Piraeus Bank, obligată să primească ratele la cursul de la contractarea creditului

Piraeus Bank a pierdut definitiv un proces pe tema îngheţării cursului valutar cu un client ce are credit în franci elveţieni şi a fost obligată de instanţă să-i restituie sumele achitate în plus.

Tribunalul Gorj a decis, luni, ca soţii Claudia şi Gheorghe Valentin Mareş Medar, care aveau un credit în franci elveţieni, contractat în 2008, să achite ratele, în lei, la cursul de schimb de la data semnării contractului.
În decizia instanţei pe fond, banca a avut câştig de cauză, însă, la apel, clienţii au obţinut schimbarea sentinţei.
„Admite apelul declarat de apelanţii-reclamanţi. Schimbă sentinţa în sensul că, constată nulitatea absolută a clauzei prevăzută la articolul 6.3 din contractul de credit”, arată soluţia instanţei.

Potrivit avocatului Adrian Cuculiş, Piraeus Bank pierde pentru prima oară, în urma deciziei definitive, pe tema îngheţării cursului valutar cu consecinţa restituirii sumelor de bani.

Acesta ne-a declarat că băncile au câştigat de multe ori în procesele privind creditele în franci elveţieni: „Există posibilitatea să vedem mai multe surprize, cazul Piraeus fiind un precedent. Banca poate merge pe calea revizuirii deciziei, însă nu mai are ce să aducă în discuţie”, a precizat avocatul. Domnia sa ne-a precizat că riscul valutar nu a fost prezentat de bancă clienţilor şi, astfel, instanţa a dat câştig de cauză celor din urmă.
Reprezentanţii Piraeus Bank România ne-au declarat că soluţia definitivă a Tribunalului Gorj este „singulară” şi va face obiectul unor „potenţiale căi de atac”, în contextul în care instanţa de fond a dat câştig de cauză băncii în privinţa cursului de schimb.

Simona Vasiliu, Head of Legal Division Piraeus Bank România, ne-a transmis: „După creşterea bruscă a cursului de schimb CHF/RON, Piraeus Bank s-a implicat în găsirea de soluţii personalizate pentru fiecare client. Am discutat mereu toate variantele disponibile pentru situaţii specifice. În cazul altor litigii, spre exemplu, soluţia instanţelor a fost în favoarea băncii, iar clienţii au suportat costurile procesuale”.

În primă instanţă, în 13 noiembrie 2014, Judecătoria Târgu-Jiu a constatat că sunt abuzive anumite clauze din contractul de credit, referitoare la comisionul de acordare în cuantum de 1.332 CHF, la comisionul de restructurare/reeşalonare în valoare de 150 euro şi la comisionul de restructurare/reeşalonare în valoare de 250 euro.

„În consecinţă, constată nule aceste clauze. Obligă pârâta (Piraes Bank – n.red.) la restituirea către reclamanţi a următoarelor sume: 1.332 CHF, 150 euro, 250 euro, cu dobânda legală aferentă debitului datorat”, au decis magistraţii Judecătoriei Târgu Jiu.
Aceste măsuri, luate în primă instanţă, au fost menţinute şi de Tribunalul Gorj, la care s-au adăugat şi dispoziţiile ca achitarea ratelor pentru acoperirea creditului în franci elveţieni să se facă la cursul de schimb de la data contractării creditului.

În urma unei decizii istorice, Curtea Europeană de Justiţie a dat câştig de cauză în cazul Kasler contra OTP Ungaria, hotărând că, dacă până acum unii judecători erau de părere că dosarele care au ca obiect diferenţa de curs valutar din cadrul creditelor în valută nu fac obiectul justiţiei, întrucât această diferenţă ar reprezenta parte din preţul creditului, pe viitor instanţele se vor putea pronunţa pe astfel de cazuri, stabilind dacă respectivele clauze contractuale sunt sau nu abuzive. Acesta a creat un precedent în procesele în care clienţii urmăresc eliminarea clauzelor abuzive şi restituirea diferenţei în urma conversiei cursului la data la care a fost încheiat creditul, potrivit avocatului Cuculiş.

Prima decizie de acest fel în Ro¬mânia a fost luată de o instanţă anul trecut la Galaţi. Volksbank a fost obligată să convertească în lei un împrumut luat în CHF, la cursul din momentul acordării împrumutului plus o marjă de 10%. Decizia Tribunalului Galaţi prevedea şi anularea clauzei de comision de risc, aceasta fiind declarată nulă pe motiv că este abuzivă, precum şi restituirea sumei plătite pentru acoperirea acestui comision.
Ulterior, Raiffeisen Bank, Banca Românească şi OTP România au pierdut, şi ele, în instanţă procese în care clienţii cereau anularea clauzei de comision de risc.

Există mai multe procese în derulare, inclusiv colective, privind această cauză.

Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate, numărul persoanelor care s-au împrumutat în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.
Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank, potrivit Mediafax.

O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.
Francul elveţian a atins în 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

Sursa: Bursa

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.