Marian Lupu, președintele Parlamentului de la Chișinău si a Partidului Democrat, a cerut demisia premierului Vlad Filat, ca soluție pentru rerzolvarea crizei politice grave din Republica Moldova.
„Pasul întâi – demisia necondiționată a prim-ministrului. Pasul doi – eu îmi dau demisia din funcția de speaker”, a precizat Lupu. Potrivit lui, abia după atingerea „fazei zero” se va purcede la crearea unei noii Alianțe democratice.
În replică, Vlad Filat îi sugerează lui Marian Lupu și liderului PL, Mihai Ghimpu, să fie mai exacți și mai atenți în declarații. Potrivit șefului Executivului, dacă Cabinetul de miniștri va fi demis sau își va da demisia, atunci țara va fi aruncată în plină campanie electorală și vor fi declanșate alegeri anticipate, transmite UNIMEDIA.
„Trebuie să depășim situația dificilă politică în care se află Republica Moldova. Aceste solicitări de demisii sunt foarte aproximative. Dacă cineva dorește ca în Republica Moldova să aibă loc alegeri anticipate, trebuie să spună lucrurilor pe nume. Ori, demisia Guvernului înseamnă început de campanie electorală, înseamnă început de alegeri”, a declarat Filat.
Filat, liderul PLDM și-a arătat încă o dată disponibilitatea de a purta un dialog cu colegii din AIE. „PLDM este gata să continue dialogul, să identifice soluții împreună cu colegii din Alianță, pentru ca să depășim această dificultate din politică. Eu cred că dl președinte, Nicolae Timofti, urmează să joace un rol decisiv în această situație în care ne aflăm”, a adăugat acesta.
Iar președintele Timofti este cel cu care Traian Băsescu nu a mai apucat să discute. O intervenție chirurgicală suferită de președintele de la Chișinău a dus la amânarea vizitei programate pe 1 februarie. Criza politică avea să înceapă peste doar câteva zile, prin ruperea acordului Alianței de la putere, ceea ce poate duce la interpretarea că a fost vorba de o amânare strategică a prezenței la Chișinău a președintelui României.
Acesta este contextul in care a avut loc vizita la Chișinău a miniștrilor de Externe din Marea Britanie, Polonia si Suedia. Ultimele două state sunt cele care au inițiat Parteneriatul Estic, din care Republica Moldova face parte alături de alte foste republici sovietice. Vizita, extrem de importantă în perspectica summit-ului PE de la Vilnius, din noiembrie, unde ar trebui semnat Acordul de Asociere la UE a Republicii Moldova, nu a primit deloc atenția de care s-a bucurat vizita cancelarului Angela Merkel, în august.
Dar mesajele transmise au fost mult mai concrete decât cel al doamnei Merkel. ’’Uniunea Europeană va continua să susțină R. Moldova, iar Marea Britanie va participa activ în acest proces. Dar maisunt încă multe de făcut. Deciziile pe care le vor lua în următoarele luni autorităţile de la Chişinău vor determina în mare măsură viitorul Republicii Moldova şi al întregiiregiuni din care fac parte state-membre ale Parteneriatului Estic”, a declarat William Hugue, ministrul britanic de Externe.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.