PSD începe războiul cu multinaţionalele

Guvernul anunța săptămâna trecută mai multe măsuri care au debusolat mediul de afaceri și au provocat panică în rândul populației. Impozitul pe cifra de afaceri este în capul listei. Pilonul II de pensii deja s-a făcut de râs. Impozitul pe gospodărie, care a pus o țară întreagă pe jar, a dispărut și a apărut cel pe venitul global, despre care niciun pesedist nu pomenise nimic în campanie. Noua taxă de solidaritate lovește în românii cu salarii mari. Reducerea TVA s-a amânat. Salariul minim pe economie va mai crește. Nebunia fiscală e-n toi.

La nivel comunitar, impozitul pe cifra de afaceri nu se stabilește individual, de fiecare țară în parte. Ideea este ca legislația să fie armonizată în cadrul UE, pentru a nu fi denaturate condițiile concurenței, atât în interiorul statelor membre, cât și la nivel de Uniune. Mai mult decât atât, Directiva pentru TVA spune că statele membre nu au voie să introducă taxe pe cifra de afaceri.

„Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială și după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social, adoptă dispozițiile referitoare la armonizarea legislațiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele și alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea și funcționarea pieței interne și pentru a evita denaturarea concurenţei“, prevede art. 401 din Directiva UE pentru TVA.

Disperarea după colectarea de bani la buget i-a determinat pe politicieni să încropească la repezeală un plan de guvernare. Salariile mărite ale bugetarilor, în fruntea listei fiind deputații și senatorii, trebuie onorate, iar viitoarele măsuri populiste au nevoie de finanțare. Prin urmare, de ce n-ar lovi exact în cei care sunt baza economiei românești de azi? Cum impozitul pe profit nu era suficient, l-au pus pe întreaga cifră de afaceri. Companiile române și străine, cele mai mari plătitoare de taxe și impozite, trebuie să dea și mai mult. Asta, dacă nu cumva aleg să plece în țări mai primitoare.

„Ce este mai grav e că nu ştim care sunt economiştii sau oamenii cu experienţă care au putut desena un astfel de plan. Avem însă macroeconomişti care spun că în acest ritm mergem în direcţia în care a mers şi Grecia. Trebuie să se înţeleagă că nu se pot lua astfel de decizii. Guvernul trebuie să între în dialog cu economişti, cu mediul de afaceri, cu sindicatele şi să vedem de unde vine criza existentă“, a declarat președintele Consiliului Director al Romanian Business Leader, Dragoș Roșca.

Noile măsuri, un dezastru economic

Ca reacție la anunțata măsură din programul de guvernare, Coaliția pentru Dezvoltarea României și-a exprimat revolta, la sfârșitul săptămânii, îndeosebi față de impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate ce va trebui plătită de angajații cu salarii mari, spunând că vor frâna creșterea economică, vor afecta investițiile și vor scădea nivelul de trai al cetățenilor.

„Coaliţia pentru Dezvoltarea României apreciază că lansarea unor astfel de propuneri slăbeşte încrederea în clasa politică şi în Executiv, creşte semnificativ nivelul de risc, concretizându-se în diminuarea drastică a volumului investiţiilor private, româneşti şi străine, cu deteriorarea corespunzătoare a indicatorilor de dezvoltare economică şi socială, materializându-se, în ultimă instanţă, în nivelul de trai al cetăţenilor acestei ţări“, scrie în comunicatul asociației.

CDR este o asociație alcătuită din 45 de organizații și membri asociați și condusă de președinți și vicepreședinți ai Asociației Oamenilor de Afaceri din România – AOAR, Consiliul Investitorilor Străini – FIC, Camerei de Comerț Americane în România, Camerei de Comerț Franceze în România, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane și Romanian Business Leaders.

„Măsurile propuse au un impact major asupra economiei româneşti şi nu pot fi luate fără o consultare publică şi o analiză de impact al aplicării lor. Faptul că, în procesul de comunicare (a se vedea, spre exemplu, «desfiinţarea Pilonului II de pensii»), decidenţii responsabili se contrazic asupra oportunităţii lor are drept consecinţă creşterea neîncrederii asupra modului cum au fost fundamentate aceste măsuri“, apreciază CDR.

Încălcarea legislației comunitare

„În momentul de faţă, niciun stat membru nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit. O astfel de măsură ne va scoate din discursurile europene şi internaţionale“ Daniel Anghel, tax partner la PwC România

Liviu Dragnea își bate joc de companiile private

„Nu cred că au venit în România firmele străine care nu știu să facă afaceri. Să vedem dacă sunt cauze obiective sau cauze subiective“, spunea zilele trecute președintele PSD, Liviu Dragnea.

Anul trecut, 50% din directorii generali ai companiilor private din România erau optimiști cu privire la creșterea veniturilor companiilor pe care le conduc, în următoarele 12 luni, potrivit unui sondaj al PwC Global Ceo Survey 2016.

Procentajul îi situa cu 15% deasupra mediei globale, de 35%, a celor mai optimiști conducători de companii din lume, depășindu-i pe cei din Europa Occidentală și de Est.

În schimb, deși 3/4 din afacerile de familie din România s-au dezvoltat, antreprenorii români au fost mai sceptici decât omologii lor la nivel global, manifestându-și preocupări legate de situația economică generală, de atragerea forței de muncă și de inovare.

Corporatiștii și analiștii lor se revoltă

Interzis în Europa

„Dacă acest tip de impozit ar fi fost permis, l-am fi întâlnit peste tot în Europa. Cotele diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri ar putea produce discrepanţe concurenţiale. Dacă ar fi permis într-un stat acest tip de impozit, ar putea fi 15% şi în altul 5%. Aceste discrepanţe se vor regăsi în preţurile produsului final. De aceea, singura taxă pe cifra de afaceri care este permisă în Uniune este taxa pe valoarea adăugată“, precizează Adrian Bența, consultant fiscal.

Dragnea, Georgescu și Vâlcov dau companiile afară din țară

„Ca să înțeleagă toată lumea, vor să ia banii de la cei care muncesc cinstit și onest, ca să dea salarii mari la bugetari. În loc să lase companiile să se dezvolte, Dragnea, Georgescu și Vâlcov le dau pur și simplu afară din țară, obligându-le să-și mute sediile sociale în altă parte în UE. Rușine, tovarăși! Tocmai ați pus cruce capitalului românesc“, scria economistul Florin Cîțu, parlamentar PNL.

De la un adevărat tigru al Europei, am rămas cu senzația de criză și panică

„Am pornit cu o imagine de țară cu creșterea cea mai înaltă din Europa. Am fost înainte de introducerea acestui val de măsuri, această evoluție fiscală, un adevărat tigru al Europei. Prin introducerea acestor măsuri, una peste alta, pe care nu le comentăm în prezent, pe fond, comentăm numai senzația de criză și panica pe care o creează introducerea unor astfel de măsuri. Începând de la fluturatul impozitului pe gospodării, acum avem impozitul pe cifra de afaceri, și asta, după ce s-au introdus niște modificări structurale prin salarizarea unitară. Sigur că aceste lucruri reflectă o adevărată disperare privind situația colectării la buget și situația deficitului bugetar“, spune Florin Pogonaru, președinte AOAR.

Dispariția clasei de mijloc

„Asta e toată logica noului sistem fiscal: scăderea veniturilor clasei mijlocii, cea care a scos capul în politică. Unde n-avea ce căuta, după părerea lui Dragnea și-a unei întregi generații de manageri ai sărăciei. E răzbunarea lor. Vom câștiga mai puțin, ca să ne învățăm minte. Sau vom negocia până în ianuarie și-n timpul ăsta va trebui să stăm liniștiți. Ăsta e târgul, asta e propunerea PSD la ora asta. Venezuela sau pace: stați liniștiți la locurile voastre, cât ieșim toți din pușcărie și din dosare“, scrie jurnalistul Lucian Mândruță pe blogul său.

Singurii din Europa

„În momentul de față, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit. Există, într-adevăr, un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai microîntreprinderilor, dar și acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care și România. La momentul introducerii acelui impozit, România a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles în acest sens și Comitetul nu a fost împotriva ideii în sine, ci doar a dorit ca această schemă să fie una de simplificare doar pentru micile întreprinderi, și nu un mecanism general aplicat“, explică Mihaela Mitroi, director al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică al PwC România.

România se scufundă

„Ce-ați făcut, frate? Impozit pe cifra de afaceri!? Așa ziceți voi că nu-și mai exportă corporațiile profitul? Nătângilor, o să vă scufundați în propria mediocritate și pe noi toți odată cu voi!“, opinează analistul economic Moise Guran.

Va crește prețul produselor pentru a acoperi taxele pe fumărit

„Dacă se va introduce acest sistem de impozitare, companiile care activează pe piața romanească – fie românești, fie străine – vor avea de ales între a continua o perioadă aici sau a pleca direct în ţări unde atitudinea faţă de mediul de afaceri este mai prietenoasă. Nici nu trebuie să se ducă prea departe, vor avea la dispoziție Polonia, Ungaria sau Bulgaria. Dacă totuși vor alege să rămână aici, companiile vor fi obligate de noua legislație să crească prețul produselor, pentru a putea acoperi taxele pe fumărit pe care socialiștii le inventează constant“, scria Hilde Brandl, arhitect, membru PNL.

Citiţi şi

Adevăratele pericole ale „țopăielii” fiscale gândite de PSD

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Paul Dumitrescu 5138 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.