Procurorii și autostrada

Narcis Neaga, fost director al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), s-a prezentat la sediul DNA, unde procurorii anticorupție l-au anunțat că i s-a prelungit măsura controlului judiciar, în dosarul în care este cercetat pentru abuz în serviciu, privitor la contractul privind autostrada Sibiu – Orăștie.

Porțiunea Sibiu – Orăștie este celebra „autostradă scufundată“, cea care s-a surpat la doar zece luni după inaugurarea ei oficială. Concret, este vorba despre „tronsonul 3“, care trece prin Miercurea Sibiului, Săliște, Cunța și Aciliu. Încheiat cu firma italiană Salini Impregilio, contractul pentru construirea acestui tronson a fost semnat în vara anului 2011, pe vremea când PDL-ista Anca Boagiu ocupa funcția de ministru al Transporturilor, iar Daniela Drăghia era șef al CNADNR. În ciuda faptului că acest tronson nu s-a putut folosi decât foarte puțin timp, statul român l-a plătit în proporție de circa 90 la sută.

Inaugurare electorală

Sfârșitul anului 2014: aflat în plină campanie electorală pentru prezidențiale, fostul premier Victor Ponta a inaugurat, cu surle și trâmbițe, respectivul tronson de autostradă. Strict politică, miza acelui gest oficial era câștigarea de capital electoral. Ioan Rus, pe atunci ministru al Transporturilor, și Narcis Neaga, care preluase funcția de șef al CNADNR, au cerut constructorului italian să facă tot posibilul să finalizeze rapid lucrările de construcție, astfel încât să facă posibilă inaugurarea tronsonului de autostradă. Solicitare care a și fost rapid îndeplinită de către drumar, care era și antreprenor general al lucrării. Pe de altă pare, solicitarea autorităților române le-a picat ca o mănușă italienilor, care deja întârziaseră circa un an și jumătate, față de termenul de predare stabilit inițial. Vechiul proverb „graba strică treaba“ a fost confirmat și în acest caz: la circa zece luni de la acea „inaugurare electorală“, autostrada s-a crăpat, apoi s-a surpat de-a binelea. Contractul a fost blocat, dar compania Salini Impregilio a apelat la arbitrajul de la Paris, care a decis ca statul român, reprezentat de CNADNR (care între timp fusese rebotezată CNAIR), să plătească constructorilor italieni circa 20 milioane euro.

În atenția DNA

Imediat după aceste evenimente, a izbucnit un scandal imens, în cursul căruia cele două părți au aruncat vinovăția una asupra celeilalte. La un moment dat, italienii au strecurat către presă înregistrarea unei ședințe de lucru în care constructorii avertizau partea română despre riscurile tehnice care decurgeau din operațiunea de a turna beton la o temperatură ambientală de minus 10 grade. La rândul lor, reprezentanții Guvernului României au concluzionat că italienii nu au respectat proiectul inițial, dar și că au folosit materiale de proastă calitate, motive considerate suficiente pentru a rezilia contractul. Ulterior, în cursul anului 2015, Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a sesizat justiția. La scurt timp după aceste evenimente păguboase pentru statul român, întreaga „afacere“ a intrat în atenția DNA, care l-a desemnat pe procurorul Mihaela Moraru Iorga să ancheteze acest caz încâlcit care la un moment dat a fost considerat că aduce atingere siguranței naționale.

Furnizorul „Bebe“ Kovesi

În cursul anchetei, procurorul Mihaela Moraru Iorga s-a lovit de numele lui „Bebe“ Kovesi. Pe numele lui adevărat Eduard Kovesi, el era nimeni altul decât fostul soț al șefei DNA Laura Codruța Kovesi. În scandalul „Black Cube“ s-a afirmat că acesta ar fi fost una dintre țintele detectivilor israelieni care s-au dedat la acțiuni de culegere de informații confidențiale din țara noastră. În ciuda acestui fapt, „Bebe“ Kovesi a refuzat să se constituie parte vătămată în procesul intentat acelor cetățeni israelieni.
De altfel, fostul soț al Codruței Kovesi a fost un personaj deosebit de discret, care nu a ieșit prea des în fața opiniei publice. Despre el se știe că ar conduce firma Led Communications, din Sibiu, al cărei obiect de activitate este legat de televiziune prin cablu și Internet, precum și alte activități privitoare la domeniul telecomunicațiilor. Din ancheta efectuată de procurorul Mihaela Moraru Iorga a rezultat că Eduard „Bebe” Kovesi ar fi furnizat materiale de umplutură constructorilor de autostrăzi din Ardeal. Era vorba despre pietriș, balast și pământ de umplutură, toate oferite prin intermediul unor firme înființate rapid de către persoane care nu aveau nicio legătură cu domeniul construcțiilor. De fapt, Kovesi nu a făcea nimic altceva decât să se interpună în contractele de furnizare de materiale de construcții, rolul lui fiind doar cel de „interfață“ a firmelor de construcții cu autoritățile române de specialitate.
Ajuns în acest punct, procurorul Mihaela Moraru Iorga a fost demis de către Laura Codruța Kovesi. Cu toate acestea, DNA a anunțat că ancheta privitoare la „autostrada scufundată“ merge în continuare, iar cercetarea lui Narcis Neaga este un episod deosebit de important al cercetării penale.

Acuzații pentru Neaga

Narcis Neaga este acuzat că, pe 5 mai 2014, pe când era director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), a suspendat în mod abuziv un contract de servicii de supervizare a lucrărilor la autostrada Orăștie – Sibiu și a plăților aferente acestuia, încălcând astfel dispozițiile contractuale, precum și dispozițiile legilor în vigoare în acel moment. Conform DNA, „Neaga a desemnat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov pentru a superviza lucrările de construcție a autostrăzii și pentru a îndeplini obligațiile contractuale în perioada de desfășurare a contractelor de lucrări privind: «Proiectare și execuție Autostrada Orăștie – Sibiu, Lot 3: km 43+855-km 65+965», «Proiectare și execuție Autostrada Orăștie – Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070»“. Ulterior, „inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiții nelegale și a refuzat plata facturii emise de către liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și, pe cale de consecință, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene). Ulterior, printr-o sentință arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a admis, în parte, cererea formulată de liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum și a penalităților de întârziere, calculate de la 15 mai 2014 până la 23 decembrie 2014, data înregistrării cererii arbitrale“. Procurorii anticorupție mai susțin că „aceste acțiuni au avut drept consecință directă plata, de la bugetul de stat (și nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de peste 3,1 milioane lei (reprezentând prețul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 – decembrie 2013), a penalităților aferente, precum și plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov). Prin suspendarea și, respectiv, rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și avizarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase deficiențe de execuție și utilizarea de materiale necorespunzătoare. Mai mult, prin suspendarea contractului și înlocuirea inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului și nepreluarea documentelor de la supervizorul inițial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor. Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă, au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.