Manipulare mediatica rusă, cvasimonopol al Rusiei asupra mijloacelor de informare, scindarea taberei pro-europene, care se va prezenta cu mulţi candidaţi ce se vor „canibaliza”, declaraţiile ambasadorului SUA legate de unirea cu România şi jocul liderului de la Tiraspol care iniţiază procesul ce poate duce la alipirea Transnistriei la Rusia – toate aceste aspecte au fost analizate şi răsucite în presă pentru a avertiza asupra unei înfrângeri usturătoare a pro-europenilor la prezidenţialele din Republica Moldova de pe 30 octombrie.
Strategiile politice şi mediatice par însă mult prea complicate şi costistoare în raport cu o metodă extrem de ieftină şi eficientă de fraudare.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a prezentat, pe 13 septembrie, numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA). Este vorba despre 3.237.072 de persoane, pentru care CEC va tipări buletine de vot. Instituția precizează că doar 2.854.557 dintre aceștia sunt atribuiți pe circumscriții electorale, iar ceilalți sunt persoane fără reședință și cetățenii cu drept de vot domiciliați în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.
Numărul alegătorilor depășește cu 323.791 de persoane numărul de cetățeni calculați in rezultatele preliminare la Recensământul din 2014, inclusiv cei cu vârsta de până la 18 ani, scrie anticorupţie.md. De asemenea, acesta este în creștere cu aproape 54 de mii față de numărul alegătorilor de la alegerile parlamentare din 2014 și cu peste 200 de mii față de alegerile parlamentre din 2010. Cifrele provoacă nedumeriri în contextul în care datele statistice arată un spor negativ al populației în R. Moldova.
Nu este pentru prima dată când CEC oferă asemenea informaţii confuze, care pot ascunde o fraudă electorală de proporţii. Spre exemplu, în listele electorale folosite la alegerile din parlamentare din noiembrie 2014 figureau 2.800.827 de cetăţeni moldoveni cu vârsta de peste 18 ani, în timp ce BNS raporta o populaţie totala de 2.913.281 de persoane, din care 699.849 de persoane cu vârsta sub 18 ani.
Situaţia este cu atât mai confuză cu cât este pentru a doua oară în mai puţin o lună când Comisia Electorală Centrală raportează acelaşi număr de alegători, după ce şi în august anul acesta presa şi sociologii au atras atenţia asupra inadvertenţelor grave.
„Diferența cuprinde persoanele fără reședință și cetățenii cu drept de vot domiciliați în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova”, a explicat Comisia Electorală Centrală (CEC) în luna august.
Acum, CEC vine cu o explicaţie asemănătoare. „Numărul alegătorilor a crescut față de alegerile precedente din contul alegătorilor neatribuiți. La alegerile din 2014 erau peste 56 de mii de persoane cu drept de vot neatribuite. Este vorba despre persoane care, din cauză că autoritățile locale aveau obligația de a întocmi listele electorale, eliminau aceste persoane din lista alegătorilor pe motiv că s-ar afla peste hotare, sau alte cauze. La alegerile din acest an, numărul neatribuiților a scăzut până la 12 mii de persoane”, susține Iurie Ciocan, membru al CEC.
Explicaţia este respinsă de foşti membri ai CEC şi de sociologi. „Aceste erori (dublări de nume, de adrese etc.), create în urma turismului electoral, ca urmare a aplicării greşite a art. 123 Cod Electoral, au fost constatate în rezultatul unui audit al listelor electorale efectuat în 2012-2013 cu participarea International Foundation for Electoral System. La acel moment, erorile depăşeau cifra absolută de 241 de mii de alegători neaveniţi în listele electorale, ceea ce reprezenta 9 % din totalul alegătorilor, la acel moment (decembrie 2013, când numărul total de alegători în listele electorale era de 2,5 milioane de persoane). Deşi auditul listelor electorale s-a efectuat cu scopul de a le pune la baza RSA, din primăvara lui 2014 şi până la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, calitatea RSA şi a listelor electorale a degradat continuu”, susţine Ştefan Urâtu, fost vicepreşedinte al CEC de la Chişinău. „De toate aceste nereguli ar trebui să se ocupe Procuratura, dar ea emite deja a patra ordonanţă de nepornire a urmăririi penale”.
„În Moldova încă nu au fost intentate dosare pentru fraudarea alegerilor. Poate fraude electorale s-au produs, însă nimeni nu a fost tras la răspundere. În pofida abaterilor, organele abilitate au validat mereu alegerile”, preciza în luna august Ion Mocanu, expert în sociologie electorală şi cercetător ştiinţific la Insitutul de Cercetări Juridice şi Politice .
Ca şi în cazul referendumului din Romania din 2012, apar mai probleme legate de recensământul din Republica Moldova. Cel mai grav este că, la doi ani de la realizarea sa, nu sunt valabile decât puţine informaţii, şi acelea preliminare, neoficiale. S-a ajuns astfel ca un oficial precum vicepreşedintele CEC să spună cetăţenilor că datele de la recensământ nu pot fi luate în considerare, pentru că există multe cazuri în care operatorii nu au ajuns la cetăţeni pentru a-i chestiona.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.