PNRR, la limită. Pierderile posibile, plafonate la 2,58 miliarde de euro, anunță Dragoș Pîslaru

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri, 14 august, în cadrul unei conferințe de presă, că România este pregătită să depună Cererea de plată nr. 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 2,84 miliarde de euro.

„Suntem gata cu depunerea cererii de plată 5 din PNRR. Suntem gata cu 75 de ținte și jaloane, din care 21 reforme și 54 de investiții. Vom depune cererea, în valoare 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro pe partea de grant și 433 milioane euro împrumut. Cererea 5 este penultima”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a precizat că, înainte de depunerea acestei cereri, absorbția pe PNRR era de 66% din suma alocată pe granturi, urmând ca, odată cu Cererea 5, gradul de absorbție să ajungă la 78%. „Estimăm o cerere de plată 5 «curată», la fel ca la cererea 4″, a mai spus ministrul.

Dragoș Pîslaru a amintit și contextul în care a preluat mandatul: la instalarea Guvernului Bolojan, PNRR se afla la un procent de absorbție de doar 47,19%, după ce România ratase o bună parte din Cererea 3 și o parte din Cererea 2. „Din totalul de 13,57 miliarde de euro pe care România le-a avut alocate la semnarea PNRR, vom ajunge după cererea de plată numărul 5 la 10,6 miliarde de euro”, a anunțat el.

Posibilele pierderi din PNRR, limitate la maximum 2,58 miliarde de euro

Referitor la etapa următoare, ministrul a explicat că mai rămâne de pregătit Cererea de plată nr. 6, cu o valoare netă de 2,58 miliarde de euro pe grant și 1,76 miliarde de euro pe împrumut. „Miza sumei nerambursabile pe PNRR va fi redusă la acest cuantum de cerere de plată 6, adică 2,58 miliarde de euro. Nu avem cum să ajungem la o valoare de pierdere peste această valoare”, a subliniat Pîslaru.

Ministrul a mai dezvăluit că Comisia Europeană ar fi dorit ca România să depună o singură cerere de plată finală, care să unească Cererile 5 și 6, însă autoritățile române au păstrat fermitate pe ideea decuplării celor două cereri.

În privința investițiilor din sectorul feroviar, Pîslaru a arătat că negocierile privind trecerea de la kilometri la valori în plată decurg conform planului. „Pe tot ce înseamnă investiții în PNRR, riscurile sunt mai degrabă marginale”, a precizat el, adăugând că rezervele de contractare de 4,4 miliarde de lei permit finalizarea decontărilor pe partea de grant.

Pe componenta de reforme, ministrul a menționat că legea hidrogenului se află în Parlament și ar putea fi inclusă într-o eventuală sesiune extraordinară, însă principala prioritate rămâne legea salarizării, aflată în pregătire pentru a fi preluată de partidele politice.

CITEȘTE ȘI:

Ultima șansă pentru legea salarizării unitare. Reforma ar putea debloca 770 de milioane de euro din PNRR, spune Dragos Pîslaru