Prefecții, între funcționari publici și instrumente politice

Premierul Sorin Grindeanu vrea să lanseze un Cod Administrativ. Prima propunere a acestui Cod, deja lansată în dezbatere publică, este numirea politică a prefecților.

Aceasta este cuprinsă în proiectul noii Legi privind Statutul funcționarilor publici și evidența personalului bugetar din administrația publică. „Așa cum un guvern este politic, vine prin votul cetățenilor și pleacă prin votul cetățenilor, tot așa și reprezentanții guvernului în teritoriu“, a spus Grindeanu.

Prefecții nu sunt singurii care ar urma să fie numiți pe criterii politice. Aceeași modalitate urmează să fie folosită și în cazul subprefecților și inspectorilor guvernamentali din cadrul SGG. În acest sens, în nota de fundamentare a acestui demers se arată: „Se redefinește categoria înalților funcționari publici și se desființează, ca funcții publice, funcțiile publice de prefect, subprefect și inspector guvernamental. Pentru funcțiile de prefect și subprefect va fi stabilit un alt regim juridic în legislația specifică“.

Prefecții, subprefecții și secretarii generali din ministere au fost incluși încă de la bun început în categoria înalților funcționari publici. În negocierile României pentru aderarea la UE, una din cerințe a fost crearea unui corp de funcționari publici de elită. În 2006, aceștia au fost depolitizați, teoretic. În cele mai multe cazuri, renunțarea la apartenența politică a fost doar pe hârtie.

Oprişan, preşedintele PSD Vrancea: „O chestiune de adormit copiii“

Primul care a lansat ideea renumirii politice a prefecților a fost Marian Oprişan, şeful PSD Vrancea şi preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. „Noi nu trebuie să fim ipocriţi, pentru că România este plină de ipocrizie. Cu excepţia faptului că s-au înfiinţat Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate şi că avem un Parlament pluralist, România are aceeaşi administraţie centralizată, ca pe vremea lui Nicolae Ceauşescu.

Numirea unor prefecţi chipurile apolitici este o poveste de adormit copiii. Până acum nu s-a întâlnit aşa ceva. Eu nu am întâlnit niciun prefect apolitic din cei numiţi pe raza judeţului Vrancea de diferitele guverne de stânga sau de dreapta. Este normal că atunci când ai pierdut alegerile, ca în Statele Unite, ca în multe alte ţări din spaţiul Uniunii Europene, o administraţie vine şi alta pleacă. Şi prefecţii să fie schimbaţi pe criterii politice“, a declarat Marian Oprişan.

Potrivit acestuia, o schimbare legislativă în acest sens s-ar putea produce în scurt timp. La ora actuală, Vrancea are un prefect numit în funcţie de guvernul Cioloş, Sorin Hornea. În locul acestuia s-au vehiculat mai multe nume în ultima perioadă, cum ar fi Iulian Matache de la PSD, care nu a mai prins un loc în Guvern.

Dacă este o decizie politică, nu este o problemă

Președintele Asociației Prefecților și Subprefecților din România, Gigi Petre, ne-a declarat că, din punctul său de vedere, decizia ca înalții funcționari publici să fie înregimentați politic nu reprezintă o problemă, dacă este o decizie politică. „Toate guvernele din 2006 până în prezent au avut înalți funcționari publici pe care i-au susținut. Acolo unde a fost vorba despre excepții – mă refer la hotărârile judecătorești câștigate –, nu au avut ce face. Fiind decizie politică, sunt parțial de acord. Poate ar fi mai bine ca susținerea politică să fie făcută la vedere. Prefectul este plasat undeva la mijlocul piramidei administrative, loc de unde trebuie să asigure un echilibru. Examenul nu a avut o influență prea mare. Ideea este că toți prefecții au avut o anumită susținere politică. La vremea respectivă, când de prefecturi răspundea Victor Paul Dobre, acesta ne-a adunat și ne-a pus să alegem fie funcția publică, fie politica. Cel mai rău lucru, ca să zic așa, era că din funcția de prefect ajungeai inspector guvernamental la București și de acolo… erai la dispoziție.

Am avut din partea UE o singură scrisoare de apreciere a faptului că înalții funcționari publici sunt apolitici. Pe 16 și 17 martie vom avea la Târgu Mureș o întrunire și vom formula un punct de vedere al Asociației cu privire la propunerea legislativă“, ne-a declarat Gigi Petre.

Schimbările deja se aplică

De altfel, pe 2 martie, la doar o zi după ce a fost lansat în dezbatere publică proiectul de modificare a Legii 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, Guvernul Grindeanu a schimbat prefecții în Brașov, Sibiu și Buzău.

Astfel, în locul prefectului Brașovului, Ciprian Marius Băncilă, a fost numit Marian-Iulian Rasaliu (candidat poziția 3 Senat – Brașov din partea PSD). La Sibiu, Guvernul a înlocuit prefectul, dar și subprefectul. În locul lui Vasile‑Cristian Roman a fost numit prefect Lucian Radu (acesta a fost subprefect al Sibiului în guvernul Ponta), iar în funcția de subprefect, în locul Ancăi Livia Șandru a fost numită Olimpia-Maria Prislopean. În județul Teleorman, subprefect a fost numit Nelu Ionel Oprea (fost șef AJOFM Teleorman). În județul Buzău, în locul prefectului Aurelia Mitrea nu a fost numit nimeni deocamdată.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat că există un proiect în dezbatere publică în ceea ce priveşte eliminarea termenului „apolitic“ în cazul prefecţilor şi subprefecţilor, considerând că printr-o astfel de modificare a legii „ieşim dintr-o anumită ipocrizie“. „E în dezbatere publică. Nu spun că asta e soluţia. Aşteptăm contraargumente. Dar măcar ieşim dintr-o anumită – hai să îi spun direct –, dintr-o anumită ipocrizie, pentru că toată lumea ştie că la schimbarea guvernelor se schimbă prefecţii şi subprefecţii, doar că există o formă din asta, mascată, de apolitic“, a declarat premierul Sorin Grindeanu.

Un proiect de modificare a Statutului funcționarilor publici scoate prefecții, subprefecții și inspectorii guvernamentali din categoria funcționarilor publici, urmând ca aceștia să fie asumați politic. În România, după 1990, prefecții au fost inițial oameni politici. În 2004 însă, la insistențele UE, a fost votată o lege prin care aceștia au devenit înalți funcționari publici.

Guvernul Grindeanu a schimbat deja prefecţii din trei judeţe, chiar dacă modificările legislative sunt în stare de proiect

Primii prefecți apolitici

Moda prefecților apolitici a fost lansată de fostul ministru delegat pentru Administrație Publică Gabriel Oprea. Acesta declara că, „începând cu 2006, prefectul va fi numit de guvern, dar numirea nu va mai avea un caracter politic, ci unul strict administrativ. Mi se pare firesc să fie așa. Prefectul va fi în funcție indiferent de formațiunea politică aflată la guvernare“.

El a subliniat că prefectul va fi numit în funcție de pregătirea sa, și nu de culoarea politică, acest sistem aplicându-se de mai mult timp în țările din Uniunea Europeană. Ulterior, în timpul guvernului Tăriceanu, pe 5 ianuarie 2006, primii prefecți apolitici au depus jurământul. La acea dată, ministrul Administrației și Internelor, Vasile Blaga, le-a reamintit nou-numiților că nu mai pot face parte din viața politică și le-a cerut să aibă discernământ și să acționeze în transparență și legalitate, ca reprezentanți ai guvernului în județe.

Premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, le-a spus acestora: „Aveți obligația să marcați transformarea administrației românești într-una de nivel european“. El le-a cerut să fie aproape de cetățean, să îi asculte nevoile și să atragă investitori în beneficiul propriilor județe.

Prefecți apolitici pentru echilibru

Șeful de la acea dată a Delegației Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, a menționat principiile europene care guvernează domeniul administrației publice: încrederea, deschiderea și transparența, eficiența și lipsa culorii politice. „Acestea trebuie introduse și în România, pentru reușita aderării“, a mai spus Jonathan Scheele. Oficialul european le-a spus noilor prefecți, deveniți înalți funcționari publici, că modul în care își vor îndeplini rolul va fi urmărit nu doar de UE, cât mai ales de cetățeni și de mass-media.

Fostul prefect al județului Iași Nicușor Păduraru susținea, în 2011, că prefecții trebuie să fie apolitici pentru a asigura un echilibru. „Prefecţii fac politica guvernului, însă nu sunt membri de partid. M-am gândit mult la politizarea din nou a acestei funcţii publice. Pare natural un asemenea gest. În fapt, în majoritatea cazurilor, relaţia cu partidul de guvernare este efectivă. Depinde însă ce vrem: dacă suntem conservatori şi nu vrem modernizarea administraţiei, e o metodă simplă de a sta pe loc. Eu am o părere diferită: profesionalizarea administraţiei publice e o necesitate mai mare decât moftul politic, consider că întotdeauna va exista o afinitate politică a celor în funcţie, însă e necesar să fie apolitici pentru a asigura echilibrul administraţiei locale“.

ALDE susţine prefectul politic

„Avem nevoie ca acei care sunt în teritoriu, reprezentanţii Guvernului, să aibă rang de secretar de stat, deci să fie numiţi de prim-ministru“, spune Daniel Constantin, copreşedinte ALDE. Cei care ocupă aceste funcţii vor avea la dispoziţie 60 de zile să aleagă între a rămâne funcţionari publici şi a cere mutarea pe o funcţie asumată politic.

„Măcar să dăm aparența unui stat de drept“

Cotidianul a întrebat mai mulți analiști și politicieni cum apreciază repolitizarea funcției de prefect și cum cred ei că va privi UE acest demers.

Dan Cristian Popescu, viceprimar Sector 2

„Consider că iniţiativa Guvernului Grindeanu de a modifica Legea 188/1999 este total neavenită, deoarece, prin acest demers, se va politiza excesiv administraţia publică centrală şi locală şi nu se vor mai respecta principiile legalităţi. Mai mult, politizarea unor funcţii publice, mă refer în primul rând la instituţia prefectului, va avea efecte negative asupra stabilităţii în exercitarea funcţiei publice, a eficienţei şi transparenţei. Practic, ne vom întoarce la o situaţie anterioară anului 2006, iar acest lucru nu va fi perceput bine la Bruxelles. România a intrat într-o Uniune ale cărei state componente s-au clădit pe respectarea unor principii ferme privind existenţa unui cadru democratic, respectarea legislaţiei comune, fundamentarea unor principii ce privesc autonomia şi principiul subsidiarităţii. Deși nu a existat un capitol privind aquis-ul comunitar în domeniul administrației publice, o serie de pași au fost realizați, în sensul corelării anumitor prevederi legale și constituționale. Astfel, modificarea Constituției din anul 2003 a constituit un pas important, iar, pe lângă această modificare majoră, au fost vizate diverse măsuri de creștere a capacității instituționale: modificarea legislației privind modernizarea funcției publice, prin Legea nr. 188/1999 (republicată în 2004) privind Statutul funcționarilor publici; actualizarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală; adoptarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea; adoptarea Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului; Legea nr. 95/2006 privind descentralizarea.“

Adrian Moraru, directorul Institutului de Politici Publice

„Este simplu, aceasta este încă una dintre condițiile ferme impuse României pentru a avea un spațiu de drept. Măcar să dăm aparența unui stat de drept. Declarații ale PSD legate de ipocrizie privind aceste funcții de prefecți a făcut și Dragnea în 2009. Tot Dragnea spunea atunci să ieșim din ipocrizie.“

Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent

„Cred că administrația publică trebuie administrată de oameni care au abilități, oameni care știu ce au de făcut. E vorba despre administrația publică, nu e vorba despre altceva. Nu cred că UE are foarte mare treabă cu ce legi se modifică. Această lege merge înspre o proiecție mare, conduce către un nou semnal, o recentralizare a puterilor în zona politică. De aceea asistăm la schimbări masive la fiecare schimbare parlamentară. Dacă-i tot schimbăm la fiecare alegeri parlamentare, pierdem esența.“

Alina Mungiu Pippidi, director Societatea Academică din România

„Am o părere proastă, nu pentru că Grindeanu spune că e o ipocrizie, ci pentru că el nu are o soluție reală. Suntem ticăloși, să recunoaștem că suntem ticăloși, este primul guvern care se luptă cu ipocrizia din țara asta. Nu există să fie trimis la închisoare, ce ar trebui să facă, rezultă România cu mai multe pușcării. Uniunea Europeană este pe deplin lămurită cu România, cum se petrec lucrurile. Anual avem un fond de un milion de euro pe care l-am putea folosi. Treaba e politizată, să nu fie performantă. O să risipim acest milion fără să facem nimic.“

Eduard Pascu, Ionela Ștefan

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.