PIB făcut zdrențe de masive pomeni electorale

Greva generală din toate spitalele continuă la această oră iar sindicaliștii sunt în Parlament pentru a susține amendamentele care prevăd majorări salariale pe care deputații din comisiile de buget-finanțe și muncă le-au votat miercuri seară.

“Spunem stop umilirii cadrelor medicale!”, se poate citi pe pancartele celor care au ieșit în fața unităților sanitare și care protestează împotriva condițiilor de salarizare din sistem. Se așteaptă votul în plen. Deputaţii din Comisiile de muncă şi buget au adoptat, luni seară, la capătul a cinci ore de dezbateri, mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede majorări salariale pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, personalul din învăţământ, precum şi sporuri pentru medici, deşi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, s-a împotrivit şi i-a avertizat că acest lucru înseamnă un efort de patru miliarde de lei anual de la bugetul de stat.

Potrivit amendamentelor adoptate de cele două comisii, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se majorează cu 25 la sută faţă de nivelul acordat pentru luna august 2016.

Salariile se vor majora efectiv începând cu 1 decembrie 2016.
Azi dimineață premierul Dacian Cioloș a reacționat la ceea ce s-a întâmplat aseară în Parlament.

„Din perspectivă bugetară, cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei, din păcate cum ne-a obişnuit Parlamentul, s-au cam adunat peste 9 miliarde de lei, deci peste 1% din PIB. Asta înseamnă ori creşterea deficitului, ori, dacă vrem să ţinem limitele deficitului, să reducem investiţiile.

Noi avem alocate 40 de miliarde pentru investiţii, care ar trebui să se ducă la locuri de muncă. Or, asta ar însemna reducerea fondului de investiţii. Măririle procentuale nu fac decât să crească şi mai mult dezechilibrele între salariaţi, or noi asta am încercat să corectăm anul acesta. Avem oameni cu aceeaşi vechime, cu aceleași studiii, dar care sunt plătiţi diferit.

Or, cu aceste decizii, o lege a salarizării unitare nu va putea fi bugetată”, a spus premierul la Adevărul Live. Conform acestuia, creșterile vor avea impact asupra investițiilor în educație, sănătate, agricultură, infrastructură etc. „Aceste măriri vor avea un impact asupra investiţiilor în educaţie, în sănătate etc. Nu e suficient să mărim salariile în administraţia publică, şi e nevoie de asta, dar am vrut să facem măriri de salarii cu cap, care să rezolve disfuncţionalităţili şi să ducă la o creştere durabilă a veniturilor.

Amintiţi-vă de 2010, o mărire foarte consistentă de salarii care nu s-a putut aplica apoi. Riscăm să ajungem în aceeași situație cu legea salarizării unitare”, a explicat primul-ministru.
Ieri seară, doi subalterni ai lui Cioloș au reacționat dur. Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat pentru Republica.ro că parlamentarii români că se ocupă, în prag de alegeri, cu „mituirea” diverselor categorii de electorat „pentru cumpărarea votului oamenilor”.

„Mecanismul este simplu: i-ați văzut mai tăcuți în ultimele săptămâni … a fost pentru că își negociau locurile pe listele propriilor partide. Acum au trecut la ce știu de asemenea bine: la salarii și sporuri înainte de alegeri pentru cumpărarea votului oamenilor. Nimic altceva decât gălețile care se dădeau nu cu mult timp în urmă. Sigur, cu alt impact bugetar și pentru alt tip de electorat, dar cu aceeași intenție, cu același calcul cinic la bază. Nu îi vezi așa de eficienți decât atunci când își votează propriile pensii și beneficii”, a declarat Voiculescu pentru Republica.ro.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru a spus că aplicarea amendamentelor va avea un impact bugetar estimat la 3-4 miliarde de lei. „Vor fi între 3 și 4 miliarde de lei în plus cu ceea ce ați făcut dumneavoastră astăzi, de la 1 decembrie 2016. Este vorba de 3-4 miliarde de lei peste cele 2,6 miliarde de lei care este impactul Ordonanței 20. (…) Asta duce la 5-6 miliarde lei creștere masă salarială decisă în anul acesta. Față de 57 miliarde masă salarială, crește practic toată masa salarială din sistem cu încă 5-6 miliarde, numai într-un act. (…) Ca să știm cum stăm și, evident, un premiu Nobel pentru cel care o să facă deficitul pe zona asta”, le-a spus Pîslaru deputaților din comisii.

În declarația dată Republica.ro, Voiculescu spune că sindicaliștii de la Sanitas nu întâmplător au pornit o grevă în momentul când s-au întețit atacurile la adresa guvernului tehnocrat. Miza lor, susține ministrul, este să obțină voturi pentru patronii politici și nominalizează cine sunt aceștia. „Cu alte cuvinte, să dea ocazia binefăcătorilor – în speță parlamentarilor PSD – să arate că pot.

Că pot trece peste orice rațiuni de responsabilitate bugetară – alocând dintr-un foc aproape 2 miliarde de lei fără niciun studiu de impact, fără nicio analiză prealabilă, pe baza unor amendamente ridicate de unul sau altul, în funcție de propriile interese, peste orice principii de bună guvernare, mărind salarii, sporuri cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Asta în timp ce noi – guvernul Ciolos – ne-am străduit în aceste luni să justificăm fiecare ban alocat în plus – către gărzile medicilor, de pildă – și am pus de fiecare dată în loc măsuri de raționalizare a cheltuielilor pentru a păstra un echilibru bugetar și așa fragil”, a spus Voiculescu.

De unde vine pericolul

Ce înseamnă mai exact o depășire a deficitului? România, ca și orice țară din UE, nu poate avea un deficit, (cheltuieli mai mari decât veniturile) de 3%. Anul acesta este prevăzut un deficit de 2,8%, la limită, iar pomenile electorale și alte măsuri riscă să îl ducă peste acest nivel. În cazul în care se trece peste 3%, Bruxelles-ul poate declanșa procedura de deficit excesiv.

Chiar dacă nimeni până acum nu a pățit nimic din partea Comisiei Europene, problema vine din partea investitorilor și piețelor, care pot solicita dobânzi mai mari la împrumuturile pe care le fac statului repectiv pentru a-și acoperi deficitul.

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, susține că deficitul bugetar reprezintă unul dintre cele patru mari riscuri cu care economia românească se confruntă, celelate trei fiind riscul privind deficitul extern, riscul privind pedepsirea băncilor și riscul privind dezechilibrarea sistemului de pensii.

Conform oficialului BNR, România a avut în anul 2015 un deficit bugetar de 0,8 la sută din PIB, dar în anul 2016 va ajunge, ca urmare a modificărilor Codului Fiscal, la un deficit de 2,8 la sută din PIB, iar în anul 2017 va atinge, probabil, circa 3,3-3,4 la sută din PIB, încălcând astfel unul dintre criteriile de la Maastricht (deficit bugetar maxim de 3 la sută). Între ţările Uniunii Europene, susține acesta, doar Franţa, Spania şi (poate) Polonia vor depăşi pragul de deficit în anul 2017.

Astfel, din lider, ţara noastră va retrograda în grupul codașelor, cu şanse mari de declanșare a Procedurii de deficit Excesiv. „Ni se va replica prin aceea ci nici o ţară membră a UE nu a fost penalizată efectiv până acum de către Comisie. Adevărat, doar că un tratament prietenos din partea Comisiei (motivat politic) nu înseamnă un tratament prietenos din partea piețelor/investitorilor privați, care pot solicita dobânzi mai mari la împrumuturile pe care le fac statului respectiv.

Apoi, ni se va spune că, în practică, nici un guvern din România nu va lăsa deficitul să depășească nivelul de 3 la sută din PIB. Posibil, dar aceasta se va face (ca de obicei) cu sacrificarea investițiilor publice, adică a şansei ţării de a avea o creștere durabilă în viitor. Ceea ce elita politică din România (şi nu numai) refuză să înțeleagă este că limita de deficit bugetar de 3 la sută din PIB este stabilită pentru vremurile rele, când creșterea economică este sub potențial, nu pentru vremurile bune, când creşterea economică este peste potențial, aşa cum este cazul în România actualmente.

Cu alte cuvinte, în condiţii precum cele de acum, deficitul bugetar ar trebui să fie apropiat de zero, pentru a avea loc de a creşte (atunci când va veni o criză), fără a depăși pragul de 3 la sută din PIB. O altă constrângere care este ignorată de legiuitori este aceea că deficitul bugetar necesar pentru păstrarea datoriei publice la nivelul actual este de circa 1,8 la sută din PIB.

Orice deficit bugetar peste această valoare adaugă la datoria publică (în prezent de circa 40 la sută din PIB), apropiind-o de pragul de 60 la sută din PIB, considerat nivel de alertă pentru piețele emergente.

Celor care cred că este nevoie de mult timp pentru a ajunge cu datoria publică de la 40 la 60 la sută din PIB la sugerez să analizeze mai îndeaproape experiența post-criză a României (expansiune a datoriei publice de la 13 la sută până la 37 la sută din PIB în intervalul 2008-2012) sau cazul Spaniei, a cărei datorie publică a crescut cu 64 la sută din PIB (!) în intervalul 2007-2014″, afirmă Lazea.

În prezent, adaugă oficialul BNR, statul român refinanțează anual datoria publică (de circa 40 la sută din PIB) la dobânzi medii de circa 3 la sută pe an, astfel încât cheltuiala cu dobânzi prinsă în bugetul consolidat este de 0,40*0,03=1,2 la sută din PIB în fiecare an. „Să presupunem că investitorii străini îşi pierd încrederea în stabilitatea macroeconomică a ţării şi solicită dobânzi duble (6 la sută pe an) pentru a continua să o refinanțeze. În acest caz, va rezulta o dublare a cheltuielii cu dobânzile din bugetul consolidat, de la 1,2 la sută la 2,4 la sută din PIB, rămânând mai puţini bani pentru educație, sănătate, infrastructură etc. Acelaşi efect se obţine şi dacă dobânzile rămân nemodificate, dar datoria publică se dublează (prin scăparea de sub control a deficitului bugetar). În fine, să presupunem că atât dobânzile, cât şi nivelul datoriei publice se dublează într-un interval scurt de timp. În acest caz, România ar ajunge să aibă cheltuieli cu dobânzile de patru ori mai mari (4,8 procente din PIB) decât în prezent, cu efecte nocive asupra tuturor celorlalte categorii de cheltuieli.

Pomenile electorale, ediția 2016

La mai puțin de două înainte de alegerile parlamentare, România politică aruncă pe piață nenumărate acte normative care sunt considerate pomeni electorale: pensii speciale cu nemiluita, datorii diminuate sau șterse la bănci, legi pentru mame eroine, majorări de plăți, iar în sertarul parlamentarilor mai zac câteva propuneri demne de luat în seamă: sporuri, a 13-a pensie, ajutoare, zile libere. Toate acestea se completează cu ordonanța de Guvern care a majorat salariile a 650.000 de bugetar, în special a medicilor, profesorilor și militarilor, acum amendată de deputații din comisiile de buget-finanțe și muncă.

Recent Camera Deputaților s-a votat legea conversiei creditelor în franci elvețieni în lei, la cursul istoric. Actul normativ s-a născut după dezbateri îndelungi, avându-i pe de-o parte pe clienții băncilor și de cealaltă parte sistemul bancar, cu BNR în frunte. Mai înainte am avut parte de legea dării în plată, dedicată tutoror acelor care sunt dispuși să dea casa băncii și în felul acesta să scape de restul de plată. Guvernatorul Mugur Isărescu a catalogat aceste legi drept populiste.
Camera Deputaţilor a adoptat în urmcă cu câteva zile pe articole, proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a peste 100 de taxe nefiscale, menţinând şi eliminarea taxei radio-tv. Printre taxele care vor fi eliminate se află timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comerţului, taxe consulare şi de cetăţenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxele radio-tv, taxa suplimentară pentru eliberarea paşaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Naţională de Pensii.

De asemenea, Senatul a adoptat un proiect de lege prin care se reglementează statutul personalului din serviciile de ambulanţă, aceştia beneficiind de pensii speciale de 80% din media salariilor brute, inclusiv sporuri din ultimele 12 luni. „De pensia specială de serviciu poate beneficia şi personalul profesionist operativ de intervenţie care îndeplineşte condiţia de vârstă de 57 de ani, dar cu o vechime în activitatea operativă cuprinsă între 15-20 de ani. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 19, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea stabilită”, mai arată legea. Decizia finală va fi luată în Camera Deputaților, care este for decizional. Tot senatorii au adoptat tacit proiectul prin care mamele cu mulţi copii ar urma să fie ajutate de statul român. Mai exact, femeile care au născut şi crescut cel puţin trei copii primesc o indemnizaţie viageră lunară, iar celor care au cel puţin cinci li se acordă şi medalia de „Mama – eroină”. Proiectul de lege este semnat de deputatul PSD Ninel Peia şi a fost depus în Parlament în luna martie. A fost retrimis la comisie, însă raportul a rămas de respingere a propunerii legislative. Proiectul va ajunge la Camera Deputaţilor, for decizional și în acest caz.

Tot tacit a fost adoptat în Cameră proiectul de lege care prevede acordarea unor pensii de serviciu profesorilor din învăţământul preuniversitar cu o vechime efectivă de 30 de ani în învăţământ, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni. Proiectul merge la Senat, care este camera decizională.

Guvernul a aprobat majorarea plăţilor pentru gărzile medicilor. „A fost aprobată o hotărâre de guvern la propunerea Ministerului Sănătății pentru plata gărzilor. Astfel, începând cu 1 octombrie, plata gărzilor făcute de cadrele medicale va putea fi majorată, așa cum a stabilit deja Guvernul prin ordonanță de urgență. Astăzi au fost luate măsurile legislative necesare pentru operaționalizarea plății gărzilor cadrelor medicale la nivelul majorat, prin adoptarea unei hotărâri de guvern. Vor fi creșteri de la 65% la 100% ale cuantumului de plată a gărzilor cadrelor medicale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

Parlamentul mai coace și alte proiecte și multe dintre ele ar putea fi votate până în decembrie. Acestea sunt: un spor de 45-48% din salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase în cazul persoanele cu funcții bugetare în sănătate; un spor similar dar de 60% sau chiar un salariu întreg pentru asistența medicală de urgență și transport sanitar; sporuri între 16% și 50%, în funcție de riscul de la locul de muncă, pentru ceilalți salariați bugetari; pensii mărite cu 23% de la 1 ianuarie 2017; noi zile libere legale pentru toti salariații din România; acordarea unui teren de cel mult 500 de metri pătrați tinerilor și o subvenție de până la 20.000 pentru construirea locuințelor; acordarea celei de-a 13-a pensie etc.