Planetă oceanică descoperită în afara sistemului solar

Un corp ceresc care se află de mulţi ani în colimatorul astronomilor ar putea fi prima planetă oceanică detectată în afara sistemului solar, conform unui studiu publicat în revista ştiinţifică Astrophysical Journal Letters, bazat pe observaţii realizate cu ajutorul telescopului spaţial James Webb.

Planeta LHS 1140b a fost analizată din toate unghiurile după descoperirea sa, la o distanţă de 48 de ani-lumină de Pământ, în constelaţia Cetus (Balena), în 2017. Îmbogăţind catalogul cu câteva mii de exoplanete, aceste planete orbitează în jurul unor alte stele decât Soarele nostru.

Doar câteva dintre ele sunt potenţial „locuibile”, ceea ce înseamnă posibilitatea existenţei unor forme de viaţă pe planetele telurice situate nici prea aproape, nici prea departe de steaua lor. „În condiţii de temperatură şi presiune la suprafaţă care ar permite apei să fie lichidă şi să se menţină astfel”, după cum a explicat pentru AFP Charles Cadieux, doctorand în astrofizică, de la Institutul canadian Trottier pentru cercetarea exoplanetelor.

Studiul său, realizat de o echipă de la Universitatea din Montreal, confirmă mai întâi faptul că LHS 1140b este un super-Pământ, cu o masă de aproximativ 5,6 ori mai mare comparativ cu cea a planetei noastre albastre, şi nu un mini-Neptun.

Primele observaţii au plasat-o chiar între aceste două tipuri de exoplanete, respectiv un mini-Neptun, datorită densităţii – o minge de rocă cu o atmosferă foarte densă din hidrogen şi heliu gazos – sau un super-Pământ, ori chiar „o planetă oceanică cu un nucleu de rocă ceva mai mic, dar compensat de un înveliş de apă”, potrivit lui Cadieux.

Telescopul spaţial James Webb a făcut posibilă decizia, atmosfera planetei fiind observată în timp ce trecea prin faţa stelei sale. S-a constatat o „absenţă a semnalelor ce sugerează prezenţa hidrogenului sau a heliului”, ceea ce exclude scenariul unui mini-Neptun.

„Cantităţi mari de apă” –

Densitatea lui LHS 1140b implică faptul că „planeta are, de fapt, cantităţi mari de apă”, potrivit lui Martin Turbet, coautor al studiului şi cercetător la Laboratorul de Meteorologie Dinamică din cadrul Centrului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa.

Cantităţi fenomenale chiar, deoarece dacă apa din oceanele de pe Pământ ar constitui doar 0,02% din masa sa, ar reprezenta 10% până la 20% din cea a LHS 1140b. Rămâne de văzut sub ce formă.

Şi aici intervine întrebarea legată de atmosferei planetei. „Nu avem nicio dovadă directă că are atmosferă”, a avertizat Turbet, „dar există elemente care indică în această direcţie”.

Primul atu, LHS 1140b este încălzită uşor de razele stelei sale, o pitică roşie, cu „temperaturi la suprafaţă care trebuie să fie destul de comparabile cu temperaturile existente pe Pământ sau pe Marte”, a explicat el pentru AFP.

În funcţie de posibila sa atmosferă, dacă aceasta conţine puţine sau multe gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, suprafaţa apei poate fi îngheţată sau nu. Ar putea chiar să adăpostească un ocean lichid, pe o parte a planetei expusă razelor stelei sale.

Cu excepţia cazului în care acest ocean este ascuns sub un strat de gheaţă, „oarecum ca lunile îngheţate Ganymede, Enceladus sau Europa, care orbitează planete gigantice ale sistemului solar, Jupiter şi Saturn”, a spus Turbet.

De aici şi importanţa observaţiilor suplimentare. Pentru a confirma, spre exemplu, observaţiile spectrometrelor lui James Webb, care indică „prezenţa probabilă a azotului”, a explicat Charles Cadieux. Un gaz omniprezent, împreună cu oxigenul, în aerul pe care oamenii îl respiră pe Pământ.

Echipa de la Montreal se străduieşte să obţină şi alte observaţii ale LHS 1140b, cu ajutorul telescopului James Webb, timp de câteva ore pe an. „Avem nevoie de cel puţin un an pentru a confirma că LHS 1140b are o atmosferă şi, probabil, de încă doi sau trei pentru a detecta dioxidul de carbon”, a estimat astrofizicianul René Doyon, coautor al studiului, citat într-un comunicat emis de Universitatea din Montreal.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4

13 Comentarii

  1. .hai ca te pricepi si la astronomie!…ori te plictisesti, ori esti lefegiu!… peste tot unde nu patrunde cenzura apari tu!…

  2. A se baga la tartacuta ca toate astea se bazeaza pe niste rezultate care SUGEREAZA. De la sugerat pana la realitate este cale lunga si oricum aceasta mare descoperire nu ne ajuta cu nimic. In afara distantei enorme, atmosfera de hidrogen si heliu e numai buna de respirat ptr om timp de cateva secunde……[Rumburak]

  3. are CO2 atunci s-ar putea sa existe o forma de viata…oricum intr-un univers cu sute de mii sau milioane de stele este posibil sa fie multe planete cu o forma de viata incipienta pana la o supercivilizatie…daca timpul lor e mai mare si au avut suficienta minte sa nu faca razboaie/distrugeri

  4. @vanatorul de troli
    -da,
    bun!

    vezi intai franjele de interferentza prin care trebuia stabilizat hubble la nivel de mas
    -are oglinda principala STRAMBA,
    franjele arata ca pi’shatzii boului,
    hubble nu poate face observatii desi -culmea!
    e pe orbita de 33 de ani!!!!!!!

    j.webb e alta GOGORITA.

  5. Sunt totuși 48 ani lumină până acolo ,problemele pământești sunt mai aproape de noi și arzătoare din toate punctele de vedere.E bine să visezi,însă cred că e mai practic să fi cu picioarele pe pământ !

  6. Ganditi-va in mod logic:
    Soarele si tot sistemul lui planetar este o stea relativ tanara in raport cu varsta universului. Cu alte cuvinte, noi suntem niste vietati recente la scara un universului.
    Daca in alte sisteme stelare ar fi aparut fiinte rationale ca si noi, ar fi trebuit sa treaca obligatoriu prin aceleasi etape ca si pamantenii, ajungand la descoperirea undelor radio si transmisiunilor radio si TV.
    Acestia fiind mai batrani ca pamantenii, ar fi inceput aceste transmisiuni radio cu mii, milioane sau miliarde de ani pamanteni inaintea noastra, iar noi ar fi trebui sa primim deja aceste semnale. Vorba lui Eminescu: ,,Icoana stelei ce-a murit, incet pe cer se suie, era pe cand nu s-a zarit, azi o vedem si nu e”. La fel ca imaginea acestor stele, trebuia sa primim noi azi si semnalele radio ale ,,stelistilor” de acolo.
    In univers ar fi trebuit sa fie azi, in eter, o ciripeala de transmisiuni radio si toate frecventele ocupate de transmisiunile extraterestrilor antici , incat ar fi fost imposibil sa nu fi ajuns pana la Pamant iar pamantenii sa nu le fi interceptat. Ori, pana azi lulu: niciun semnal radio interceptat care sa sugereze inteligenta unor fiinte rationale.
    Niste fiinte capabile sa creeze ,,farfuriile” zburatoare, ar fi trebuit sa treaca obligatoriu si prin faza transmisiunilor radio, cum si noi am trecut prin fazele descoperirii focului, a pietrei, bronzului etc.
    Suntem unici in univers, dar din pacate pe cate un dement il apuca pofta de razboi atomic……[Rumburak]

  7. Omul a ascultat radiatia electromagnetica provenind din spatiul cosmic, in mod performant si cu instrumente adecvate, doar in ultimii 50 de ani.

  8. Telescopul ‘Hubble’ (HST) FACE , post 1994, observatii astronomice curente si de mare impact stiintific ! Pozitia oglinzii sale fiind corectata printr-o interventie umana directa (misiunea STS-61 a navetei spațiale Endeavour care a avut loc în decembrie 1993).

  9. Posibilele civilizatii extraterestre nu au sesizat civilizatia noastra decat de mai putin de 100 de ani. A raspude (dus-intors) civilizatiei noastre implica distante de sub 50 de ani lumina in raport cu noi.

  10. Posibilele civilizatii extraterestre nu au sesizat civilizatia noastra decat de mai putin de 100 de ani. A raspude (dus-intors) civilizatiei noastre implica distante de sub 50 de ani lumina in raport cu noi.
    Probabil ca in vecinatatea noastra (de sub 50 de ani lumina doar) nu exista alte civilizatii similare ca stadiu de dezvoltare cu a nostra. Asta este.

  11. Înainte de a NE preocupa de Alte Planete, AR trebui să:
    NE linistim pe Terra.
    Pe Calea ASTA Nebună, Strâmbă, de Organizare a Omenirii NE vom STINGE înainte de VREME.

    A AJUNGE la Alte Planete este Ceva GREU.
    Chiar presupunând că atingem Viteze Luminice, la AȘAVieze, orice Particulă, chiar Cât un Glonte …
    întâlnită în Cale DISTRUGE Nava.
    Să lăsăm Grija ASTA Descendenților ….

    ACUM ar trebui să ne IMAGINĂM CUM NE pregătim Planete de Rezervă.
    Sunt disponibile, dar TREBUIE Terra Formate MARTE și VENUS.
    Ambele trebuie MUTATE pe Orbite apropiate de Orbita Terrei.
    CeaMaiBună este VENUS. Ca MPRIME este preactic egală cu Terra. Deci, NU vor fi probleme de Gravitație diferită, care ar duce la MUTANȘI Dimensionali.
    Prin MUTAREA acesteia, se va CALMA Infernul din Atmosfera Venusiană și APOI vomputea FORMA o Atmosferă identică cu a Terrei.

    MARTE NU are Dimensiune potrivită pentru Terrienii de NOI.
    Marte NU are Camă Magnetic, deci NICI Centrui de Tip Van Allen care NE protejează de RADIAȚII Ucigătoare.
    Pe Marte Oamenii vor trebui să devină Șobolani SubMarțieni …
    Ca să ajungi REPEDE pe Marte, NU inerțial trebuie MOTOARE Noi de Propulsie.
    REPEDEînseamnă că IAR intervine CIOCNIREA cu Fragmente de Roci, chiar MICI.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.