Principalele îngrijorări ale mediului de business

bani-moneda-romania-inflatie

Deficitul bugetar, ajuns la 6,19% din PIB, conform datelor publicate în această săptămână de Ministerul Finanţelor, consolidarea fiscală şi evoluţia cursului valutar sunt principalele îngrijorări semnalate de mediul de business, într-o dezbatere asupra rezultatelor ediţiei a-11-a studiului CONFIDEX, care măsoară nivelul de încredere a managerilor în economie.

Potrivit unui comunicat transmis vineri, mobilizarea unui volum mai mare de capital investit în companiile româneşti ar putea genera creşterea competitivităţii acestora, pentru un impact pozitiv în economie, au subliniat experţii participanţi la dezbatere.

Conform studiului CONFIDEX S2 2024, susţinut de fondurile de private equity ROCA, Agista şi de CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România, 34% dintre manageri spun că ar avea nevoie de suportul financiar al potenţialilor investitori, iar 29% spun că în următorii trei ani este foarte probabil ca aceştia să investească în compania lor.

„Este extrem de important să aducem capital la nivelul economiei reale. Trebuie găsite căi rapide prin care să aducem acest capital în companiile româneşti, astfel încât să se dezvolte şi să devină jucători relevanţi pe pieţele externe, să devină atractive atât pentru investitorii de retail de pe Bursa de la Bucureşti, dar şi pentru investitorii instituţionali de tipul fondurilor de pensii. Această nevoie reiese din analizele noastre care au în vedere un indicator al raportului dintre investiţiile private şi PIB. Din acest punct de vedere, indicele măsurat în România este de aproximativ 12 ori mai mic decât cel din Europa şi aproximativ de două ori mai mic decât cel din Europa Centrală şi de Est, ceea ce arată că nu reuşim să mobilizăm suficient de mult capital, cât să recuperăm această diferenţă dintre noi şi restul Europei”, a declarat Andrei Cionca, co-fondator al fondurilor de private equity ROCA şi Agista şi iniţiatorul studiului CONFIDEX, citat în comunicat.

Creşterea deficitului bugetar ar putea determina noi măsuri de ajustare fiscală în 2025, având în vedere posibila stabilizare politică ce ar urma după încheierea ciclului electoral de la sfârşitul acestui an, arată sursa citată. În acest context, resorturile creşterii economice pentru anii următori trebuie identificate şi activate, iar ajustarea fiscală trebuie gestionată astfel încât impactul asupra economiei să fie cât mai redus.

„Problema cea mai mare pe care o avem în economie în momentul de faţă este legată de situaţia fiscal – bugetară total nesustenabilă. Întrebările care intervin sunt cum vor arăta noile măsuri fiscale şi care vor fi efectele în economie? Pentru că, dacă economia, în 2024, a crescut pe primele 9 luni ale anului doar cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, în condiţiile în care am avut un deficit bugetar uriaş, care va fi impactul în economie odată cu implementarea acestor măsuri de reducere a acestui deficit. Ne putem aştepta ca partea de stimul fiscal să se atenueze”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank, citat, la rândul său, în comunicat.

Ediţia a 11-a a studiului CONFIDEX a relevat serviciile şi IT-ul ca fiind şi în acest semestru cele mai optimiste sectoare. Experţii pun această atitudine pe seama faptului că aceste sectoare sunt mai flexibile şi se pot adapta mai rapid la schimbările de context economic. Astfel, 38% dintre managerii şi antreprenorii din servicii, respectiv 35% dintre cei din IT privesc cu optimism către următoarele 6 luni.

„Din sectorul serviciilor, segmentul serviciilor din zona de sănătate este cel mai rezilient la orice schimbare macroeconomică. Optimismul pleacă de la faptul că este o piaţă în continuă creştere. Ne uităm la 2023 şi vedem că piaţa a crescut în continuare faţă de anul trecut cu aproape 9% – 10%. Iar estimarea noastră este că anul acesta va înregistra acelaşi procent de creştere”, a declarat Fady Chreih, CEO Regina Maria.

Contractarea economiei europene, manifestată prin dificultăţi în industria auto şi o scădere a sectorului imobiliar, determină o atitudine rezervată şi chiar îngrijorări în rândul managerilor din industrie şi construcţii care sunt rezervaţi cu privire la evoluţia economiei în proporţii de 37%, respectiv 39%. Semnalele venite dinspre mediul de business românesc subliniază nevoia atragerii de investitori pentru susţinerea dezvoltării economice locale.

„Avem o dependenţă faţă de economiile din Franţa şi din Germania. Sunt încrezător că, printr-o înţelegere adecvată a acestor dinamici, vom identifica modalităţi de a ne repoziţiona strategic, de a stabili direcţii clare de acţiune şi de a implementa un program coerent de reconstrucţie economică sau de ajustare a măsurilor de investiţii şi dezvoltare. În contextul actual, reducerea deficitului bugetar reprezintă un pas esenţial pentru creşterea atractivităţii economiei noastre în faţa investitorilor străini”, a declarat Sorin Preda, fondator şi CEO Global Vision.

Ediţia a 11-a a studiului CONFIDEX a relevat o valoare a indicelui încrederii mediului de business în economie de 52, similară cu cea din primul semestru din 2024, în contextul în care evoluţia economiei nu a fost afectată major de evenimentele din cursul anului. În plus, colectarea datelor a fost realizată pe parcursul lunii octombrie şi înainte de aflarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din SUA şi primul tur al alegerilor din Romania.

În ceea ce priveşte aşteptările pentru anul viitor, gradul de relaxare a antreprenorilor români cu privire la evoluţia economiei naţionale scade, astfel că doar 29% dintre participanţii la studiul CONFIDEX s-au declarat relaxaţi, 37% precauţi şi 34% privesc cu îngrijorare către evoluţia economiei.

CONFIDEX, susţinut de fondurile de Private Equity ROCA, Agista şi de CITR, liderul pieţei locale de insolvenţă şi restructurare, este singurul studiu longitudinal din România care măsoară încrederea managerilor români în economie şi descifrează provocările cu care se confruntă mediul de business local, se precizează în comunicat.

Mai bine de 4.500 de antreprenori şi C-Level executives au contribuit, în 11 ediţii CONFIDEX, la stabilirea unor repere extrem de importante pentru economia românească. La această ediţie a 11-a a studiului au participat peste 700 de manageri şi antreprenori din România.

Recomanda 1

3 Comentarii

  1. Mediul de business: si voi faceti parte din dezastrul in care ne gasim. Prin conclurarea si colaborarea cu partidele corupte pentru asa proiecte finantate de stat sau de autoritatile locale sau judetene nu ati facut decat sa incurajati, amplificati si alimentati sistemul mafiot al partidelor cu comisioane et alte atentii. Fara acesta colaborare corupta a functionarilor din puncte cheie ati fi niste amarati si probabil in faliment. Iar acum veniti sa ne tineti predici cu diverse ingrijorari. Huo.

  2. Mediul „business” a ramas doar al corporatiilor si al firmelor securistilor. Romanii care au incercat sa munceasca au fost „digitalizati” cu forta si si-au inchis portile pentru a nu fi amendati si haituiti de ministerul”digitalizarii” si anaf, plin de paraziti pe salarii nesimtite. Cam asta.

  3. Hopa, nu mai curge lapte si miere? Nu mai duduie economia? Se schimba garda la palat si deja ati inceput sa va plangeti? V-ati burdusit buzunarele si conturile cu cat ati furat, iar acum faceti pe victimele?

    Astea sunt chiar probleme reale, nu povestile si promisiunile mafiotilor politici. Toti cei care sunt vinovati de starea actuala a Romaniei trebuie acuzati si judecati de subminarea economiei nationale si tradare. Dar mai intai sa-i taxam la vot!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.