Președintele atacă la CCR legea prin care crește cota de ucidere a urșilor

Președintele consideră că trebuie verificat dacă înainte de stabilirea cotei pentru uciderea urșilor au fost analizate toate măsurile alternative, cum ar fi gestionarea surselor de hrană, relocarea exemplarelor problematice. CCR a stabilit termenul de judecată pe 24 iunie.

Sesizare președintelui la CCR

În sesizarea la CCR formulată de Administrația Prezidențială, este invocată o directivă europeană care prevede că trebuie verificat că nu există alternative la eliminarea urșilor. E nevoie să se demonstreze că populația de urs brun este excesiv de numeroasă, iar „alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente”.

„Apreciem că eliminarea urșilor prin aplicarea unor cote fixe de prevenție încalcă Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate).

În lipsa unor justificări științifice detaliate și evaluări periodice ale populației de urși în arealul de referință se încalcă norma europeană în ceea ce privește situațiile de excepție în care exemplarele dintr-o specie de faună sălbatică protejată, de interes european, pot fi extrase. 

Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată, ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente.

Altfel spus, Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urșilor, iar obligația respectării acestei condiții nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parțial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepții temporare, justificate punctual”, se arată în sesizare.

Măsuri de prevenție

În sesizare mai scrie că înainte de stabilirea prin lege a unei cote anuale de extracție preventivă, e nevoie de o analiză prealabilă pentru a verifica dacă nu există alternative. Aceste măsuri ar putea fi: monitorizarea populației, protejarea culturilor, relocarea exemplarelor problematice.

„Această exigență este cu atât mai importantă cu cât, în materia protecției ursului brun, cadrul normativ în vigoare nu se reduce doar la măsuri letale, ci include instrumente de prevenție și management conservativ, precum monitorizarea populației, identificarea zonelor de conflict, protejarea culturilor și a animalelor domestice, gestionarea surselor antropice de hrană, relocarea exemplarelor problematice, informarea populației și consolidarea capacității instituționale de intervenție. De altfel, chiar existența unui proiect cofinanțat din fonduri europene pentru implementarea Planului național de acțiune privind conservarea populației de urs brun din România confirmă că Statul Român a avut la dispoziție un cadru distinct de măsuri non-letale și de management științific al speciei, care trebuia valorificat și evaluat anterior recurgerii la extracția preventivă”, scrie în text.

Legea criticată impune direct o cotă națională de prevenție, fără să rezulte că înainte de stabilirea cotei au fost analizate măsurile alternative disponibile.

Context. Legea adoptată de Parlament

Camera Deputaților a adoptat pe 22 aprilie un proiect de lege care dublează numărul de urși ce pot fi uciși. Decizia a primit 246 de voturi „pentru”, în timp ce doar patru deputați s-au opus măsurii. Asta înseamnă că dacă legea va fi promulgată, în anul 2026 vor putea fi eliminați aproape 1.000 de urși bruni la nivel național. Autoritățile au stabilit o cotă de 859 de exemplare pentru prevenție și 110 pentru intervenții de urgență. Această schimbare vine pe fondul raportării unui număr tot mai mare de atacuri asupra oamenilor.