Poluatorii din România primesc o lovitură grea de la UE

Comisia Europeană intenționează să impună limite și mai stricte emitenților de CO2, autoritățile de la Bruxelles urmărind astfel alinierea întregii economii a regiunii la creșterea nivelului de ambiție al țintelor sale climatice în deceniul următor, scrie Bloomberg. Reforma, care urmează să fie prezentat pe 14 iulie, va majora ritmul în care cantitatea totală admisă de emisii de CO2 a instalațiilor industriale participante la sistem scade anual și va înăspri regulile de alocare gratuită a certificatelor de emisii.

Acest plan al Comisiei se va repercuta major în economia românească mai ales în ceea ce privește stoparea alocărilor gratuite de certificate de CO2 pentru industriile poluante, adică pentru producătorii de curent, de aluminiu, de oțel, de ciment sau pentru cei care produc îngrășăminte chimice. Tototdată, se vor elimina proiectele legate de surse convenționale de energie – cărbune și gaze, și cele mai lovite companii vor fi probabil ELCEN, producătorul de căldură al Capitalei, și Complexul Energetic Oltenia, care are unități electrice ce ard lignit.

România se numără printre țările cu cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră (GES) pe cap de locuitor din UE, însă, prin raportare la indicatorul de tone de emisii/ 10.000 EUR PIB, România ocupă printre primele locuri din UE. Ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul total de energie era de 24,5%, iar sectorul energiei contribuia cu 30% din totalul emisiilor de GES, la care se adaugă emisiile de ape uzate și producția de deșeuri. Sectorul agricol reprezintă 17% din totalul emisiilor GES, iar sectorul transporturilor 16,6%, sub media europeană, se arată în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR).

Valoarea mare a emisiilor GES din sectorul energiei este determinată de faptul că producția de energie se bazează în mare măsură pe utilizarea de cărbune (mai ales cel extras din județele Hunedoara și Gorj, unde operează Complexul Energetic Hunedoara și, respectiv, Complexul Energetic Oltenia) și de faptul că această energie este folosită de industria grea și de industriile producătoare, energointensive, din județele Dolj (în special de la Alro Slatina), Galați (combinatul siderurgic), Prahova (rafinăriile Petrobrazi și Petrotel) și Mureș (combinatul Azomureș).

Comisia Europeană intenționează să introducă transportul maritim în sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii din 2023 și să îmbunătățească un mecanism de control al furnizării permiselor de carbon ca parte a celei mai mari revizuiri a pieței până în prezent, potrivit unui proiect de lege văzut de Bloomberg News.

Schimbările fac parte dintr-un pachet mai larg conceput pentru a regla fiecare sector, de la energie la comerț și automobile, în sincronizare cu o strategie ambițioasă care urmărește să facă din Europa primul continent din punct de vedere climatic neutru din lume până în 2050. În cadrul Acordului verde, obiectivul de reducere a emisiilor CO2 până în 2030, față de nivelurile din 1990, a fost majorat la minimum 55%, față de 40% anterior. „Sistemul de tranzacționare a drepturilor de emisii CO2 este un instrument fundamental în vederea atingerii țintei majorate pentru 2030, precum și a unei tranziții reușite și juste către neutralitatea climatică până în 2050”, afirmă Comisia Europeană în documentul citat.

Stimulare verde

Piața UE a carbonului reprezintă instrumentul emblematic al politicii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră al blocului comunitar. Acesta impune limite maxime de emisii care scad anual pentru circa 12.000 de instalații deținute de producători industriali și companii de utilități. Companiile care emit CO2 sub limitele astfel stabilite își pot vinde pe piață certificatele de emisii neutilizate, stimulându-se astfel „înverzirea” tehnologică.

În timp ce sistemul este conceput în prezent pentru a asigura o reducere de 43% a emisiilor până în 2030 față de nivelurile din 2005, o analiză recentă a UE arată că, dacă legislația va rămâne neschimbată, aceasta ar aduce o reducere de 51%, potrivit documentului. Însă și acest nivel ar fi insuficient pentru alinierea la obiectivele climatice pentru deceniul următor.

De aceea, Comisia, brațul executiv al UE, intenționează să majoreze ritmul de reducere a limitelor anuale de emisii, așa-numitul „factor linear de reducere”. Acesta ar urma să fie majorat „începând din anul următor intrării în vigoare” a noii legislații. Pentru ca acest lucru să se întâmple, va fi nevoie de aprobarea guvernelor naționale și a Parlamentului European, o procedură care adesea durează circa doi ani, iar uneori chiar mai mult.

Valoarea exactă a noului factor linear de reducere avut în vedere a fost lăsat necompletată în documentul analizat de Bloomberg. Reducerea anuală mai rapidă a emisiilor ar urma să fie coroborată cu o reducere „one off” a plafonului de emisii, pentru ca acesta „să fie în linie cu nivelul de reducere anuală aplicabil din 2021”.

Admisie tampon

Conform proiectului de lege, executivul UE dorește, de asemenea, să îmbunătățească Rezerva de stabilitate a pieței, un instrument cheie pentru a bloc excesul de autorizații de emisii. MSR, care absorb automat cotele în anumite condiții, a ajutat la restabilirea încrederii investitorilor și a ridicat prețurile după ce a fost aprobat în 2018.

Parametrii rezervei ar fi modificați pentru a introduce un „aport tampon MSR” atunci când numărul permiselor de carbon în circulație este cuprins între 833 milioane și 1,096 miliarde. În acest caz, valoarea permiselor care trebuie absorbite ar fi diferența dintre numărul autorizațiilor în circulație și pragul de 833 milioane. Atâta timp cât există mai mult de 1,096 miliarde de certificate în circulație, inclusiv permise pentru aviație, rata de admisie va rămâne la 24% până în 2030.

Pentru a oferi investitorilor mai multă predictibilitate cu privire la permisele deținute în rezervă începând cu 2023, numărul acestora ar fi limitat la 400 de milioane. Cotele peste acest nivel ar fi invalidate.

Practic, regulile privind alocarea gratuită de certificate CO2 vor fi înăsprite, iar alocarea lor va fi condiționată de demersuri de decarbonizare, pentru a se încuraja adoptarea de tehnologii cu emisii reduse. De asemenea, nu se vor mai face alocări gratuite pentru sectoarele care vor fi vizate de o „taxă CO2” la granița UE pentru importurile din state terțe cu ambiții climatice reduse, precum producția de energie, oțel, aluminiu, ciment și îngrășăminte chimice, ceea ce ar putea afecta companiile din industria siderurgică și metalurgică, preucm combinatul siderurgic de la Galați, deținut de Liberty, sau de producătorul de aluminiu Alro, de la Slatina.  Conform Profit.ro, prețul certificatelor CO2 s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând recent la aproape 57 euro, unele fonduri de hedging anticipând un avans al cotației până la 100 euro anul acesta. Pentru a tempera îngrijorările cu privire la costurile tranziției verzi, Comisia vrea să schimbe modul în care guvernele utilizează veniturile rezultate din vânzarea certificatelor CO2. Astfel, națiunile europene vor trebui să folosească integral aceste venituri în scopuri legate de climă, inclusiv subvenționarea „renovării sustenabile” a locuințelor familiilor cu venituri mici.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.