Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea se declară foarte îngrijorat de situația fermierilor români, în condițiile în care și ultima sursă internă de producere a îngrășămintelor, Azomureș, și-a sistat producția. Acum, fertilizatorii de care agricultorii au nevoie pentru a-i folosi la primăvară vor fi din ce în ce mai greu de găsit și mai scumpi. Situația ar putea fi cu atât mai complicată cu cât, nici măcar din import s-ar putea să nu se găsească.
„Dificilă situație. Îngrășămintele sunt pentru femier ca medicamentele, în spital. Nu le ai când trebuie, pericol pentru pacient. Azomureșul este ultima unitate mare de producție din țară. De unde, înainte de 1980, aveam 11 combinate, iată care este situația acum. Este mare nevoie de ce produce Azomureș și , trebuie să înțelegem, când dispare din piață un actor economic de asemenea calibru, un altul sau alții îi iau locul, dar nu știm nici cine. nici la ce preț și nici cum pot asigura fluxul de care are nevoie fermierul român. Iată care este legătura între energie și ce pune românul pe masă. Un input mai scump în fabrica de îngrășăminte duce la un input mai mare la fermier, care duce la o cheltuială mai mare a alimentelor, care erodeazaă puterea de cumpărare a românului”, spune, pentru Cotidianul.ro, Daea.
Potrivit acestuia, un factor care poate amplifica situația aprovizionării cu îngrășăminte este și că marii producători mondiali contingentează exporturile, adică au pus taxe mari la export, tocmai pentru ca producția să rămână cu prioritate pentru agricultura locală. În această situație sunt Rusia, China, Turcia, Egipt. Diferența față de noi este că acestea țări au producție, și o producție mare, pe când noi, acum, nu mai avem , aproape deloc. „Știu că mai produce ceva Slobozia (Chemgas Holding – n.r.), dar nu prea mult. În 2019, erau planuri de reabilitare și modernizare la patru combinate: Bacău, Piatra-Neamț, Turnu Măgurele și Slobozia. Dar au venit necazurile peste Ioan Niculae (problemele în justiție și ulterior arestarea omului de afaceri, care controla, prin InterAgro, aceste fabrici – n.r.) și planurile au rămas în aer”, mai spune fostul ministru.
Statul, prin reprezentanții lui, premierul Nicolae Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a promis că va lucra la o soluție pentru ca producția de îngrășăminte azotoase de la Azomureș să se reia. Petre Daea spune că găsirea unei soluții trebuie să se facă urgent, în săptămâni, dacă nu zile, pentru că fermierii trebuie să-și procure acum fertilizatorii pentru primăvară.
Problema cu gazul
Combinatul Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte utilizate de agricultura şi industria românească, a anunţat luni că opreşte temporar producţia, din cauza preţului ridicat la gaze naturale şi energie electrică și avertizează că se așteaptă ca situația să devină „critică” în primele luni ale anului viitor. „Nivelul ridicat al preţului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activităţii. Din această cauză, la nivel european, şi alte platforme industriale au oprit total sau au restrâns foarte mult activităţile de producţie. Reluarea activităţii depinde de preţul gazului metan şi de disponibilitatea acestuia în piaţă”, arată compania din Târgu Mureș într-un comunicat. Fabrica avea contract pe furnizare a gazului cu Petrom până la 31 decembrie.
Decizia managementului, aprobată de Consiliul de Administraţie, nu are efecte imediate asupra angajaţilor. „Se păstrează programul normal de lucru, ne vom concentra pe lucrările de mentenanţă ce pot fi executate în perioada rece, vom securiza şi menţine în funcţiune echipamentele critice şi vom continua să derulăm proiectele în care suntem implicaţi”, arată compania.
„Ne aşteptăm ca lunile ianuarie şi februarie să fie perioadele critice pe care trebuie să le depăşim, deşi situaţia incertă pe piaţa gazelor ne determină să rămânem flexibili pe tot parcursul primului trimestru din 2022”, afirmă directorul general al Azomureş, Harri Kiiski.
Compania este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România (10% din consumul național) și furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în agricultura din România.
Conducerea Azomureş a arătat că, la nivel general, se observă că actuala criză de pe piaţa energiei afectează industria îngrăşămintelor din Europa şi din întreaga lume şi că ţări precum Rusia, China, Turcia şi Egipt au restricţionat exporturile. În aceste condiții, compania cere Guvernului și Parlamentului să ia măsuri „în timp util” pentru „a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie”, avertizând că securitatea alimentară a României ar putea fi „compromisă” în 2022. Fără îngrășăminte, recolta dintr-un an poate să fie mai mică cu 30%, sau chiar mai mult.
Daca Romgaz ar cumpara un Combinat chimic si in loc sa ”arda” gazul adica vanzundu-l, sa vanda produs finit, ingrasaminte si chiar energie electrica, pe vremuri Combinatele aveau si o microcentrala de 45 Mwh. In acest fel se salveaza si combinatul si se valorifica superior si gazul si personalul nu ajunge in somaj.
In alta ordine, o agricultura fara ingrasaminte desi mai putin productiva este mai sanatoasa. Se poate salva in timp panza freatica in care ajung azotatii din ingrasaminte si care sunt o problema grava atat la noi cat si in lume, pt ca se pierd resusele de apa potabila. Intr-o zi va fi o criza a apei…