Petrolul trece de 100 de dolari. Noi scumpiri la orizont pentru benzină, motorină și rate la bănci

Petrolul Brent urcă până la 105,8 dolari, iar producția Arabiei Saudite scade cu 23%

Prețul petrolului a crescut joi după intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu și apariția temerilor că urmează o perioadă mai lungă de întreruperi ale livrărilor, evoluție care va crește costurile pentru transport și producție și poate duce la prețuri mai mari pentru consumatori. Prin urmare, investitorii își reduc așteptările privind reduceri rapide ale dobânzilor.

„Obligațiunile se confruntă cu o dublă lovitură – prețurile petrolului cresc, în timp ce răscumpărările de obligațiuni și riscurile tot mai mari privind credibilitatea împing primele de termen în sus”, a declarat Pooja Kumra, strateg pe piețe de dobândă la TD Securities, citată de Financial Times.

Totodată, datele OPEC arată că Arabia Saudită a produs în august aproximativ 6,2 milioane de barili pe zi, cu circa 23% mai puțin decât în iulie și cel mai redus nivel lunar din 2026.

Inflația de producție din SUA ajung la 5,4%, iar dobânda la obligațiunile pe 30 de ani atinge maximul din 2007

Randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 30 de ani a urcat joi la 5,35%, iar randamentul pe 10 ani a trecut de 4,9%, nivelul obligațiunilor pe 30 de ani fiind cel mai ridicat înregistrat din anul 2007 până în prezent. Tot joi, datele oficiale au arătat faptul că indicele prețurilor de producție din SUA a crescut în august la 5,4% anual, de la 4,7% în iulie și peste estimările analiștilor.

Scumpirea petrolului poate menține presiunea asupra prețurilor, iar acest lucru complică deciziile Rezervei Federale privind dobânzile, următoarea ședință de politică monetară a Fed fiind programată pentru 16 septembrie.

Investitorii urmăresc și finanțarea deficitului bugetar american, planul secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, de a accelera răscumpărările de obligațiuni pe termen lung, în valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari, nu a eliminat presiunea asupra randamentelor.

BCE majorează dobânda la 2,5%, inflația din zona euro urcă la 3,3% și apar riscuri pentru costul ratelor la bănci

În Europa, BCE a majorat joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5%, după ce inflația din zona euro a accelerat în august la 3,3%, de la 2,9% în iulie. Scumpirea energiei este principalul factor de presiune, prețurile din această categorie crescând cu 14,3% față de august 2025. Inflația de bază a coborât însă la 2,4%, iar cea din servicii la 3%, astfel că efectele scumpirii petrolului asupra restului economiei sunt încă limitate.

Piețele de obligațiuni au reacționat prin creșterea randamentelor: titlurile germane pe 10 ani au ajuns la 3,48%, iar cele britanice la 5,34%, cel mai ridicat nivel din 2007. În același timp, Stoxx Europe 600 a scăzut cu aproximativ 0,6%, în timp ce în SUA S&P 500 pierdea 0,6%, iar Nasdaq 100 circa 1,3%, pe fondul temerilor că petrolul scump va menține inflația ridicată și dobânzile la niveluri mai mari pentru mai mult timp.

Dacă petrolul rămâne peste 100 de dolari, benzina și motorina se pot scumpi, iar costurile mai mari cu transportul și energia pot împinge și alte prețuri în sus. O inflație ridicată poate determina BCE să amâne reducerile de dobândă, ceea ce ar însemna că ratele la creditele cu dobândă variabilă din zona euro ar putea scădea mai greu.

Totodată, în cazul în care inflația rămâne ridicată și în România, BNR poate fi nevoită să păstreze dobânzile la un nivel ridicat pentru mai mult timp, ceea ce poate însemna rate mai mari sau o scădere mai lentă a ratelor pentru românii cu credite în lei.

În România, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a coborât la 7,13%

La noi în țară, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a scăzut joi la 7,13%, de la 7,18% în ședința precedentă, chiar dacă în SUA și Europa randamentele au crescut. Față de acum o lună, nivelul este însă mai mare cu aproximativ 0,17 puncte procentuale.

Un randament mai mare înseamnă, în esență, că statul se împrumută mai scump, iar dacă dobânzile și randamentele rămân ridicate, presiunea se poate transmite și către costurile de finanțare pentru companii și populație.

Prețul petrolului rămâne, prin urmare, un factor important și pentru economia românească. În cazul în care petrolul se menține peste 100 de dolari pe baril, combustibilii și costurile de transport pot rămâne ridicate, ceea ce poate pune presiune și pe celelalte prețuri, precum și pe ratele la credite.

Află și Cel mai mare preț din istorie pentru benzină. Cât a ajuns să coste un litru de carburant