Prima ediție a ”Premiilor Matei Brâncoveanu” – în onoarea tinerilor valoroşi

Ajunse în acest an la ediția a doua, Premiile Constantin Brâncoveanu își îndreaptă atenția și către mai tânăra generatie din cultura română, prin Premiile Matei Brancoveanu, ambele proiecte ala Fundației Alexandrion. Anunțată încă din luna mai a acestui an, gala Premiilor Matei Brâncoveanu a avut loc miercuri, 9 decembrie, în București. Gazde – Vox Cafe.

Dacă premiile Constantin Brâncoveanu sunt dedicate seniorilor culturii române, Premiile Matei Brâncoveanu, după numele mezinului domnitorului, sacrificat pentru credinţă împreună cu fraţii săi, vin să recunoască și să răsplătească mai tinerii oameni de cultură ce au făcut un pas semnificativ în carieră.

Premiile au fost acordate pentru opt domenii: literatură, arte vizuale, teatru, film, dans, muzică clasică, muzică pop/jazz și științe socio-umane.

Au fost premiați ”tineri de generația a doua”, după cum a spus unul dintre laureați. De ce a spus-o chiar președintele juriului, profesorul Ion Bogdan Lefter: să premiezi artiști foarte tineri este într-un anumit fel o loterie – ”am premiat cariere construite și personalități puternice, oameni în vârstă de 40-45 de ani, am premiat o generație intermediară și o performanță la mijloc de carieră”. Un alt criteriu al juriului a fost cel al recompensării și recunoașterii rezultatelor din 2015.

Cuvântul de deschidere i-a aparținut președintelui Fundației Alexandrion și fondatorului Alexandrion Grup, Nawaf Salameh. ”Sper ca premiile să continue mulți ani de acum încolo și să devină o pepinieră pentru Premiile Constantin Brâncoveanu. Va felicităm pentru activitatea în domeniul artelor și literaturii într-o lume a internetului, în care nu prea mai avem timp să punem mâna pe o carte”, a spus Nawaf Salameh.

Laureații acestei prime ediții a Premiilor Matei Brâncoveanu au fost stabiliți de un juriu prezidat de profesorul și publicistul Ion Bogdan Lefter, cel care a fost și amfitrionul evenimentului. Din juriu au făcut parte criticul de teatru Monica Andronescu, redactor-șef al site-ului yorick.ro, Irina Cios, director al Administrației Fondului Cultural Național, Dan Dediu, compozitor, rectorul Universităţii de Muzică din Capitală, și profesorul universitar Bogdan Murgescu, prorectorul Universității din București.

Nu au lipsit de la prima gală a Premiilor Matei Brâncoveanu laureați și membri ai juriului Premiilor Constantin Brâncoveanu din acest an: academicianul Dumitru Radu Popescu, criticul literar Eugen Negrici și scriitorul Eugen Uricaru.

Vasile Ernu este castigatorul premieului Matei Brancoveanu pentru Literatură, cu volumul Sectanții (vol. 1 din Mică trilogie a marginalilor). Este o fascinantă investigație socio-culturală în spațiul basarabean. ”A fost o investigație de peste cinci ani. M-am bucurat că am scăpat de ea, începuse să mă obsedeze. Este saga unei familii din Bugeac dintr-o comunitate mică din care fac parte pravoslavnici ruși, rascolnici, evrei și protestanți germani”, spune Vasile Ernu. Este vorba despre destinul unor oameni sintetizat bine de un evreu al locului: m-am născut în Imperiul Țarist, am crescut în România Marea, am lucrat în URSS și îmi primesc pensia în Republica Moldova, fără a părăsi vreodată satul.

La secțiunea Literatura au mai fost nominalizați Teodor Dună, pentru Obiecte umane (poezie), Editura Cartea Românească, 2015, și Florin Lăzărescu – pentru Întîmplări și personaje (proză scurtă), Editura Polirom, 2015.

Mihaela Kavdanska este câștigătoarea secțiunii Arte Vizuale, pentru proiectele multimedia prezentate în expoziţii şi spectacole la Bucureşti, Cleveland, Nova Gorica/Gorizia, Linz, Stuttgart, Trastevere, Viena (toate în 2015). Bulgăroaică cu un filon românesc în familie, Mihaela Kavdanska a studiat la București printr-o bursă oferită pentru românii de pretutindeni. ”Este preocupată de mediile interactive, a lucrat interdisciplinar și este deschisă experimentelor (în poezie, muzică, intervenție interactivă multimedia”, a spus Irina Cios despre Mihaela Kavdanska.

La secțiunea Arte Vizuale au mai fost nominalizați Ciprian Mureşan, pentru expoziţiile personale de la Ludwig Museum din Budapesta şi Wilkinson Gallery din Londra, precum şi pentru participările la expoziţii de grup la Bucureşti, Berlin, Los Angeles, Paris, Tirana, Winterthur (toate în 2015) și Ecaterina Vrana, pentru expoziţiile personale de la Galeria aiurart (vernisaj: 22 aprilie 2015), Galeria Cărtureşti Carusel (vernisaj: 23 aprilie 2015) şi Muzeul de Artă din Constanţa (vernisaj: 30 iulie 2015).

George Costin, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Andrei Huţuleac, Alexandru Pavel (trupa de actori tineri constituită de regizorul Victor Ioan Frunză) sunt câștigătorii secțiunii Teatru, pentru rolurile din Steaua fără nume la Centrul Cultural European pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” (premieră în 2015, după un rodaj la sfîrşitul lui 2014), A douăsprezecea noapte (premieră: 19 noiembrie 2015) şi Romeo şi Julieta la Teatrul Metropolis (premieră: 23 noiembrie 2015).

”Este un nucleu de actori care repetă, construiesc și cercetează împreună de mulți ani. Este extraordionar că fac cercetare într-o lume în care se scot spectacole pe bandă rulantă”, a spus criticul de teatru Monica Andronescu.

”Este un gest generos ce poate deveni o soluție de completare a fondurilor pentru cultură într-o lume în care cultura contează tot mai puțin”, a spus regizorul Victor Ioan Frunză, cel care a ridicat premiul – în seara evenimentului tinerii actori aveau o reprezentație chiar cu Steaua fără nume.

La secțiunea Teatru au mai fost nominalizați Mariana Cămărăşan (regizoare), pentru spectacolul N(aum), pe texte de Gellu Naum, proiect Unteatru/ Teatrul Metropolis din Bucureşti/ Fundaţia „Gellu Naum” (premieră: noiembrie 2014, relansat pe 1 mai 2015) și Andrei şi Andreea Grosu (regizori şi creatori ai Unteatru), pentru spectacolele regizate în 2015: The Sunset Limited (premieră: 14 noiembrie 2015) şi Livada de vişini (premieră: 24 şi 25 noiembrie 2015), ambele la Unteatru.

Tudor Giurgiu este laureatul secțiunii Film a premiilor Matei Brâncoveanu, pentru lung-metrajul de ficţiune De ce eu? (Libra Film, premieră în România: 27 februarie 2015).

”Este primul premiu pe care îl iau în România cu De ce eu? Este o poveste personală și complicată, mi-a luat mult timp să-l fac. E cel mai important proiect la care am lucrat. Aș vrea să rămână cunoscut ca o radiografie a societății românești a anilor 2000”, a spus Tudor Giurgiu într-un mesaj înregistrat.

Au fost nominalizați la această secțiune Oana Giurgiu, pentru lung-metrajul de documentar Aliyah Dada (Libra Film, premieră în România: 27 martie 2015)și Radu Jude (regizor) – pentru lung-metrajul de ficţiune Aferim! (HiFilm Productions, premieră în România: 27 februarie 2015).

Cosmin Manolescu, coregraf şi dansator, este câștigătorul secțiunii Dans, pentru the kite/zmeul sau ce este dansul contemporan (spectacol independent; premieră: 12 şi 13 noiembrie 2015) și Fragil.

Sunt spectacole ce au avut premiera în 2015 și sunt rezultatul unor colaborări internaționale, cu participare din Norvegia și Italia, respectiv Japonia pentru Zmeul.

„Dansul modern este o artă destul de invizibilă, de aceea mă bucur pentru acest premiu. Este o mare onoare și mă bucur că artiștii români sunt sprijiniți pentru a-și putea continua proiectele”, a spus Cosmin Manolescu.

Au fost nominalizați la această categorie și Andrea Gavriliu (coregrafă, actriţă şi dansatoare), pentru 3 ore după miezul nopţii la Teatrul Tony Bulandra din Tîrgovişte (regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 13 noiembrie 2015) şi Vertij la Teatrul „Aureliu Manea” din Turda (coregrafie în colaborare cu Vava Ştefănescu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015) și Vava Ştefănescu (coregrafă şi dansatoare), pentru UbuZdup la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj (regia: Tompa Gabor; premieră: 9 iunie 2015) şi Vertij la Teatrul „Aureliu Manea” din Turda (coregrafie în colaborare cu Andrea Gavriliu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015).

Dirijorul Tiberiu Soare este câștigătorul premiului Matei Brâncoveanu pentru Muzică Clasică, pentru CD-ul realizat la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio cu simfoniaManfred de Piotr Ilici Ceaikovski (Editura Casa Radio, 2015).

”Este mare păcat că Tiberiu Soare nu mai este dirijor al Orchestrei Naționale Radio. Este păcat și că Cristian Mandeal nu mai este la Filarmonica George Enescu și nu mai calcă pe acolo. Însă Tiberiu Soare dirijează acum la Sydney sau la Berlin”, a spus profesorul Dan Dediu. ”Sunt onorat și surprins. Sunt fericit că muzica clasică se mai bucură de apreciere astăzi”, a spus dirijorul Tiberiu Soare.

La secțiunea Muzică Clasică au mai fost nominalizați Mihai Măniceanu (compozitor), pentru Reductio ad absurdum – Concertino pentru pian şi orchestră de cameră (primă audiţie absolută în cadrul Festivalului Enescu, în interpretarea ansamblului Profil, 5 septembrie 2015) și Diana Moş (violonistă), pentru susţinerea muzicii contemporane româneşti în recitaluri solistice la Berlin şi Oldenburg (mai-iunie 2015).

Compozitorul şi pianistul Andrei Tudor este câștigătorul secțiunii Pop/Jazz, pentru proiectul Fusion Concerto pentru pian şi orchestră (prezentare publică: iunie 2015), precum şi pentru CD-ul Guardian Angel al Angelei Gheorghiu (lansare: decembrie 2014) şi piesa A million stars cu care a concurat Luminiţa Anghel la Eurovision 2015 (lansare: februarie 2015).

”Este un zmeu în furtuna de neprofesioniști din pop-ul și jazz-ul românesc”, a spus Dan Dediu despre Andrei Tudor, cel care a studiat pian clasic, și-a susținut masterul în muzică ușoară și, spune profesorul Dediu, poate face orice, de la muzică clasică la rock.

”Fac muzică de 28 de ani si de aceea mă bucur că mă considerați tânăr, chiar dacă am 32 de ani. Dar este o lume în care cariera muzicală începe la 17 ani și se încheie la 18 ani”, a spus Andrei Tudor.

La această secțiune au fost nominalizați si Cătălin Creţu (compozitor), pentru volumul De la sunetul sinus la anatomia umbrei. Perspective tehnologice în muzica nouă (Editura Vellant, 2015) şi pentru proiectele de muzică electronică derulate în anul 2015 și Jazzapella, grup vocal relansat în formula Zoltán András, Ana Băncescu, Elena Moroşanu, Ana-Cristina Leonte, Bogdan Tudor, Mihail Grigore, pentru concertele şi înregistrarile din anul 2015.

Marius Diaconescu, conf. dr. La Universitatea din București, a fost laureatul secțiuni Științe Socio-Umane, pentru proiectul Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României coordonat la Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei (proiect 2015-2016).

Cu studii de istorie începute la cluj, continuate la Budapesta și acum activând la București, Marius Diaconescu s-a dedicat identificării și scanării a sute de mii de documente din arhivele din România. ”Este vorba despre indentificarea, inventarierea, restaurarea și scanarea tuturor documentelor din România până la 1600. 90% dinte ele sunt din Transilvania. Parte din aceste documente sunt inedite. Lucrăm cu o echipă de 30 de oameni, iar mulți dintre cei care duc greul au 26 de ani și sper să fie laureații edițiilor viitoare”, a spus istoricul Marius Diaconescu.

Celelalte nominalizari la aceasta sectiune au fost Alexander Baumgarten (conf. dr. la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), pentru proiectul colecţiei „Biblioteca medievală” iniţiat şi coordonat la Editura Polirom (27 de volume cu începere din 2003; apariţii 2015: Christine de Pizan, Cartea cetăţii doamnelor şi Raimundus Lullus, Ars brevis) si Victoria Stoiciu(Fundaţia Friedrich Ebert, Bucureşti, pentru proiectul Monitorul social de investigare a realităţilor sociale româneşti (proiect lansat în iunie 2015).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.