Deși UE nu se confruntă încă cu o întrerupere totală a fluxurilor, blocarea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra infrastructurii din Golf au generat un haos sistemic. Jorgensen a subliniat că analiza Bruxelles-ului indică o situație structurală, nu una pasageră.

„Retorica pe care o folosim şi cuvintele pe care le folosim sunt mai serioase acum decât erau la începutul crizei. Cu siguranţă, analiza noastră este că aceasta va fi o situaţie prelungită, iar ţările trebuie să se sigure că… au ceea ce le trebuie…Este mai bine să fii pregătit decât să-ţi pară rău”, a spus Jorgensen.

Printre măsurile ce ar putea fi luate în perioada următoare sunt raționalizarea motorinei și a combustibilului pentru avioane, posibila relaxare a standardelor pentru amestecurile de biocombustibili pentru a facilita importurile (ţările din Scandinavia o fac deja – n.r.) şi o nouă eliberare petrol din stocurile de urgență.

În ciuda situaţiei critice, UE nu intenţionează să reia în vreun fel importurile de petrol şi gaze din Rusia, singura ţară din proximitate care are din belşug din ambele resurse. Jorgensen şi-a reiterat poziţia conform căreia nu va exista nicio modificare a legislaţiei UE pentru a pune capăt importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia în acest an. El a spus că este acceptabil ca blocul comunitar să se bazeze în schimb pe SUA şi alţi parteneri pentru furnizarea de provizii suplimentare, deoarece aceştia operează pe „piaţa liberă”.

Pentru România, avertismentul oficialului european vine într-un moment de maximă sensibilitate economică. Deși țara noastră beneficiază de resurse proprii de gaze și petrol mai mari decât media UE, piața internă nu este imună la fluctuațiile globale.

Sectorul logistic românesc este deja afectat de costurile mari ale carburanților. O eventuală raționalizare la nivelul UE ar lovi direct în lanțurile de aprovizionare și în prețurile de la raft.

Inflația generată de energie rămâne principala îngrijorare. Statul român ar putea fi forțat să reia schemele de subvenționare sau să plafoneze mai drastic prețurile, punând presiune pe un buget deja deficitar.

„Este mai bine să fii pregătit decât să-ți pară rău”, a concluzionat Jorgensen. Pentru România, această „pregătire” înseamnă o gestionare prudentă a resurselor interne și o monitorizare strictă a coridoarelor comerciale din bazinul Mării Negre, puncte critice în noul circuit energetic european.