Ceea ce i se întâmplă în aceste zile lui Viorel Hrebenciuc este cu totul ieşit din comun. Omul care ştie cel mai bine cum funcţionează sistemul şi cum trebuie el uns s-a trezit lăsat în ofsaid. Expunerea lui Hrebenciuc şi prăbuşirea lui iminentă vorbesc deopotrivă despre Sistem şi despre un partid care are în ADN tendinţa de a fi partid-stat şi, implicit, de a fenta regulile jocului. Iar prăbuşirea spectaculoasă a fostului Mare Sforar va avea urmări mai mari decât bănuim azi.
Prima observaţie. Dacă s-ar face un sondaj de opinie în locul unui proces, Viorel Hrebenciuc ar ieşi basma curată. Fără persoanje precum Hrebe, Sistemul n-ar exista. Parte a tripletei de aur a PSD (alături de Viorel Cozmâncă şi Şerban Mihăilescu), Hrebenciuc este omul care, într-o vreme, rezolva orice situaţie. Dădea un telefon ca să ajute nişte cunoştinţe. Avea relaţii, era normal să aibă relaţii, doar era în politică de atâta vreme. Iar relaţiile de aceea sunt relaţii, ca să fie folosite. Unii aveau pile la el, el avea pile la alţii. Pile, cunoştinţe, relaţii. Ca pe vremea comuniştior. Câţi dintre cei care se uită acum la televizor n-au apelat la hrebenciuci mai mari sau mai mici şi câţi nu consideră că hrebenciucul e normal să se aleagă şi el cu ceva exprimat prin multe zerouri?
Adevărul este că Hrebe a ştiut să fie mereu atent cu toată lumea. Să spună o glumă, să zâmbească amical, să te facă să fii mândru că Marele Maestru Păpuşar te ia pe după umeri şi-ţi şopteşte cine ştie ce mare secret. Oau! Chiar şi atunci când i-a scăzut influenţa în partid, Viorel Hrebenciuc a muncit din greu pentru a-şi păstra intactă faima.
A doua observaţie. Vedem un om uns cu toate alifiile, care a uns Sistemul cu toate alifiile, dar care acum este nesigur pe el. I s-a întâmplat ceva. Se simte hărţuit şi pilele, cunoştinţele, relaţiile nu-l mai servesc. Simte că se strânge laţul. S-a băgat în seamă, a aburit, a mai rezolvat câte ceva şi iată-l, astăzi, acolo unde i-a plăcut mereu să fie: în miezul lucrurilor. Atât că de data asta el este actorul principal, nu regizorul. Un detaliu care îl dezavantajează. Pe nesimţite, Sistemul l-a lăsat în ofsaid pe omul care a ştiut atât de bine să-l facă să meargă ca uns. Ironic.
Pe Marele Sforar, se ghiceşte din comunicatul DNA, începe să-l lase detaşarea celui care îi serveşte pe alţii (trăgând spuză şi pe propria turtă). Pentru că acum e vorba despre el însuşi. Iar faptul că el, Eminenţa cenuşie, îi cere unui mititel o lege cu dedicaţie, arată dimensiunea prăbuşirii. Nu mai are fir direct cu ministrul. Îi face curte unui puştan. „Ai forţă imensă, Dane, ascultă ce spun!”, îi zice Marele Hrebenciuc micuţului Şova. E clar acum pentru toată lumea că rolul deţinut de Viorel Hrebenciuc a fost deja preluat de altcineva. Şi mai e clar ceva: modul rudimentar în care se lucrează. Te servesc, mă serveşti. Te ajut, îi îmbârlig pe toţi, numai du-te tu la ministrul Justiţiei şi daţi o lege pentru mine, dă-i naibii pe ceilalţi, pot profita şi ei, nu-mi pasă, numai să scap eu.
A treia observaţie se referă la noul val de lideri PSD. Precizările procurorilor din ultimul dosar al lui Hrebenciuc descrie un lup tânăr şi ambiţios, care vrea ajungă sus, cât mai sus, cel mai sus, dar ambiţia pare mult mai mare decât priceperea. Şi atunci se gudură pe lângă un veteran, chiar dacă ştie că respectivul nu mai e ce-a fost. E tragism în disperarea ambiţios-nătângă a liderului PSD care îşi doreşte să ajungă preşedinte al partidului sărind nişte etape. Vedeţi subţirimea personajului care crede că a dat lovitura atrăgându-şi sprijinul fostului Mare Sforar? Deja ştim că este vorba de Dan Şova, fost ministru, purtător de cuvânt al PSD. Atât de tânăr şi deja Gheorghe, vorba bancului.
Dar toţi sunt Şova. Personajele care ocupă cele mai importante poziţii în partidul nr. 1 din România, Şova, Zgonea, Dragnea, chiar Ponta, par doar de faţadă şi răspund, în realitate, la comenzile acelora care deţin adevărata putere. Cei patru enumeraţi şi alţii asemenea, se zbat, fiecare în felul lui. Sunt ambiţioşi. Se ţin de mână şi zâmbesc, îşi jură prietenie pe viaţă, dar niciunul nu îndrăzneşte să adoarmă primul, ca să nu fie primul sacrificat. Luptele dintre ei sunt crâncene. „Să nu fie Liviu! în rest, nu am o problemă”, „Dar ce facem cu Vali?”, „Pe ăştia pe care sunt nu te poţi baza pe toţi”, „Hrăneşte-i orgoliul! Aia e cheia succesului la Marian” etc.
Imaginaţi-vă acest dans voinicesc. Apoi, într-o pauză, unul dintre ei îşi opreşte un pic elanul tineresc şi-l lasă pe Viorel Hrebenciuc să-i susure în ureche promisiuni de mărire. Se leagă de orice, nemaifiind sigur de nimic. În asta constă tristeţea, disperarea, lipsa de fond a tinerilor bărbaţi de stat marca PSD, ale căror ambiţii nemăsurate îi transformă în personaje ridicole. De data asta a fost Dan Şova, cel mai subţire dintre ei. Dar păţania e despre ei toţi. Prevesteşte lupta crâncenă din PSD, care va lăsa în urmă multe victime.
Căderea lui Hrebenciuc e un eveniment important, fiindcă ridică un colţ de cortină. Priviţi înăuntru. E teribil.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.