Premieră pe piaţa de artă românească

După succesul atât în România, cât şi în America al filmului “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, al regizorului Toma Enache, prima peliculă din istoria cinematografiei vorbită în aromână, iată că în peisajul artistic bucureştean este anunţat un alt eveniment în premieră, tot din zona aceleiaşi culturi.

Casa de Licitaţii “Goldart Ghildush” organizează în 30 iunie, la ora 19.00, la propunerea scriitorului şi colecţionarului Marius Marian Şolea, o vânzare publică în care sunt propuse un număr important de opere semnate de artişti aromâni, clasici sau contemporani. Un prilej pentru mulţi iubitori de artă de a descoperi că unii dintre artiştii lor favoriţi sunt aromâni. Veţi întâlni pe simeza expoziţiei organizate, începând din 18 iunie, în galeria “Goldart Ghildush” din Intrarea I.L. Caragiale nr.1, nume sonore, ca Ion Pacea, prezent cu o “Natură statică” plină de culoare, Ary Murnu, cu o serie de lucrări din care reţinem un “Autoportret” şi “Peisaj în Făgăraş”, şi Ion Lucian Murnu cu o “Iarnă” remarcabilă, Pericle Capidan, rar amintit în afara dicţionarelor de specialitate, a cărui pictură “Flori de primăvară” respiră prospeţime, artistul brăilean Gheorghe Naum, cu “Solitudine”, Stavru Tarasov cu o lucrare caracteristică pentru aria sa de interes, “Pescari la malul mării”.

Geta Caragiu Gheorghiţă, Ramură

Din generaţia următoare sunt reprezentaţi Elena Pasima, cu desenele sale pline de atmosferă, Ion Drăghici, inegalabiul artist al compoziţiilor cu cai, cu aerul lor nu rareori suprarealist, şi, nu în ultimul rând, două artiste de prim eşalon al artei contemporane, Florica Prevenda, cu două “Chipuri fără chip”, amintind de expoziţia deschisă nu de mult la “AnnArt Gallery” şi aflată în această vară la Muzeul din Timişoara, şi Ecaterina Vrana.

Nici capitolul Sculptură nu este lipsit de interes. În primul plan se situează excelentele lucrări ale Getei Caragiu Gheorghiţă, sora neuitatului actor Toma Caragiu – “Solară” (bronz turnat, cizelat şi patinat) şi “Ramură” -, ambele provenind din colecţia artistei. I se alătură trei sculpturi de Dumitru Pasima, printre care un “Portret al lui Henri Coandă” şi un proiect de monument, Mihai Tugeanu, cu o operă emblematică pentru aromâni, “Cânbană”, clopot care a fost simbolul Adunării Armânilor de la Moscopole, din 2010, şi care conţine gravura ce reprezină harta vechii metropole, şi Titi Ceară, artist ce cochetează cu abstractul, de data aceasta cu o piesă la graniţa cu figurativul, intitulată “Lupană”, aluzie evidentă la romana Lupoaică.

Ary Murnu, Nud pe canapea

Licitaţia nu este dedicată exclusiv artiştilor aromâni. Ea cuprinde şi creaţii ale unor artişti români cunoscuţi, începând cu Samuel Mützner, cu două opere din perioade diferite, un realist ulei pe pânză din 1925, “Aşteptând oaspeţi”, şi o mai timpurie “Grădină japoneză”, extraordinară artistă longevivă Alma Redlinger, în ale cărei lucrări umorul se înfrăţeşte cu duioşia (“Sigură de sine”, “La plajă”), Viorel Mărginean cu un “Vas cu flori de primăvară”, pictat cu exuberanţa sa cunoscută în abordarea acestui gen, Vasile Grigore, cu două creaţii în altă gamă cromatică decât cea incendiară cu care suntem obişnuiţi, o “Paiaţă” de Iosif Ross, desen purtând întregul sarcasm al operelor sale, un plin de umor ironic Constantin Piliuţă (“Nuntă în târg”), un nostalgic peisaj, “Case la Medgidia”, de Adam Bălţatu, un peisaj necitadin al Micaelei Eleutheriade “Vedere spre Pietrărie”…

În domeniul sculpturii, reţine atenţia o graţioasă “Ciocârlia” (variantă) a lui Marcel Guguianu.

Dumitru Pasima, Jertfă

Interesante prin varietatea lor şi obiectele de artă decorativă propuse, de la cele cu caracter strict decorativ la cele funcţionale, ca “Ou pascal”, casetă miniaturală cu capac detaşabil, din argint, decorată în email cloisonné şi email pictat cu acvila imperială, cu elemente florale în stil folcloric rusesc, cu granate caboşon şi motive perlate şi cu interiorul aurit, provenind dintr-un atelier moscovit, un “Bol” circular, din argint cu bordura în manieră Biedermeier, prelucrare ”au repoussé” manual, piesă lucrată în România, ca şi “Vas pentru flori” în formă de bulb cu gât înalt şi gura evazată, din ceramică, cu decor folcloric smălţuit pe fond mat, semnat Fraţii Tompa Turda, cca.1935-1940. Spectaculoasă, o “Pendulă ofiţerească de campanie”, model cilindric rar întâlnit, cu montura de alamă şi patru panouri curbate de cristal bizotat, cadran de email cu ore arabe, cadran secundar pentru sonerie şi indicatoare de oţel albastru, cu mecanism funcţional cu cheie.

Se cuvine să amintim şi cărţile de artă, de grade diferite de interes, iar pentru copii, cei de azi, dar mai ales cei de ieri, două colecţii ale Revistei “Vaillant – le journal le plus captivant” de la sfârşitul anilor ‘50 şi începutul anilor ’60.

Licitaţia cuprinde o arie largă de artişti şi opere din toate genurile şi tehnicile artelor plastice, iar propunerile de preţ sunt şi ele la fel de diferite. Reţinem însă, în primul rând, caracterul ei de premieră pe piaţa de artă românească, conferit de capitolul “Artişti aromâni”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.