Prietenul lui Mircea Băsescu amestecat în containere cu droguri

Asupra fostului şeful al Biroului Vamal Agigea, Iulian Teşeleanu, planează suspiciuni și mai grave, decât cele pentru care a fost urmărit de DNA, începând cu 2006. În 2009, numele lui Teșeleanu apare și într-un dosar de trafic de cocaină.  

Fostul șef al Biroului Vamal Constanța Sud-Agigea a fost interogat de mai multe ori, în perioada ianuarie 2009- noiembrie 2010, în spectaculosul dosar al capturării a 1, 2 tone de cocaină în Portul Constanța Sud. Iulian Teșeleanu a dat mai multe declarații în fața magistratilor, ultima cerere de revizuire a dosarului bazându-se chiar pe afirmațiile sale, contradictorii și neclare. Implicarea lui Teșeleanu, prietenul lui Mircea Băsescu,  în dosarul ” Tona de cocaină”,  a dus la mutarea sa temporară, la Vama Galați, până la soluționarea problemelor legate de această cauză penală. 

Cocaină de 100 milioane de euro 

Procurorii constănțeni de la DIICOT stabileau în martie 2009, că la finele anului 2008, prin intermediul unei firme înmatriculate în judeţul Gorj, doi cetățeni români, originari din Bacău, și un cetățean spaniol au efectuat un import de material lemnos, lemn de cedru, din Brazilia, urmând ca marfa să ajungă în Terminalul Agigea Port Constanţa. Transportul tranzita România, având ca destinație finală, Spania. 

În 30 ianuarie 2009, în urma controlului fizic total asupra conţinutului containerelor, au fost descoperite în interiorul paleţilor cu scândură de cedru patru compartimente executate după metoda „dop”, care conţineau 1.080 de calupuri de cocaină, având inscripţionat logo-ul „trifoi” şi „toyota”, ambalate în folii de plastic de diferite culori. Valoare de piaţă a cocainei era de 100 milioane de euro. „Este de subliniat faptul că acţiunea concertată a procurorilor DIICOT și a organelor de poliţie s-a finalizat cu cea mai mare captură de cocaină realizată vreodată pe teritoriul României şi una din cele mai importante din Europa din ultimii 10 ani„, spuneau procurorii DIICOT la acea vreme. Cei doi românii şi spaniolul au fost arestaţi în 30 ianuarie 2009. 
 

Avocaţii apărării au susţinut că drogurile au fost „plantate” în Vama Agigea 

Magistraţii constănţeni au audiat, în timpul procesului, doi vameși, subalterni ai lui Iulian Teșeleanu, care au spus cum s-a făcut vămuirea containerelor cu cocaină. Nicolae Grădinaru şi Adrian Voicu au declarat, la unison, că s-au respectat procedurile standard în astfel de situaţii şi că nu i-au văzut niciodată pe cei trei acuzaţi, Antonio Cano Alvarez, Elena Ramona Cioroabă şi Adrian Vasile Chiribău. Cei doi vameşi au fost citaţi ca martori în acest proces în urma declaraţiei fostului şef al Biroului Vamal Constanţa Sud – Agigea, Iulian Teşeleanu, din care a reieşit că lucrătorii vamali care s-au ocupat de importul de cherestea în care era ascunsă tona de droguri ar putea fi implicaţi în contrabanda de cocaină.  

În 16 octombrie 2009, Tribunalul Constanța îl audia, în calitate de martor, și pe amicul intim al familiei Băsescu, Iulian Teșeleanu, fostul șef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea.   Teșeleanu preciza, la acea dată, că, el a fost încă din start reticent cu privire la audierea sa ca martor, în condiţiile în care a luat parte la procedura care a dus la descoperirea tonei de cocaină, şi a precizat, la insistenţele avocaţilor inculpaţilor, că nu poate divulga procedurile care au condus la stabilirea conţinutului celor două containere, considerându-le secrete de serviciu. „Consider că procedurile din acel moment trebuie arătate de DIICOT şi nu de mine” – declara în fața instanței, Iulian Teşeleanu. Fostul șef al Biroului Vamal Constanţa, mai spunea judecătorilor că, odată cu demararea cercetărilor de către DIICOT Constanţa şi a nominalizării containerelor „suspecte”, dar şi a persoanelor care administrează firma prin care se făcea exportul, şi-a dat seama că „o doamnă blondă” care venise, în luna decembrie 2008, înainte de Crăciun, să vorbească personal cu el, ar putea avea legătură cu acest transport de cocaină. „Această persoană a venit la mine în birou şi mi-a solicitat să ne întâlnim în oraş. Am refuzat-o” – declara în faţa instanţei Teşeleanu. Ulterior, a mai spus Teșeleanu, de la persoana respectivă ar mai fi primit câteva apeluri telefonice, la care el, şeful vămii nu ar răspuns, iar apoi un mesaj în care tânăra cu pricina îşi exprima nemulţumirea că nu a vrut să vorbească cu ea. 

Faptul că, în acea ședință publică de judecată, din 16 octombrie 2009, Iulian Teşeleanu a refuzat cu îndârjire să divulge procedura, invocând că în acest fel s-ar putea afla modalitatea de operare care este folosită şi în alte situaţii de acest gen, a nemulţumit avocaţii apărării, care vroiau să afle tocmai aceste aspecte de la Teșeleanu.  
 

Pe cale de consecință, avocaţii care îi reprezentau pe cei trei inculpați au cerut, în acea înfățișare din 16 octombrie 2009, trimiterea dosarului la DNA, pe motiv că în grupul infracţional care s-a ocupat de introducerea narcoticelor în ţară ar fi fost implicaţi vameşi, în fapt chiar, șeful de atunci al Vămii Agigea, Iulian Teșeleanu. La acel moment, avocaţii apărării au solicitat restituirea cauzei la Parchetul General, pentru ca urmărirea penală să fie efectuată de un alt organ competent, respectiv DNA, având în vedere era fi vorba despre presupuse fapte de corupţie efectuate de funcţionari publici. 
 

Cine-i Cocoşul Galic, din Biroul Vamal Agigea? 

Unul dintre avocaţii inculpaților din dosarul cocainei de la Constanţa, făcea referire în instanţă, în data de 16 octombrie 2009, la un schimb de replici dintr-una din interceptările din dosar. Acolo, se făcea menţiunea că s-ar putea ajunge până la „Cocoşul Galic” pentru respectivul transport. „Cine-i Cocoşul Galic, din interceptare, în Biroul Vamal Agigea, dacă nu şeful?„, s-a întrebat, retoric, avocatul unuia din inculpați. În plus, apărătorii au amintit despre suma de 20.000 de euro care reiese din interceptări că ar fi trebuit achitată pentru a urgenta operaţiunile vamale, sens în care, spune apărarea, ar fi urmat să fie oferită unui funcţionar public. „De ce, când colegul lui de birou a refuzat, Teşeleanu i-a dat «blondei» care îl contactase tot felul de informaţii, inclusiv numărul său de telefon, până la intervenirea organelor de poliţie?„, au conchis avocaţii, subliniind: „ suntem în prezenţa unor fapte de corupţie, care atrag competenţa a încă unui organ de urmărire penală, în afară de DIICOT, DNA-ul„.

Menționăm că, la acel moment, în octombrie 2009, instanţa rămăsese în pronunţare cu privire la solicitarea de trimitere a dosarului la DNA. De atunci, din octombrie 2009, şi până azi, 20 februarie 2011, nu se știe care e răspunsul la solicitarea de trimitere a dosarului la DNA, în acest caz în care este implicat și fostul șef al Vămii Agigea, Iulian Teșeleanu, prietenul lui Mircea Băsescu. Dosarul cu pricina, probabil zace pe undeva, la adăpost, în cine știe ce sertar, în ” buna” tradiției a regimului Băsescu. 
 

În ceea ce-i privește pe cărăușii imensului transport de cocaină, trebuie spus că în 9 decembrie 2010, Tribunalul Constanța i-a condamnat definitiv, pe Antonio Alvarez Cano, Adrian Vasile Chiribău şi Elena Ramona Cioroabă, la pedepse cuprinse între 22 şi 24 de ani de detenţie.  

P.S.  Mai trebuie remarcat un amănunt interesant legat de Iulian Teșeleanu, prietenul lui Mircea Băsescu. Sâmbătă și duminică, știrile despre arestarea lui Bercea Mondialu, cumătrul fratelui președintelui României, au fost ilustrate și cu materiale video din ianuarie 2010, de la botezul copilului interlopului oltean, botezat de Mircea Băsescu. Într-unul din aceste materiale, difuzate de Antena 3, se poate observa ( vezi foto ) că, printre invitații la acest botez, s-a numărat și Iulian Teșeleanu, bunul amic al lui Mircea Băsescu. La vremea aceea, în luna ianuarie 2010, Teșeleanu era încă șeful Vămii Agigea.