Postul, ca bucurie. Piroştile cu povilă, în Valea Bârgăului

„Postul nu este osândă, este bucurie, şi până nu putem posti fără a ne osândi nu are nicio valoare postul”, ne spune Elena Rus din comuna Tiha Bârgăului, bucătăreasă vestită în judeţul Bistriţa-Năsăud şi proprietara primului punct gastronomic din judeţ, deschis în urmă cu trei ani.

Ştie această vorbă de la tatăl ei, iar de la bunica a moştenit reţeta unui desert de post: piroşti (a se pronunţa „pciroşti”, ca în Ardeal) – adică nişte colţunaşi umpluţi cu povilă – aceasta din urmă fiind magiunul de prune specific Văii Bârgăului.

Desertul, spune Elena Rus, era pregătit în Vinerea Mare copiilor şi, de altfel, în afară de a face ceva de mâncare pentru cei ai casei care nu posteau, oamenii de pe Valea Bârgăului respectau tradiţia de a dedica această zi postului şi rugăciunii, în aşteptarea Învierii.

„La noi exista un obicei de Vinerea Seacă. La răsăritul soarelui, ne spălam în râu, pentru curăţarea pielii şi protecţie pentru bolile de piele. Apoi mama-bună ne făcea, în Vinerea Seacă, pciroşti cu povilă, un desert de post pentru noi, copiii. Eu mai fac, nu ştiu dacă le mai face cineva. Se fac cu aluat de cartofi”, ne explică Elena Rus.

Obiceiul spălatului în râu s-a pierdut, însă reţeta piroştilor cu povilă a rămas, iar Elena ne spune şi de ce este nevoie pentru a le prepara: un kilogram de cartofi, sare, ulei, făină cât cuprinde, magiun de prune (povilă) pentru umplut, 500 grame de pesmet, 200 grame de zahăr.

„Cartofii se pun la fiert în apă cu sare. Când cartofii sunt fierţi, îi curăţăm de coajă şi îi zdrobim cu o furculiţă. Adăugăm acum şi două linguri de ulei, apoi amestecăm bine şi îi lăsăm să se răcească. Când s-au răcit, adăugăm făina şi puţină sare. Frământăm un aluat, adăugând făină până când avem un aluat uşor elastic. Pe un blat de lucru, presărăm făină şi întindem o foaie din acest aluat – foaia să fie cât mai subţire.

Din această foaie pregătim pciroştile, folosindu-ne de o formă rotundă – poate fi un pahar pentru lichior. În fiecare cerc punem o linguriţă de povilă, apoi împăturim aluatul presând bine pe margini. Între timp, punem o oală cu apă la fiert, în care adăugăm o linguriţă de sare.

Într-o cratiţă pregătim pesmetul cu zahărul, astfel: punem uleiul în cratiţă, adăugăm pesmetul şi zahărul şi dăm cratiţa pe foc pentru a rumeni totul, apoi dăm la o parte. Când apa din oală începe să fiarbă, adăugăm pciroştile. Ştim că sunt gata în momentul în care se ridică deasupra apei.

Cu o spumieră le luăm şi le dăm prin pesmet”, arată Elena Rus.

Un desert deloc sofisticat, dar cu o poveste în spate, care se potriveşte numai bine pe masa tradiţională de Paşti, lângă ouăle vopsite în coji de ceapă şi decorate cu frunze şi flori din grădină.

Pudrate cu zahăr şi servite cu smântână, piroştile cu povilă pot deveni un desert pe care să îl preparaţi şi cu alte ocazii, când vă este poftă de ceva bun, dar tradiţional.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

4 Comentarii

  1. Președintele Columbiei anunță ruperea relațiilor diplomatice cu Israelul ”pentru că are un guvern care comite un genocid” în Gaza

    -Stalin a rupt-o ci Izreal
    si in 2 saptamani era mort!

    (fu-tu-ti cartofii ma-tii!)

  2. Povila (regionalismul din Nasaud) se numeste povirla in alte regiuni. Cuvantul mai primeste un ”r”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.