Primăria Capitalei mută scandalul Greenfield la sectorul 1

Lovitură sub centură dată de primarul general, Gabriela Firea, pesedistului care conduce sectorul 1, Dan Tudorache. Aceasta i-a pasat colegului de partid rezolvarea problemei drumurilor de acces al proprietarilor în cartierul Greenfield. În plus, ceea ce și-a dorit întotdeauna Firea va evita: să vorbească despre „hoțiile“ lui Sorin Oprescu.

După ce a devenit primar general, doctorul a preluat afacerile „cu cântec“ din mandatul lui Adriean Videanu şi le-a continuat cu aplomb. Este vorba despre ansamblul rezidenţial Greenfield, din Pădurea Băneasa, spre care s-a „construit“ ilegal un drum de acces. SC Impact Developer&Constructor SA Voluntari este, de fapt, dezvoltatorul imobiliar al „cartierului din pădure“. Au existat instituţii care au sesizat oficial autorităţile de control, dar toate plângerile au fost muşamalizate sau uitate în sertare.

Și totuși cine plătește?

Un proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) atrage atenția prin conţinutul laconic și lipsit de explicații. „Se împuternicesc Consiliul Local Sector 1 și primarul sectorului 1 de a efectua demersuri, în numele municipiului București, în vederea creării de noi drumuri/căi de acces pe raza sectorului 1”, se spune în proiectul care va fi votat pe 8 iunie a.c. Un detaliu important îl aflăm din raportul de specialitate care însoțește proiectul: documentul este „urmare a numeroaselor sesizări ale locuitorilor ansamblurilor rezidențiale aflate în vecinătatea fondurilor forestiere din zona de nord a Capitalei cu privire la acces”. Contactat telefonic, primarul sectorului 1, Dan Tudorache, s-a arătat surprins în primul moment, apoi a încercat s-o dreagă. El ne-a spus că a avut „doar o discuție de principiu cu primarul general. E încurcată treaba acolo și… e mai complicat pentru edil”. Tudorache a recunoscut că este vorba despre cartierul Greenfield și că sunt probleme în porțiunea Pădurii Băneasa-Șoseaua de Centură. Întrebat de reporterul „Cotidianul“ cine alocă bani pentru lucrări, Tudorache a răspuns: ”Primăria Capitalei va finanța, noi ne vom ocupa doar cu reprezentarea”. Numai că, având în vedere că proiectul semnat de Firea nu pomenește nimic de finanțare, edilul sectorului 1 a spus: ”Atunci, noi vom plăti sau dezvoltatorul imobiliar”.

Uriașul WC din pădure

La sfârșitul lunii februarie 2017, reprezentanții proprietarilor din cartierul Greenfield, amplasat în proximitatea Pădurii Băneasa, i-au cerut Gabrielei Firea acordul pentru deschiderea unui al doilea drum de acces către ansamblul rezidențial. Cartierul a fost dezvoltat de firma Impact în anul 2009, în baza unui Plan de Urbanism Zonal adoptat de CGMB, dar anulat definitiv de instanță în 2014. Accesul spre Greenfield, cartier care a ajuns acum la circa 5.000 de locuitori, se realizează dinspre DN1, pe Aleea Teișani. Locuitorii ansamblului rezidenţial de lux sunt nemulțumiți pentru că acesta se blochează cu regularitate. Ei au solicitat deschiderea unui al doilea drum prin Pădurea Băneasa. Prezenţi la discuții, reprezentantul ROMSILVA, care administrează Pădurea Băneasa, și cel al Ministerului Mediului au explicat că există o porțiune de 800 de metri de drum forestier, dar care este însă destinată numai accesului autospecialelor ocolului silvic, conform legii. O a doua porțiune, de 350 de metri lungime, este încadrată chiar în categoria de folosință „fond silvic”, iar Codul Silvic interzice accesul public. Dan Trifu, reprezentantul Asociației Ecocivica, a afirmat că documentația de urbanism pe baza căreia a fost construit ansamblul rezidenţial de lux Greenfield a fost anulată definitiv de instanță. El a precizat că dezvoltatorul este cel care nu și-a îndeplinit obligațiile de a lărgi breteaua de acces dinspre DN1 pentru a construi o cale de acces dinspre Șoseaua de Centură, deși știa de circa doi ani că drumul prin Pădurea Băneasa a fost declarat forestier. Potrivit acestuia, firma Impact nu și-a îndeplinit nici alte obligații asumate la început. Una ar fi îngrădirea ansamblului rezidențial pentru a împiedica accesul animalelor sălbatice. Alta se referă la racordarea cartierului la rețelele de apă și canalizare, fapt pentru care apele uzate sunt deversate într-un iaz din pădure, care a și defulat, distrugând un hectar din fondul forestier. Concluzia edilului-şef a fost cea a unui politician. Firea a dispus formarea unui grup de lucru care să caute soluții pentru accesul spre Greenfield. În plus, ea a vrut să evite discuțiile privind implicarea lui Sorin Oprescu în ”afacerea” Greenfield, așa că i-a pasat-o lui Dan Tudorache, edilul sectorului 1.

Început de Videanu, terminat de Oprescu

Ilegalităţile legate de ansamblul rezidenţial Greenfield au început încă de pe vremea când primar general era Adriean Videanu. Acestea au fost continuate cu succes de Sorin Oprescu. O recunosc mai multe instituţii ale statului, cum ar fi corpul de control al primului-ministru, Registrul Urbaniştilor din România (RUR), Ministerul Mediului şi altele. Cu toate acestea, politicienii nu s-au sfiit să continue cu practicile bine cunoscute. Angajații Primăriei Capitalei au fost puși să falsifice documente, iar CGMB a decis în 2008 că drumul forestier este o arteră rutieră. Intenţia dezvoltatorilor Greenfield era de a convinge autorităţile să construiască o autostradă cu şase benzi de circulaţie, care să asigure accesul în „cartierul din pădure”. Numai că acest demers le-ar fi întârziat planurile, deoarece ar fi trebuit să se facă exproprieri şi îi costa ­mulți bani. Deşi acest drum a fost anulat de instanţă printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, aceasta nu a fost respectată de edilul Capitalei. Tot în 2008, sprijinit de arhitectul-şef Gheorghe Pătraşcu, Sorin Oprescu a emis Autorizaţia de Construire nr. 633, care permitea trecerea ilegală a utilităţilor prin mijlocul pădurii. Administratorul drumului, Direcţia Silvică a ROMSILVA, nu şi-a dat acordul, dimpotrivă, a contestat în instanţă hotărârea CGMB.

Prejudicii nemăsurabile

Este evident că, deşi Direcţia Silvică nu a avizat autorizaţia de construire şi a atacat în instanţă hotărârea, CGMB a închis ochii când s-a pus problema trecerii utilităţilor prin pădure. Asta cu atât mai mult cu cât cel puţin o săptămână s-a săpat un şanţ lung de 1,3 km prin care treceau cablurile de curent şi fibră optică. Dezvoltatorii ar fi vrut să construiască şi canalizarea complexului rezidenţial tot prin pădure, ceea ce însemna defrişarea altor trei-patru hectare din fondul forestier. Conform legii, scoaterea unui teren din fondul forestier include despăgubiri acordate statului, care în acest caz nu au existat. Nici avizul de mediu nu există, ceea ce l-a determinat pe Laszlo Borbely, ministru al mediului la acea vreme, să trimită un raport detaliat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Gărzii de Mediu, la ROMSILVA şi Prefecturii. În raport, Borbely aducea acuzaţii grave Direcţiei Silvice ROMSILVA, care nu a sancţionat persoanele vinovate pentru „ocuparea fără drept, în întregime sau în parte, a unor suprafeţe din fondul forestier naţional, ce constituie infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”. De altfel, Direcţia Silvică este acuzată că nu a formulat nicio plângere sau acţiune pentru neîncasarea valorii cauţiunii de 25.000 de euro, de la beneficiarul SC Impact Developer&Constructor SA Voluntari. În raportul său, fostul ministru reclama şi încălcarea altor proprietăţi private de către dezvoltatorul imobiliar. Demersul ilegal continuat de Sorin Oprescu şi subalternii săi a fost stins prin direcţionarea vădit greşită a plângerii penale a lui Borbely către Parchetul din Buftea, care nu are nicio competenţă în acest caz. Ilegalităţile sunt recunoscute şi de corpul de control al primului-ministru, care, în 2009, a constatat modificarea ilegală a PUZ, anularea hotărârii CGMB, încălcarea legilor privind fondul forestier şi lipsa avizelor de mediu. Şi Consiliul Superior al Registrului Urbaniştilor din România a sesizat soluţiile tehnice grave, iar arhitecta Mihaela Georgescu a fost sancţionată prin suspendarea dreptului de semnătură pentru şase luni în materie de urbanism.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.