Petrișor Peiu critică modul în care Parlamentul a aprobat acordul de împrumut SAFE, în valoare de 16,68 de miliarde de euro. El susține că documentul a trecut prin Legislativ după semnarea mai multor contracte de achiziție și în ciuda avizului negativ dat de Consiliul Legislativ.
Senatul a adoptat joi acordul dintre România și UE, cu 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri. Acordul fusese semnat la București pe 12 mai.
Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa
Legea, inițiată de 15 parlamentari PNL și USR, contravice Constituției, considera Consiliul Legislativ. Instituția a arătat că numai Guvernul poate propune aprobarea unui acord prin care România își asumă obligații de natura datoriei publice. Inițiativa ar fi trebuit aprobată de Executiv, prin Ministerul Finanțelor, sub forma unui proiect de lege.
Consiliul Legislativ a mai considerat că proiectul fusese însoțit de textul acordului în limba oficială și de traducerea oficială în limba română. Și Comisia juridică a Senatului a emis un aviz negativ. Comisia pentru buget a dat însă raport favorabil, iar proiectul a ajuns la vot.
Peiu susține că Parlamentul a stabilit astfel două premiere în procedura de aprobare a unui împrumut.
„Ieri, în parlamentul României s-au mai bifat două recorduri mondiale:
- Pentru prima dată în istorie, un contract de împrumut ( cel pentru SAFE), deși semnat de guvern, a fost aprobat printr-un proiect de lege al unui parlamentar. Până și Consiliul Legislativ a observat acest lucru și a avizat negativ proiectul.
- Tot pentru prima data în istorie, un contract de împrumut ( acelasi, pentru SAFE) a fost aprobat după două luni de când fuseseră deja semnate contractele pentru cheltuirea banilor respectivi, adică după ce banii fuseseră deja distribuiți”, a scris Peiu pe Facebook.
Contractele pentru Rheinmetall, semnate înaintea votului
Mai multe contracte finanțate prin SAFE au fost atribuite înainte de aprobarea acordului de împrumut. La 29 mai, România a acordat grupului german Rheinmetall un pachet de contracte în valoare de aproximativ 5,7 miliarde de euro. Acestea vizează vehicule de luptă, sisteme antiaeriene, muniție și nave militare.
Parlamentul aprobase anterior o parte din proiectele de înzestrare, însă acordul de împrumut a primit votul final abia pe 30 iulie. Prima cerere de plată poate fi transmisă în octombrie, după intrarea în vigoare a acordului.
Împrumutul are o maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de zece ani. Aproximativ 12,48 de miliarde de euro sunt destinate apărării, iar 4,2 miliarde merg către infrastructura rutieră.
Peiu acuză PSD, PNL, USR și UDMR că au ignorat regulile pentru a favoriza compania germană.
„Tot ceea ce este legat de SAFE este marcat de acțiuni cel puțin controversate, cu mari suspiciuni de ilegalitate.
Și pentru ce încalcă PSD, PNL, USR și UDMR toate normele legale, logice și morale? Principalul beneficiar al banilor împrumutați este firma germană Rheinmetall. Aceasta a primit, printre altele, aproape 1 miliard de euro să construiască niște nave la Mangalia, deși nu este constructor de nave”, a mai precizat acesta.
Contract de 920 de milioane de euro, dar șantierul nu are cumpărător
Două contracte, în valoare totală de 920 de milioane de euro, prevăd construirea la Mangalia a două nave de patrulare și a două vedete pentru scafandri. Guvernul susține că producția la șantierul românesc reprezintă o condiție a înțelegerii cu Rheinmetall.
Situația șantierului rămâne însă incertă. Nici prima, nici a doua licitație pentru vânzarea activelor nu au atras ofertanți. Rheinmetall anunțase că analizează o posibilă preluare împreună cu grupul MSC, dar nu a participat la cele două proceduri.
Toți cei 1.011 angajați au primit decizii de concediere, iar ultimele contracte de muncă s-au încheiat pe 15 iulie. O nouă licitație este programată pe 28 august, la un preț de pornire de 184 de milioane de euro.
„Ei bine, deși a primit, fără licitație, ditamai miliardul de euro, Rheinmetall nu s-a sinchisit să se prezinte nici la a doua licitație pentru vânzarea șantierului naval Mangalia. Acolo unde 1000 de oameni și-au pierdut, astfel, definitiv locul de muncă!
Până la urmă, pentru cine a împrumutat guvernul Bolojan 16,7 miliarde de euro? Pentru România sau pentru industria germană? Pentru locurile de muncă de aici sau din Germania?”, a spus Petrișor Peiu.