Pe urmele criminalilor, dar și pe scena teatrului

Interlocutoarea poveștii mele este o combinaţie fascinantă între ceea ce înseamnă un profesionist desăvârşit care iubeşte mai mult decât orice meseria pe care o face şi un om cald, carismatic, de o veselie molipsitoare. Georgeta Stoian este șeful Serviciului de Expertize Fizico-Chimice din cadrul Institutului Național de Criminalistică al Inspectoratului General al Poliției Române, potrivit unui material preluat de pe zaina.ro. 

Gândul că mergi să stai de vorbă cu un criminalist îți cam dă fiori, însă interlocutoarea mea demontează, după primele minute de discuţie, acest mit.

Adolescență printre cărțile Agathei Christie

Nu întâmplător am ales povestea Getei. În adolescenţă visa să ajungă actriţă şi citea într-o nebunie cărţile Agathei Christie, ale Rodicăi Ojog-Braşoveanu sau aventurile lui Sherlock Holmes. Şi-a împlinit şi acest vis, deoarece după ce pune cheiţa pe urmele de vopsele, fire de păr, cioburi, fibre textile, pesticide, explozivi, resturi de la incendii, urme metalice, droguri pe care le analizează cu meticulozitate în laboratoarele care ascund poveşti de viaţă, s-a jucat, nu de puţine ori şi de-a teatrul, aşa cum îi place ei să spună.

Își iubește meseria la nebunie, tocmai de aceea o întreb dacă este la fel de palpitant ca prin filme să fii criminalist.

„Fiecare în viaţă ne vedem poziţionaţi undeva la un moment dat. În viaţă avem traseul nostru pe care ni-l urmăm cu mai multă sau mai puţină asiduitate. Spre exemplu eu, nu pot să spun că m-am gândit de la început că o să ajung sa lucrez în Poliţie, să fiu criminalist. Chimia judiciară mi s-a părut întotdeauna partea cea mai frumoasă. Face identificare de autor, dar în mod indirect. Mai exact, prin analiza probelor pe care un eventual infractor le foloseşte pentru a produce o infracţiune. Se spune că atunci când ajunge la faţa locului echipa de investigatori îşi propune să răspundă la mai multe întrebări: cine, ce, când, cum şi de ce. Ca să înţelegi: chimia nu pune mâna direct pe infractor. În schimb, explică modalitatea în care s-a produs o infracţiune, cu ce instrumente, poziţionează infractorul sau victima la un moment dat în locul unde s-a produs infracţiunea. Urmele pe care noi le analizăm în laboratoare: droguri, vopsele, reziduuri de trageri, sol, materiale plastice, pesticide, medicamente, hârtie, material plastic de la bancnote, fire de păr, analiza morfologică“, îmi explică  interlocutoarea mea ce înseamnă o mică parte din munca ei.Are peste 20 de ani vechime în „ograda“ Poliţiei Române şi farmecul discret al unui criminalist cu patalama.

Femeia-criminalist, precizie și minuțiozitate

Infractori, infracțiuni, urme, analize, vopsele, fire de păr. Minuțiozitate. Precizie. Locul de unde se dă, nu de puține ori, verdictul în diverse cazuri grele în care sunt descoperiți infractorii. O femeie-criminalist într-o meserie care de multe ori aparține bărbaților. O întreb pe Geta când a început – paradoxal, ținând cont de meseria ei – întâlnirea ei cu lumea teatrului și când au debutat „rolurile“ ei dincolo de laboratorul de criminalistică.

„Îmi amintesc că, în liceu, eram actriţă, cântam, recitam, deci 80% din timp eram pe scenă. În facultate (n.r.- Facultatea de Chimie din Galaţi) am jucat în două trupe de teatru. Chiar mi s-a propus să renunţ la Facultatea de Chimie şi să dau la teatru. Dar nu am vrut să-i dezamăgesc pe ai mei părinţi, chimia era ceva mai serios, mai stabil. Am zis că, mai târziu, dacă îmi mai rămâne timp şi-mi mai place îmi voi împlini şi acest vis“.

Continuarea articolului poate fi citită pe zaina.ro!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.