 280 de colegii din cele 282.
• Studiul a luat în calcul şi diaspora plecând de la ipoteza că în cazul unui Parlament cu 300 de reprezentanţi numărul mandatelor disponibile pentru diasporă se va înjumătăţi de la 6 la 3. Cele trei colegii se obțin din cele 2 rămase în urma distribuirii la nivel național, precum și prin luarea unui colegiu de la județul cu restul mai mare de 0,5, dar cel mai apropiat de acest rest. În urma calculelor, acest județ este Giurgiu.

Simularea atribuirii candidaturilor pentru PSD și PNL

 

	2008				2011				2012
Judeţ	Număr, funcţie, nume		Mandate		Număr, funcţie, nume		Mandate		Candidaturi 50%-50% T: 282		Nr. Total colegii	Concluzii
							T: 135	T: 82
									T:141	T:141	T:282	Comparație 2011 – simulare 2012
			T: 158	T: 93
	PSD	PNL	PSD	PNL	PSD	ACD	PSD	ACD	PSD	ACD
Alba	1.Dep Coclici Radu Eugeniu	1. Dep Atanasiu Teodor	1	1	1.Dep Coclici Radu Eugeniu	1. Dep Atanasiu Teodor 2. Dep Potor Călin	1	2	3	2	5	În această situaţie există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească sau mențină performanțele.
Arad	1.Sen. Crăciun Avram 2. Dep. Luca Ciprian-Florin	1. Dep. Calimente Mihăiţă	2	1	1.Sen. Crăciun Avram 2. Dep. Luca Ciprian-Florin	1. Dep. Calimente Mihăiţă	2	1	3	3	6	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele.
Argeş	1.Sen Valeca Şerban 2.Sen. Tămagă  Constantin 3. Dep Drăghici Mircea-Gheorghe 4. Dep Burnei Ion 5. Dep Geogescu Filip 6. Dep Vasilică  Radu 7.  Dep Niculescu Duvăz Bogdan	1. Sen. Diaconu Mircea 2. Dep. Gerea Andrei	7	2	1.Sen Valeca Şerban 2.Sen. Tămagă  Constantin 3. Dep Drăghici Mircea-Gheorghe 4. Dep Burnei Ion 5. Dep Georgescu Filip 6. Dep Vasilică  Radu 7.  Dep Niculescu Duvăz Bogdan	1. Sen. Diaconu Mircea 2. Dep. Gerea Andrei	7	2	4	4	8	În această situaţie, PSD ar putea pierde 3 candidaturi, iar PNL îşi poate îmbunătăţi performanţa.
Bacău	1. Sen. Mardare Radu Cătălin 2. Sen. Mitrea Elena 3. Dep Antochi Gheorghe 4.  Dep Iancu Iulian 5. Dep Hrebenciuc Viorel 6. Dep Vlase Gabriel	1.Sen. Berca Gabriel 2. Dep Chiuariu Tudor 3. Dep Palăr Ionel 4. Dep Banu Mihai	6	4	1. Sen. Mardare Radu Cătălin 2. Sen. Mitrea Elena 3. Dep Antochi Gheorghe 4.  Dep Iancu Iulian 5. Dep Hrebenciuc Viorel 6. Dep Vlase Gabriel	1. Dep Chiuariu Tudor 2. Dep Palăr Ionel	6	2	4	5	9	În această  situaţie, 2 parlamentari ai PSD din cei actuali nu va mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele.
Bihor	Sen. Mang Ioan Dep Roman Ioan Dep Drăghici Sonia	Sen. Popa Cornel Dep varga Lucia Dep Jolţa Nicolae	3	3	Sen. Mang Ioan Dep Roman Ioan Dep Drăghici Sonia	Sen. Popa Cornel Dep Varga Lucia Dep Jolţa Nicolae	3	3	4	4	8	În această  situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească sau mențină performanțele.
Bistriţa-Năsăud	Sen Prunea Nicolae Dep Moldovan Emil	Dep Ţintean Ioan	2	1	Sen Prunea Nicolae Dep Moldovan Emil	Dep Ţintean Ioan	2	1	2	2	4	În această  situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească sau mențină performanțele.
Botoşani	Sen. Marcu Gheorghe Dep Dolineaschi Andrei Dep Macaleţi Costică	Sen. Câmpanu Liviu Dep Rebenciuc Nicolai Dep Ţurcanu Florin	3	3	Sen. Marcu Gheorghe Dep Dolineaschi Andrei Dep Macaleţi Costică	1. Sen Liviu Câmpanu 2. Dep Ţurcanu Florin	3	2	3	3	6	În această  situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească sau mențină performanțele.
Braşov	Sen. Corlăţean Titus Dep Niţă Constantin Dep Tiţa Nicolescu Gabriel	Sen Ghişe Ioan Dep Gabor Gheorghe Dep Donţu Mihai	3	3	Sen. Corlăţean Titus Dep Niţă Constantin	Sen Ghişe Ioan Dep Gabor Gheorghe Dep Donţu Mihai	2	3	4	4	8	În această  situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească sau mențină performanțele.
Brăila	Sen Rotaru Ion Dep Balcan Viorel Dep Tudose Mihai Dep Rizea Cristian	Sen Cibu Constantin Sever Dep. Tuşa Adriana	4	2	Sen Rotaru Ion Dep Tudose Mihai 3. Dep Rizea Cristian	Dep. Tuşa Adriana	3	1	2	3	5	În această  situaţie, 1 parlamentar al PSD din cei actuali nu va mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele.
Buzău	Sen. Ion Vasile Dep Mocanu Adrian Dep Ghiveciu Marian Dep Carmen Moldovan	Sen Bîgiu Marian Cristinel Dep Scutaru Adrian Dep Holban Titi	4	3	Dep Mocanu Adrian Dep Ghiveciu Marian Dep Carmen Moldovan	Sen Bîgiu Marian Cristinel Sen Ion Vasile Dep Scutaru Adrian Dep Holba n Titi	3	4	3	3	6	În această  situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD să își mențină performanțele, iar PNL ar putea pierde o candidatură.
Caraş-Severin	Sen Bălan Gheorghe Pavel Dep Chisăliţă  Ioan Dep Mocioalcă Ioan	Dep Tabugan Ion	3	1	Sen Bălan Gheorghe Pavel Dep Chisăliţă  Ioan Dep Mocioalcă Ioan		3	0	2	2	4	În această  situaţie, 1 parlamentar al PSD din cei actuali nu va mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele
Călăraşi	Dep Damian Ioan Dep Boabeş Dumitru	Sen Nedelcu Vasile Dep Nicolăescu Gheorghe Dep Motreanu Dan	2	3	Dep Damian Ioan Dep Boabeş Dumitru	Dep Nicolăescu Gheorghe Dep Motreanu Dan	2	2	2	2	4	În această  situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își mențină performanțele.
Cluj	Sen Cordoş Alexandru Dep Itu Cornel Dep Soporan Vasile	Sen Nicoară Marius Petre Dep Uioreanu Hore Dep Pop Virgil	3	3	Sen Cordoş Alexandru Dep Itu Cornel	Sen Nicoară Marius Petre Dep Uioreanu Hore Dep Pop Virgil	2	3	4	5	9	În această  situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele.
Constanţa	1. Sen Moga Nicolae 2. Sen Mazăre Alexandru 3. Dep Dumitrache Ileana 4. Dep Martin Eduard 5. Dep Brătianu Matei 6. Dep Mitrea Manuela 7 Dep Marinescu Antonella	Sen Haşotti Puiu 2. Dragomir Gheorghe Dep Lupu Mihai	7	3	1. Sen Moga Nicolae 2. Sen Mazăre Alexandru 3. Dep Dumitrache Ileana 4. Dep Martin Eduard 5. Dep Brătianu Matei 6. Dep Mitrea Manuela 7 Dep Marinescu Antonella	Sen Haşotti Puiu Dep Dragomir Gheorghe Dep Lupu Mihai	7	3	5	4	9	În această  situaţie, 2 parlamentari ai PSD din cei actuali nu vor mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele
Covasna	1. Dep Grama Horia		1	0	1. Dep Grama Horia		1	0	1	2	3	În această  situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își menţină sau să îşi îmbunătățească performanțele
Dâmboviţa	1. Sen Ţuţuianu Adrian 2. Dep Ana Gheorghe 3. Dep Stan Ion 4. Dep Dumitru Ion	1. Dep Plăiaşu Gabriel	4	1	1. Sen Ţuţuianu Adrian 2. Dep Ana Gheorghe 3. Dep Stan Ion 4. Dep Dumitru Ion	1. Dep Plăiaşu Gabriel	4	1	4	3	7	În această  situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își menţină sau să îşi îmbunătățească performanțele
Dolj	1. Sen Vasilescu Lia Olguţa 2. Sen Geoană  Mircea Dan 3. Dep Gust Florentin 4. Dep Petrescu Petre 5. Dep Manda Claudiu 6. Dep Zgonea Valeriu 7. Dep Călin Ion	1. Sen Oprea Mario Ovidiu 2. Dep Stroe Ionuţ 3. Dep Voicu Mihai	7	3	1. Sen Vasilescu Lia Olguţa 2. Sen Geoană  Mircea Dan 3. Dep Gust Florentin 4. Dep Petrescu Petre 5. Dep Manda Claudiu 6. Dep Zgonea Valeriu 7. Dep Călin Ion	1. Sen Oprea Mario Ovidiu 2. Dep Stroe Ionuţ 3. Dep Voicu Mihai	7	3	5	4	9	În această situaţie, 2 parlamentari ai PSD din cei actuali nu vor mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele
Galaţi	1. Sen Chirvăsuţă Laurenţiu 2. Sen Saghian Gheorghe 3. Dep Ştefan Viorel 4. Dep Nica Dan 5. Dep Pâslaru Florin 6. Dep Roşca Lucreţia	1. Sen Ichim Paul 2. Dep Dobre Victor	6	2	1. Sen Saghian Gheorghe 2. Dep Ştefan Viorel 3. Dep Nica Dan 4. Dep Pâslaru Florin 5. Dep Roşca Lucreţia	1. Sen Ichim Paul 2. Dep Dobre Victor 3. Dep Ciucă  Bogdan	5	3	4	4	8	În această situaţie, 1 parlamentar al PSD din cei actuali nu va mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele.
Giurgiu	1. Dep Voicu Mădălin	1. Sen Măgureanu Cezar 2. Sen Mustăţea Vasile 3. Dep Păsat Dan 4. Dep Chiţoiu Daniel	1	4	1. Dep Voicu Mădălin	1. Sen Mustăţea Vasile 2. Dep Chiţoiu Daniel	1	2	2	2	4	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD şi PNL să își mențină sau îmbunătățească performanța.
Gorj	1. Sen Greblă  Toni 2. Dep Surupăceanu Mugurel 3.Dep  Popeangă  Vasile 4. Dep Ponta Victor	1. Dep Morega Dan	4	1	1. Sen Greblă  Toni 2. Dep Surupăceanu Mugurel 3.Dep  Popeangă  Vasile 4. Dep Ponta Victor		4	0	2	3	5	În această  situaţie, 2 parlamentari ai PSD din cei actuali nu vor mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele.
Harghita	1. Dep Duşa Mircea		1		1. Dep Duşa Mircea		1	0	2	2	4	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD şi PNL să își îmbunătățească performanța.
Hunedoara	1. Sen Nicula Cosmin 2. Dep Nistor Laurenţiu 3. Dep Resmeriţă Cornel	1. Sen Ruşanu Dan 2. Dep Timiş  Ioan 3. Dep Ţîmpău Radu	3	3	1. Sen Nicula Cosmin 2. Dep Nistor Laurenţiu 3. Dep Resmeriţă Cornel	1. Sen Ruşanu Dan 2. Dep Câmpanu Mariana 3. Dep Ţîmpău Radu	3	3	3	3	6	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își mențină performanțele
Ialomiţa	1. Sen Găină  Mihăiţă 2. Dep Neacşu Marian 3. Dep Popescu Mircea	1. Dep Pocora Cristina	3	1	1. Sen Găină  Mihăiţă 2. Dep Neacşu Marian 3. Dep Popescu Mircea	1. Dep Pocora Cristina	3	1	2	2	4	În această  situaţie, 1 parlamentar al PSD din cei actuali nu va mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele.
Iaşi	1. Sen Lazăr Sorin 2. Sen Constantinescu Florin 3. Dep Iordache Luminiţa 4. Dep Mocanu Vasile 5. Dep Răţoi Neculai 6. Dep Stanciu Anghel 7. Dep Ciuhodaru Tudor	1. Sen Vosganian Varujan 2. Dep Fenechiu Relu 3. Dep Adomniţei Cristian 4. Dep Dobre Cristina	7	4	1. Sen Lazăr Sorin 2. Sen Constantinescu Florin 3. Dep Mocanu Vasile 4. Dep Răţoi Neculai 5. Dep Stanciu Anghel	1. Sen Vosganian Varujan 2. Dep Fenechiu Relu 3. Dep Adomniţei Cristian 4. Dep Ciuhodaru Tudor	5	4	5	6	11	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își mențină sau îmbunătățească performanțele.
Ilfov	1. Sen Iordănescu Anghel 2. Dep Oprea Gabriel	1. Dep Popescu Tăriceanu Călin	2	1		1. Dep Popescu Tăriceanu Călin	0	1	2	2	4	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele
Maramureş	1. Sen Bota Marius 2. Dep Zoicaş  Gheorghe 3. Dep Cherecheş  Cătălin	1. Sen Paşca Liviu 2. Dep Horj Pavel 3. Dep Berci Vasile	3	3	1. Sen Bota Marius	1. Sen Paşca Liviu 2. Dep Horj Pavel 3. Dep Berci Vasile	1	3	4	3	7	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească sau mențină performanțele
Mehedinţi	1. Sen Daea Petre 2. Dep Nicolicea Eugen	1. Dep Palaşcă  Viorel	2	1	1. Sen Daea Petre	1. Dep Palaşcă  Viorel	1	1	2	2	4	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele
Mureş	1. Sen Grosu Corneliu 2. Dep Socaciu Vicor 3. Dep Gliga Vasile	1. Dep Dobre Ciprian	3	1	1. Dep Socaciu Victor 2. Dep Gliga Vasile	1. Dep Dobre Ciprian	2	1	3	4	7	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească   performanțele
Neamţ	1. Sen Chelaru Ioan 2. Dep Tărâţă  Culiţă 3. Dep Munteanu Ioan 4. Dep Surdu Vicotr	1. Sen Mărcuţianu Ovidius 2. Dep Bostan Emil	4	2	1. Sen Chelaru Ioan 2. Dep Surdu Victor		2	0	4	3	7	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele
Olt	1. Sen Toma Ion 2. Sen Şova Dan 3. Dep Bobeş  Marin 4. Dep Steriu Valeriu 5. Dep Iordache Florin 6. Dep Frunzulică  Doru Claudian	1. Dep Ştirbu Gigel	6	1	1. Sen Toma Ion 2. Sen Şova Dan 3. Dep Iordache Florin 4. Dep Frunzulică  Doru Claudian	1. Dep Ştirbu Gigel	4	1	3	3	6	În această  situaţie, 1 parlamentar al PSD din cei actuali nu va mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele.
Prahova	1. Sen Chivu Sorin 2. Sen Savu Daniel 3. Dep Săniuţă Marian 4. Dep Apostolache Mihai 5. Dep Ţurea Răzvan 6. Dep Năstase Adrian	1. Sen Meleşcanu Teodor 2. Dep Burlacu Cristian 3. Dep Gavrilescu Graţiela 4. Dep Săftoiu Adriana	6	4	1. Sen Iulian Bădescu 2. Sen Savu Daniel 3. Sen Georgică  Severin 4. Dep Năstase Adrian	1. Sen Meleşcanu Teodor 2. Dep Gavrilescu Graţiela 3. Dep Săftoiu Adriana	4	3	5	6	11	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele
Satu-Mare	1. Sen Marian Valer 2. Dep Ciocan Gheorghe	1. Dep Buda Viorel	2	1	1. Sen Marian Valer 2. Dep Ciocan Gheorghe	1. Dep Buda Viorel	2	1	3	2	5	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele
Sălaj	1. Sen Pop Gheorghe 2. Dep Nosa Iuliu	1. Dep Taloş  Gheorghe	2	1	1. Sen Pop Gheorghe 2. Dep Nosa Iuliu	1. Dep Taloş  Gheorghe	2	1	1	2	3	În această  situaţie, 1 parlamentar al PSD din cei actuali nu va mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele
Sibiu	1. Sen Arcaş  Viorel 2. Dep Cindrea Ioan 3. Dep Lup Silvestru	1. Sen Boitan Minerva 2. Dep Cazan Mircea	3	2	1. Sen Arcaş  Viorel 2. Dep Cindrea Ioan 3. Dep Lup Silvestru	1. Sen Boitan Minerva 2. Dep Cazan Mircea	3	2	3	3	6	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își mențină sau îmbunătățească performanțele
Suceava	1. Sen Mîrza Gavril 2. Dep Nechifor Cătălin 3. Dep Stan ioan 4. Dep Bejinariu Eugen	1. Sen Prodan Tiberiu 2. Dep Irimescu Mircea 3. Dep Coroamă  Gheorghe	4	3	1. Sen Mîrza Gavril 2. Dep Nechifor Cătălin 3. Dep Stan Ioan 4. Dep Bejinariu Eugen	1. Sen Prodan Tiberiu	4	1	5	4	9	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele
Teleorman	1. Sen Mihăilescu Şerban 2. Dep Negoiţă Robert 3. Dep Bănicioiu Nicolae	1. Sen Nicoară  Florin 2. Dep Dumitrică  George 3. Dep Almăjanu Marin	3	3	1. Dep Negoiţă Robert 2. Dep Bănicioiu Nicolae	1. Sen Nicoară  Florin 2. Dep Dumitrică  George 3. Dep Almăjanu Marin	2	3	2	3	5	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își menţină performanțele
Timiş	1. Sen Sârbu Ilie 2. Dep Barna Maria 3. Dep Stragea Sorin 4. Dep Covaci Dorel	1. Sen Robu Nicolae 2. Dep Cristian Horia 3. Dep Ţaga Claudiu	4	3	1. Sen Sârbu Ilie 2. Dep Stragea Sorin 3. Dep Covaci Dorel	1. Sen Robu Nicolae 2. Dep Cristian Horia	3	2	5	4	9	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele
Tulcea	1. Sen Belacurencu Trifon 2. Dep Teodorescu Horia	1. Dep Popa Octavian	2	1	1. Sen Belacurencu Trifon 2. Dep Teodorescu Horia	1. Dep Popa Octavian	2	1	1	2	3	În această situaţie, există premise ca 1 parlamentar PSD să nu mai aibă colegiu în care să candideze. În schimb, PNL poate să își menţină sau să îşi îmbunătățească  performanțele
Vaslui	1. Sen Silistru Doina 2. Dep Cristea Victor 3. Dep Solomon Adrian 4. Dep Sîrbu Marian	1. Sen David Cristian 2. Dep Bordeianu Dan 3. Dep Marian Dan	4	3	1. Sen Silistru Doina 2. Dep Cristea Victor 3. Dep Solomon Adrian	1. Sen David Cristian	3	1	3	3	6	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își menţină sau să îşi îmbunătățească  performanțele
Vâlcea	1. Sen Coca Laurenţiu 2. Dep Mazilu Constantin 3. Dep Bleotu Vasile 4. Dep Vlădoiu Aurel	1. Sen Frâncu Emilian 2. Dep Buican Cristian	4	2	1. Sen Coca Laurenţiu 2. Dep Bleotu Vasile 3. Dep Vlădoiu Aurel	1. Sen Frâncu Emilian 2. Dep Buican Cristian	3	2	3	2	5	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își menţină performanțele
Vrancea	1. Sen Mitrea Miron 2. Dep Tîlvăr Angel 3. Dep Dumitrescu Cristian 4. Dep Nica Nicolae	1. Dep Săpunaru Nini	4	1	1. Sen Mitrea Miron 2. Dep Tîlvăr Angel 3. Dep Dumitrescu Cristian 4. Dep Nica Nicolae	1. Dep Săpunaru Nini	4	1	2	3	5	În această  situaţie, 2 parlamentari ai PSD din cei actuali nu vor mai avea colegiu în care să candideze. În schimb, PNL îşi poate îmbunătăţi performanţele.
Bucureşti	1. Sen Nicolaescu Sergiu 2. Sen Diaconescu Cristian 3. Sen Voicu Cătălin 4. Sen Ecaterina Andronescu 5. Dep Pop Giorgian 6. Dep Nassar Rodica 7. Dep Popa Florian 8. Dep Jipa Florina 9. Dep Burcău Doina 10. Dep Niculescu Mizil Oana 11. Dep Chiriţă Dumitru 12. Dep Vasile Aurelia	1. Sen Antonescu Crin 2. Sen Ţopescu Cristian 3. Dep Olteanu Bogdan 4. Dep Budurescu Daniel 5. Dep Orban Ludovic 6. Dep Ghorghiu Alina 7. Dep Pieptea Cornel	12	7	1. Sen Nicolaescu Sergiu 2. Sen Gabriel Mutu 3. Sen Voicu Cătălin 4. Sen Ecaterina Andronescu 5. Dep Pop Georgian 6. Dep Nassar Rodica 7. Dep Popa Florian 8. Dep Jipa Florina 9. Dep Burcău Doina 10. Dep Niculescu Mizil Oana 11. Dep Chiriţă Dumitru 12. Dep Vasile Aurelia	1. Sen Antonescu Crin 2. Sen Ţopescu Cristian 3. Sen Dan Voiculescu 4. Dep Stroe Radu 5. Dep Budurescu Daniel 6. Dep Orban Ludovic 7. Dep Ghorghiu Alina 8. Dep Pieptea Cornel 9. Dep Andon Sergiu 10. Dep Florea Damian	12	10	13	12	25	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își îmbunătățească performanțele.
Diaspora	1. Dep Tudor Panţîru	1. Sen Luca Raymond	1	1	1. Dep Tudor Panţîru	1. Sen Luca Raymond	1	1	2	1	3	În această situaţie, există premise, din punct de vedere al candidaturilor, ca PSD și PNL să își menţină sau să îşi îmbunătățească  performanțele.

Studiu  intocmit de  GDA