Porturile martime: A căzut un record din 1988

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 67,5 milioane tone în anul 2021, o creștere de 11,77 la sută față de 60,3 milioane tone în 2020, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești. Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone, în anul 2008, de 61,8 milioane tone și în anul 2019, cu 66,6 milioane tone.

Conform Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” (CN APM) SA Constanța, în traficul total, cea mai mare pondere, de 37,3 la sută, o dețin cerealele, urmate de petrol brut 10 la sută, articole diverse 9,2 la sută, produse petroliere 8,1 la sută, minereuri de fier, deșeuri de fier 7,1 la sută, îngrășăminte (naturale și chimice) 6,1 la sută, și combustibili minerali solizi, cu 5,1 la sută. Din traficul total, 76 la sută reprezintă trafic maritim și 24 la sută reprezintă traficul fluvial. Atât traficul maritim, cât și cel fluvial au înregistrat creșteri semnificative. Traficul maritim a crescut cu 13,44 la sută, la 51,62 milioane tone, iar cel fluvial cu 6,7 la sută și a atins 15,86 milioane tone, față de 2020.

În 2021, traficul de cereale a atins un record absolut de 25,17 milioane tone, față de 21,9 milioane tone în 2020, fiind cel mai mare trafic de cereale înregistrat, consolidând poziția portului Constanța de hub european de cereale.

Creșteri semnificative de trafic se mai regăsesc în cazul următoarelor grupe de mărfuri: petrol brut, produse petroliere, combustibili minerali solizi, produse metalice, minereuri, semințe uleioase și fructe oleaginoase.

Scăderi de trafic au fost înregistrate în principal la îngrășăminte, produse chimice și celuloză și deșeuri de hârtie. O scădere se observă și în traficul de containere și anume 6,16 milioane tone în 2021 față de 6,34 milioane tone înregistrate 2020. Aceeași situație se regăsește și în numărul de TEU-uri, respectiv 631.964 în 2021, comparativ cu 643.727 în 2020.

În 2021, 14.604 nave au făcut escale în porturile maritime românești, față de 14.380 nave în 2020. În portul Constanța – zona Constanța, traficul de mărfuri înregistrat în 2021 a fost de 61,2 milioane tone, față de 53,84 milioane tone în 2020. În portul Constanța – zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2021 a fost de 6 milioane tone, comparativ cu 2020, când s-au înregistrat 6,15 milioane tone. În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2021 a fost de 338.472 tone, față de 2020, când s-au înregistrat 366.445 tone.

Terminalul COMVEX din Portul Constanța este lider pe piață, specializat în manipularea, depozitarea și transbordarea materiilor prime solide vrac cum ar fi: minereuri de fier, cărbuni, cocs, bauxită, dispunând de facilități complete și moderne de operare situate în Portul Constanța. COMVEX este singurul terminal pentru operarea mărfurilor solide vrac din arealul Marii Negre ce are posibilitatea de a acosta nave tip “cape size” de mare capacitate (până la 220.000 tdw), având un front de descărcare la cheul maritim format din 5 dane cu o lungime totală de 1.400 m și adâncime a apei cuprinsă între 10,8 și 18,5 m. De asemenea, terminalul beneficiază de o bună poziție geografică având acces la rețeaua de cai navigabile ce include Dunărea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Cosmin Pam Matei 4576 Articole
Author

11 Comentarii

  1. Dar GUNOAIE, deșeuri, deșeuri toxice e puține? dar foarte poluante și dezonorante pt țara.
    O țară care importă gunoaie! RUȘINE si dezonoare!

  2. Bashescu cu tata Editat a dustrus flota comerciaka a Romaniei, doar ca asa a primit ordin de la Sorosh.
    Nimeni nu ancheteaza???? Nimeni nu-i confisca averea sa recuperam paguba.

  3. „Creșteri semnificative de trafic se mai regăsesc în cazul următoarelor grupe de mărfuri: petrol brut, produse petroliere, combustibili minerali solizi, produse metalice, minereuri, semințe uleioase și fructe oleaginoase.”

    EXPORTURI (din tara noastra ? dar de unde din tara noastra petrol, minereuri de fier, cărbuni, cocs, bauxită ? curios !?!) …
    sau doar …
    IMPORTURI (de unde stim toti. din toata lumea. trivial.) …

  4. @oana
    -Bucurestiul(!) produce zilnic 1’000 de tone de gunoaie,
    lasa vrajeala sparta:
    cate masti ai aruncat pana acum?
    (cu tratament hormonal adequat(preventiv) se poate opri si traficul cu tampoane,paduri
    1 leu pe bucat,
    cat 1 paine!!!!!!!!!)

    @cpm:
    -ce inseamna „teu”?

  5. per se nu avem o pozitie epistemiologic contrara abuzului de tampax:
    -vrem doar sa indicam alt vinovat in privinta „h.p.v” si a „cancerului de col uterin”,
    in niciun caz nu presupunem ca penisu vine in cap cu virushi!

  6. Ehe pe vremuri erau exporturi cu flota Romaniei Socialiste acum aproape doar importuri cu vapoarele altora.

  7. Semn rau!!!
    Aceste date ar trebui sa ne ingrijoreze: Inseamna ca se importa mult, ceea ce nici nu-i de mirare din moment ce noi importam chiloti, patrunjel si gunoaie.
    *Nu degeaba li se scurg ochii olandezilor dupa portul Constanta, pe care vor sa-l cumpere. La Amsterdamul hala nemaipomenit de renumit, nu au ape atat de adanci. Din naceasta cauza descarcarea si incarcarea navelor mari se face in larg, nu la dana ca la noi. Operatiile acele costa mult. De-asta crapa olandezii si se oftica dupa portul Constanta.
    Vindeti-l bha capitalistilor si pe el, cum ati vandut si flota si santierul naval Constanta!
    Nu uitati sa-i faceti o coliva de pomana si lui Anghel Saligni, caci el a facut portul.

  8. Interesant at fi de vazut valoarea exporturilor. Degeaba exporti cu tona, daca valoarea pe unitate e mica. Pentru cei care bat toba vis-a-vis de dorinta olandezior de a prelua portul Constanta. Rotterdam are cel mai mare traffic portuar din Europa. La inceputul anilor 90, erau deja peste 2800 de dane, la vremea respective Constanta cu Agigea, nu adunau 200. Ecluza la Amsterdam are vreo 250-300 metri lungime, latime peste 50. De ce oare, ca sa descarce in port navel mari, nu in rada. La Antwerp, ecluzele sunt din 1916, pot intra doua cargouri de 15.000, ecluzele noi sunt facute pentru nave de peste 250 lungime. Ce au sesizat olandezii, e ca un management bun are aduce un profit bun. Pacat ca statul roman nu se pricepe sa faca afaceri. Daca ceva merge, trebuie capuasat.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.