Principele Radu consideră că România este într-o stare „de inconsistenţă instituţională mai gravă decât oricând” şi că „ceauşismul bântuie enorm” leadershipul românesc.
„Românul are în continuare foarte mult în sinea lui impresia că ţara asta nu e guvernabilă decât de cineva care ţine biciul în mână. Există multă admiraţie pentru Vlad Ţepeş, e multă admiraţie pentru Ştefan cel Mare…”, spune Principele Radu, într-un interviu pentru RFI.
Principele Radu a acuzat din nou inconsistenţa instituţională. „Pe de o parte, avem ipocrizia să spunem că ne place în UE, dar pe de altă parte, nu asumăm această libertate, nu considerăm că România este o ţară guvernabilă, aşa cum scrie în Constituţie. Or toate aceste grave abateri de la constituţionalism, care sunt vizibile flagrant în ultimii 20 de ani în ţară, dar mai ales în ultimii ani, sunt posibile şi cu concursul nostru, al populaţiei şi cu concursul celor de la Putere, care atunci când vin la RFI în faţa microfonului, vă vor spune că sunt adepţii democraţiei şi ai libertăţilor, că ei respectă instituţiile, dar în momentul în care vor părăsi sala de înregistrare de la RFI, vor face exact pe dos. Vor constrânge pe cei de jos, ca să-şi impună punctul de vedere, pe cât vor fi mai incompetenţi, pe atât vor fi mai vigilenţi să nu li se ia locul şi pe cât vor fi mai nesatisfăcuţi cu faptul că nu pot impune în faţa subalternilor respect, cu atât vor deveni mai coercitivi. Este tragic şi din păcate, este posibil, chiar şi în UE. Este aproape de neînţeles cum se poate ca atunci când ţi-ai văzut toţi sacii în căruţă, adică suntem şi-n NATO şi-n UE, avem legislaţie adusă la zi, adusă la standardele europene aproape la fiecare 24 de ore, când o pătrime din populaţia României are la modul figurat paşaport european, că la propriu avem cu toţii, dar la figurat în sensul că avem practic un sfert din populaţia României trăind în UE, adică aşa cum au cerut părinţii Uniunii Europene, să nu mai avem frontiere, iar noi suntem într-o stare de inconsistenţă instituţională mai gravă decât oricând. Cred că suntem probabil una dintre puţinele ţări care au făcut harcea-parcea din toate simbolurile noastre statale. Şi probabil că şi din instituţiile statului, de altfel”, a susţinut acesta.
Principele Radu mai susţine şi că „ceauşismul este ceva ce bântuie enorm în lumea leadership-ului românesc, în lumea cârmuirii! E o obsesie psihologică, nu istorică sau culturală, pentru că cea mai mare parte a liderilor de azi se delimitează de el ca mod de cârmuire”.
El a mai vorbit şi despre semnificaţia zilei naţionale, opinând că marile sărbători ale românilor sunt legate istoric de regalitate. Mai mult, Radu crede că adevărata zi de naştere a României şi adevărata zi naţională ar trebui să fie 10 mai.
„O dată pe an, fiecare dintre noi ne sărbătorim ziua de naştere şi acea zi ne găseşte uneori dezuniţi, alteori bolnavi, uneori obosiţi, alteori plini de speranţă. De aceea, cred că Ziua Naţională, aşa cum 1 decembrie nu este, ar trebui să fie ziua de naştere a naţiunii române, a statului român, aşa cum în cea mai mare parte a statelor moderne ale lumii se întâmplă. Or această zi nu este 1 decembrie, această zi este 10 mai (…) Românii au nevoie să-şi sărbătorească o dată pe an ziua lor de naştere şi această zi de naştere este ziua în care România a devenit independentă”, a mai afirmat el. De notat că ziua de 9 mai 1877 este ziua independenţei României, iar apoi ziua Regelui, în timp ce 10 mai 1866, data invocată de Radu este ziua urcării pe tron a principelui Carol I, primul monarh român.
Radu de România consideră, de altfel, că toate marile sărbători ale României sunt legate de regalitate. „Ce se întâmplă cu o naţiune care are o perioadă de dezechilibru, de criză, de lipsă de regăsire de sine, de lipsă de identitate, de lipsă de speranţă, de lipsă de respectabilitate, atunci are nevoie de o zi naţională care să-i ofere confort identitar, psihologic, sufletesc, care să-i ofere o garanţie a ceva. Or din păcate, această glorioasă zi a Unirii Mari-pentru că e probabil cel mai mare deziderat pe care ţările române l-au avut de-a lungul istoriei lor-nu oferă. Pentru că anii în care un stat, o naţiune îşi adaugă la sine teritoriu sau îl pierde nu sunt zile relevante pentru Ziua Naţională. De exemplu, dacă un cinic ar privi mai atent această zi, v-ar spune că n-am avea de ce să o sărbătorim, pentru că între timp am pierdut o parte din ce am câştigat atunci. Basarabia nu este la România, nu este nici un motiv de sărbătoare, de bucurie, în continuare suntem cu o parte din ţară ciuntită. La fel, cine spune că unirea Moldovei cu Ţara Românească nu a fost un moment care a pus bazele statului român modern de astăzi? Cine poate să ne spună că acea zi nu este şi ea tot atât de importantă? (…) 1 decembrie ea este tot o dată regală. 1 decembrie este o dată legată de Ferdinand şi de Maria. Tot aşa cum 23 august, o zi naţională dinainte de ’89 este legată de Regele Mihai. Tot aşa cum 10 mai e legată de Carol I. Deci ele sunt în mod egal regale, toate. Problema nu este dacă una e mai regală decât cealaltă. E vorba de un anume fel de legitimitate, pe care ţi-l cere nu numai istoria. De ce avem nevoie să ne întoarcem la anumite valori, de ce avem nevoie să ne iubim ţara? Pentru noi, pentru propriul nostru instinct al binelui”, a argumentat ginerele Regelui Mihai.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.