Întrebat de un reporter despre accidentul suferit în vacanță, primarul de Chișinău, Ion Ceban a răspuns într-un limbaj suburban, menționând că „data viitoare o să mă întrebați ce am în pantaloni”. A urmat: „Pot să vă arăt”.
Ulterior, Ceban a precizat că se referea la picioare și a acuzat repetarea intenționată a întrebărilor pentru obținerea unor titluri. A susținut că lucrările stradale anunțate în acea zi urmau să fie eclipsate de această replică.
Astfel, comunicarea a avut două ediții, și anume declarația și explicația declarației.
În data de 27 iulie 2026, la ședința Primăriei, Ceban îi numea „tripăduși” pe reprezentanți ai ministerelor și parodia un mesaj al premierului. PRO TV a consemnat că edilul vorbise aproximativ 30 de minute într-o ședință de aproape 40. La raport ieșise doar reprezentantul Educației.
Microfonul municipal avea, așadar, un program cu mai multe genuri, precum administrație, comentariu politic și imitație. Cronometrul nu face critică politică. El doar numără minutele, fără să ceară drept la replică. Ordinea de zi și inventarul replicilor deveniseră două rubrici diferite ale aceleiași ședințe, ambele publice.
Invitația vine cu eticheta
Pe 9 decembrie 2024, ședința serviciilor Primăriei a inclus o enumerare de jurnaliști și creatori de conținut, însoțită de formula măscărici lingecur. Printre cei nominalizați se numărau Mariana Rață, Alexandru Cozer, Anatol Durbală și Cătălin Lungu.
Invitația la documentare venea, așadar, cu o caracterizare a invitaților. Într-o invitație obișnuită găsești data, locul și programul. Aici exista și rubrica despre destinatar. Formula de adresare ocupa deja o parte din eveniment.
Opt organizații de media, inclusiv Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente din R. Moldova, au condamnat discursul și au cerut încetarea intimidării. Au îndemnat persoanele vizate să folosească mijloacele legale disponibile pentru apărarea drepturilor.
La 21 februarie 2024, într-o conferință de presă, Ceban numise TV8 portavocea și pampersul PAS. Tot atunci apăreau ochelari de cal galbeni, consemnați în declarația organizațiilor de media din ziua următoare.
Acestea sunt comparații folosite de primar. O metaforă poate descrie părerea vorbitorului, dar nu ține locul documentelor care ar demonstra o relație de subordonare politică. Portavocea este un obiect. Pampersul, alt obiect. Niciunul nu este, prin simpla rostire la microfon, o probă.
Emirul Cebanistanului și capitala cu gropi
Arhiva nu cere voie
Pe 18 decembrie 2023, jurnaliștii de investigație deveneau, în exprimarea lui Ceban, killeri politici. Primarul susținea că angajații municipalității fuseseră intimidați. MAN trimisese misiunilor diplomatice o scrisoare în care acuza TV8 în legătură cu verificarea donațiilor către partid.
Din nou, acuzațiile aveau autori identificabili, precum primarul și formațiunea sa. Organizațiile de media au cerut renunțarea la intimidare și au amintit rolul investigațiilor de interes public. Diplomații primeau corespondență, dar investigațiile despre donații rămâneau simple întrebări.
Ajungem la ședințele din 13 și 20 martie 2023. Ceban ceruse contractarea serviciilor de monitorizare și asistență juridică, invocând apărarea imaginii Primăriei. Organizațiile de presă au contestat folosirea resurselor administrative împotriva jurnaliștilor și au indicat dreptul acestora de a verifica exercitarea funcțiilor publice.
Cronologia pune alături întrebările, replicile și reacțiile publice. Subiectele diferă. Vorbim de administrație, donații, presă, vacanță. Totuși cuvintele nu își schimbă autorul odată cu decorul.
Pentru verificarea vocabularului nu trebuie comandată o expertiză, există înregistrări și date. Iar arhiva are acest obicei, și anume păstrează cuvintele rostite, nu numai explicațiile publicate după ele. Un microfon poate amplifica vocea. Nu poate transforma o etichetă în probă.