Pensii pe caz de boală „rezolvate” pe şpagă

Patru persoane, dintre care doi medici, o asistentă şi o infirmieră, au fost reţinute de procurori, având calitatea de suspecţi într-un dosar penal referitor la mai multe infracţiuni de corupţie, cauză în care au fost efectuate percheziţii domiciliare în 13 locaţii, a anunţat, joi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.

Potrivit unui comunicat de presă, unul dintre suspecţi, având calitatea de medic expert în cadrul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Gorj, cu atribuţii de examinare a persoanelor ce solicită acordarea deciziilor provizorii şi definitive de pensionare anticipată pentru invaliditate, analizare a înscrisurilor medicale depuse de aceste persoane, precum şi de eliberare a acestor decizii, este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (75 de acte materiale) şi de spălare a banilor în formă continuată.

„Astfel, s-a reţinut de către procuror că în perioada 03.07.2023 – 08.08.2023, suspectul E.I.A. a primit cu titlu de mită de la 75 de persoane care solicitau emiterea unor decizii de pensionare pe caz de boală, sume de bani cuprinse între 400 şi 1.000 lei introduse în plicuri şi apoi printre actele dosarelor cu înscrisuri medicale, precum şi alte produse. Suspectul E.I.A o folosea pe suspecta L.I., infirmieră în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, ca intermediar pentru identificarea unor persoane dispuse să remită sume de bani cu titlu de mită şi era ajutat în activitatea infracţională şi de suspecta T.M., asistentă medicală, care la rândul său primea cu titul de mită bani şi bunuri de la solicitanţii deciziilor de pensionare”, se arată în comunicat.

S-a mai reţinut totodată că, în perioada 2016 – 2022, medicul expert al CJP Gorj a conceput şi pus în aplicare o schemă infracţională de schimbare şi transfer de bunuri, de disimulare a provenienţei reale a sumelor de bani pe care le-a folosit pentru achiziţia a trei imobile tip apartament, de spălare a sumelor de bani obţinute din săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, folosind membrii familiei sale, aceştia fiind oficial finanţatorii achiziţiilor a trei apartamente cumpărate de soţia suspectului în anii 2017, 2018 şi 2022, familia suspectului plătind în total 240.500 euro şi 230.005 lei.

Conform sursei citate, în perioada 2015 – 2022, conturile familiei au fost alimentate din surse proprii (salarii, pensii, alocaţii, chirii, dobânzi) cu sumele de 951.145 lei, 51.564 euro şi 529 de dolari, acestea fiind folosite în mare parte pentru cheltuielile zilnice, pentru întreţinerea familiei.

Soţia suspectului este casnică, nu a avut un serviciu în toată perioada analizată.

Din verificările efectuate a rezultat că suspectul E.I.A. a consumat prin cheltuieli curente pentru întreţinerea familiei toate sumele de bani primite cu titlu de drepturi salariale, dar a şi efectuat depuneri în numerar în conturile sale bancare în cuantum total de 150.906 lei, pentru care nu au fost identificate documente justificative.

Procurorul a dispus, joi, luarea unor măsuri asiguratorii, respectiv poprire pe contul suspectului E.I.A., până la concurenţa sumei de 150.906 lei, precum şi sechestru asiguratoriu asupra a două imobile (apartamente, unul situat în municipiul Cluj şi unul în municipiul Bucureşti).

Procurorii mai arată că o femeie, având calitatea de asistentă medicală în cadrul CJP Gorj, cu atribuţii, împreună cu suspectul medic expert în cadrul aceleiaşi instituţii, de examinare a persoanelor ce solicită acordarea deciziilor provizorii şi definitive de pensionare anticipată pentru invaliditate, de ajutare a medicului în vederea analizării înscrisurilor medicale depuse de aceste persoane, precum şi eliberării acestor decizii, este cercetată pentru luare de mită în formă continuată (133 de acte materiale).

„În perioada 03.07.2023 -08.08.2023, suspecta T.M. ar fi primit, cu titlu de mită, cu ocazia primirii solicitanţilor deciziilor de pensionare în fiecare dimineaţă, în jurul orelor 9,00-10,00, şi aranjării actelor din dosarele medicale, cât şi la finalul programului de lucru, în jurul orelor 11,30, când suspectul E.I.A. scoate plicurile conţinând sumele de bani primite din sertar, apoi scoate sumele de bani din plicuri, le numără, ţinând mâinile sub birou şi apoi remite suspectei T.M. (…) sume cuprinse între 100 şi 300 de lei, precum şi produse (sticle de alcool, produse alimentare, cafea, parfum etc.), de la fiecare persoană care solicita acordarea deciziilor provizorii şi definitive de pensionare anticipată pe caz de boală”, se mai menţionează în comunicatul de presă.

Cea de-a trei persoană implicată în dosar este o infirmieră din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, cercetată cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată.

Astfel, suspecta, în baza înţelegerii infracţionale iniţiale cu medicul şi asistenta medicală din cadrul Casei de Pensii Gorj, a pretins şi primit de la mai multe persoane diferite sume de bani, în cuantum de câte 400 -500 de lei, pentru a le remite ulterior, cu titlu de mită suspectului E.I.A. şi a-l determina pe acesta să-şi încalce atribuţiile de serviciu în legătură cu emiterea deciziilor de pensionare anticipată pe caz de boală, menţionează comunicatul anchetatorilor.

Totodată, o altă suspectă, având calitatea de medic oftalmolog, este cercetată pentru luare de mită în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, trei infracţiuni de instigare la fals intelectual cu participaţie improprie în formă continuată, două infracţiuni de complicitate la dare de mită în formă continuată şi complicitate la înşelăciune în formă continuată.

„S-a reţinut că suspecta A.T., în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de medic oftalmolog, atât la o clinică medicală din municipiul Târgu Jiu, cât şi în cadrul cabinetului medical individual din aceeaşi localitate, în perioada 16.08.2022 – 31.08.2023, a întocmit în fals referate de specialitate şi a aplicat în fals parafa şi semnătura pe fişe medicale, în schimbul primirii unor sume de bani cu titlu de mită. S-a mai reţinut că prin referatele medicale întocmite în fals, precum şi prin parafele aplicate în fals pe fişele medicale, pentru mai multe persoane, suspecta A.T. a determinat funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Pensii Gorj, SPCRPCIV Gorj şi comisiei de evaluare a persoanelor adulte în grad de handicap din cadrul Consiliului Judeţean Gorj să emită în fals, fără vinovăţie, certificate de încadrare în grad de handicap, decizii de pensionare şi permise de conducere”, mai arată sursa citată.

În acelaşi dosar, joi au fost efectuate percheziţii domiciliare în 13 locaţii, dintre care 12 situate în municipiul Târgu Jiu şi la un imobil situat în comuna Padeş, în baza unor mandate emise de judecătorul de la Tribunalul Gorj, la solicitarea procurorului. Pentru efectuarea activităţilor respective s-a mai beneficiat de sprijinul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Gorj şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Gorj.

Pentru efectuarea urmăririi penale în cauză, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj a colaborat cu lucrători de poliţie din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Gorj, Direcţiei Generale Anticorupţie Bucureşti Structura Centrală, Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IPJ Gorj, Direcţiei de Operaţiuni Speciale Bucureşti şi Serviciului Judeţean de Operaţiuni Speciale Gorj.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

8 Comentarii

  1. o colega ce anual isi ducea tatal pentru reconfirmarea pensiei.
    Nu avea un picior, voiau sa vada daca in timp i-a crescut piciorul!
    In schimb, tara are cca 30% pensionati medical, pe pile.
    Orbi ce conduc autoturismele!?
    Cine ii verifica?

  2. Mai era o doctorita „boala” care lua spoaga la greu să scoată puturoșii la pensie și n+a sărit nimica! Daca unii fura miliarde, de ce n-ar baga și doftorii mana in butoiul cu miere?

  3. De ce nu intra să controleze tiganiada pensionați pe caz de boala? Sa vedeți acolo câți puturoși, barbugii, hoți de buzunare, spărgători de locuințe, vechime in alba neagra, beau într-o noapte și fac scandal, dau telefon la 113 și îi transfera la psihiatrie, apoi urmează linia pensionarii deși nu au nici pe dracu, de fapt, puturoșenia este stimulată financiar de politicienii de lux care aleargă după voturi! Și, de unde se pot aduna voturi masiv prin mita electorala sau șantaj și amenințări😉?

  4. voturi.
    1,5 milioane de bugetari, 0,5 milione de pensionati pe boala inchipuita…

  5. La Prahova nu verifică dosarul medical la speciali de la ISU Prahova ,au luoat spaga ani de zile si cînd au simțit că vine dna-ca să -i ia sau înbolnăvit speciali drakului!

  6. e o tara de asistati sociali,tiganiade care stau la ciordit si cerseala incaseaza bani nemunciti de la primarii,bolnavi si handicapati inchipuiti,falsi revolutionari, gasca din sutane care lenevesc pe la manastiri si biserici, putori care trandavesc pe munca altora.Un stat cu guverne nenorocite care au creat in acesti 30 de ani aceasta turma de paraziti sociali ptr ca institutiile sunt in cardasie cu aceste lighioane cu prioritate gasca nesatula de spagari din sanatate.Obtin permise pe spaga,pensii pe spaga,titluri de revolutionari prin fel de fel de sarlatanii.Nu le pasa la politicieni ptr ca ori fac ori nu fac salriul le merge.

  7. Nimic nou, boala veche.
    Si mie mi s-a oferit in urma cu n-spe ani sa ies la pensie mai devreme pe baza unui act facut de un doctor. Nimica toata: doua meleoane vechi Cum sunt destul de prost, am refuzat……[Rumburak]

  8. trebuiau mai intai sa-si faca dosarele medicale siesi-„e cu capu”….

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.