Rădăcinile capitalismului brutal al Americii (I)

1. Capitalismul financiar – bancar american îsi are bazele nesanatoase si non-etice in comertul cu sclavi africani de pe plantatiile de bumbac din statele sudiste, practicat intens la sfarsitul secolului XVIII si la inceputul secolului XIX. Conceptul insusi de credit ipotecar a fost creat cu ocazia acestui gen de comert. La acea vreme, bumbacul era cea mai vandabila materie prima, iar sclavii (si nu terenurile agrare, caile ferate sau facilitatile industriale) erau cea mai consistenta avutie americana. Ca sa produca mai mult, fermierii se imprumutau pentru a cumpara mai multi sclavi, punand ipoteci pe sclavii deja detinuti in proprietate. Nu vreau sa trivializez, dar se practica pana si darea sau luarea plata a sclavilor ipotecati. Nu vreau nici sa sochez si sa tulbur miturile unora, dar Thomas Jefferson, autorul Declaratiei de Independenta, si-a ipotecat 150 de sclavi, ca sa isi cumpere mai multi sclavi care sa ii permita constructia vilei Monticello.

Fermierii americani din acele vremuri nu au exploatat sclavii numai fizic, ci si financiar, pentru acest demers continuu fiind esentiale suportul nou-nascutelor banci americane si contributia bancilor lumii “vechi”, din Anglia, Olanda si Franta (care, cica, abolisera sclavia la ele acasa, dar o alimentau entuziast cu bani, pentru a fi practicata industrial in America) la refinantarea creditelor garantate cu ipoteci asupra sclavilor. Cu cinism si doze consistente de ipocrizie crestina, s-au facut profituri bancare enorme si averi de milioane (miliarde, in banii actuali) pe spatele sclavilor. Ironia destinului economistilor libertarieni si ultra-conservatori, care pun „principiul” maximizarii cu orice pret a profitului actionarilor la baza teoriei lor ecomomice, considerand ca tot ceea de respecta acest „principiu” este corect, consista in faptul ca regulile acestui tip de comert nemilos si brutal si principiile juridice ale acestui tip non-etic si anti-crestin de banking se regasesc, aproape neschimbate, ca markeri culturali ai intregului comert american si global. Bazele acestui capitalism rau sunt imorale si contrare echitatii crestine.

Cu toate acestea, capitalismul rau de tip american este, mai ales pentru est-europeni si chiar pentru rusi, cool.

Multi dintre cei nascuti dupa 1990 fac un cult din cartile lui Ayn Rand, care idealizeaza cautarea profitului cu orice pret si egoismul omului de afaceri, caruia ar trebui, pasamite, sa i se subordoneze tot ansamblul social. Este cert ca mai nimeni nu ar pune in discutie sub raport moral aceasta mizerie anti-crestina. Opinia publica majoritara, educata sau nu, considera ca lacomia este buna, intrucat este expresia egoismului „benefic” individului. De aceea, capitalismul de tip american, brutal si nemilos, este o paradigma in prezent, iar 250 de ani nu au fost suficienti pentru inlouirea acestuia. Doar ca sclavii pe plantatie de la fondarea Americii ca super-putere economica si financiara sunt acum cei care isi cumpara case pe credit si cei care isi finanteaza studiile cu credite bancare.

Celor care vor avea reflexul pavlovian sa ma intrebe daca nu cumva eu prefer “modelul” rusesc, in locul acestui capitalism de grota, neo-feudal, le spun, in primul rand, ca nu exista un model economic rusesc si, in al doilea rand, ca rusii sunt de mult dominati de modelul economic american, pe care l-au adoptat cu mare entuziasm, ca si noi, de altfel. In Rusia de azi se practica pe scara larga modelul capitalismului brutal american, cel putin in domeniul organizarii corporatiste a economiei (pe care Boris Eltsin l-a impus odata cu atacul cu tunurile asupra Dumei de stat, asa cum spune Naomi Klein in Doctrina socului) si al creditelor ipotecare. Conform Financial Times, numarul din 30 august, mai mult de 75% din populatia Rusiei traieste la limita saraciei. Ca sa poata calatori prin tarile alea pe unde mergem si noi in Europa (si unde dam nas in nas cu ei constatand ca sunt ca noi, din carne si oase) si ca sa poata avea case si masini, rusii trebuie sa se imprumute la banci sau la camatarii lor legali. Ca si noi. Creditele au dobanzi “obisnuite” de 25% pe an, cele ipotecare fiind intinse si pe 40 de ani. Ca si la noi. O treime dintre debitori sunt faliti sau supra-indatorati, captivi creditorilor financiari. Aproape ca la noi. Cu toate aceste belele, salariile rusilor au fost inghetate in ultimii 5 ani. Ce sa vezi, ca si la noi. Pana si Putin a luat in calcul masuri de usurare a poverii creditelor populatiei, care ii este din ce in ce mai ostila. Comparatia se opreste aici – la noi, niciun premier sau presedinte nu si-a pus problema usurarii poverii populatiei debitoare in ultimii 11 ani. Dimpotriva, absolut toti s-au facut pres la picioarele bancherilor si ale vatafului lor suprem („Manole” Isarescu), rejectand, din teama sau din detestabila supusenie, toate initiativele legale sau judiciare de usurare a poverii familiilor de consumatori romani.

In cele ce urmeaza, oricat de filo-americani veti fi fiind, o sa vedeti cateva mituri dãrâmate, dar mai ales o sa va puteti repozitiona fata de miturile pe care se construiesc ideologii neo-liberale si “programe” economice ultra-conservatoare sau neo-hitleriste. O sa vedeti, de asemenea, ca unii jurnalisti si istorici americani respectabili considera ca Razboiul american de secesiune a fost consecinta crizei de supra-productie a bumbacului din 1837, care a dus si la executarea silita a zeci de mii de sclavi ipotecati. Asta daca nu cumva sunteti prada fenomenului de banalizare a raului, de care vorbea Hannah Arendt.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 37
Gheorghe Piperea 414 Articole
Author

8 Comentarii

  1. Doamne cum bati campii.
    Motorul bunastarii in ultimele aproape doua secole a fost INOVATIA. In acesta perioada omenirea a facut un progres urias fata de prioadele anterioare
    Sclavi au avut si egiptenii si grecii si romani si incasii si chinezi si africanii, ETC, dar dpdv al progresului nu s-a inregistrat ceva semnificativ. Sclavii in America au fost in Sud in sectorul agricol. Zona industriala era in Nord
    INOVATIA a avut si si are orginea intr-un sistem de econoemic capitalist
    da-mi un exempul de o inovatie majora care sia- avut exemplul inre-un sitem socialist
    Ai citi si tu o carte scrisa de un socialist/marxist si crezi ca le stii pe toate

  2. Stramosii presedintelui F.D.Roosevelt au devenit bogati si respectabili in urma participarii la Razboiul Opiumului dus de Imperiul Britanic impotriva Chinei, tzara cu cel mai ridicat PIB din economia mondiala in acel moment.

  3. De Hannah Arendt (pe care-am avut rabdarea si oroarea s-o citesc…) nici nu vreau s-aud. I se datoreaza multe, si rele. Si-am s-o aduc la cel mai mic numitor comun spunând c-a fost discipola si amanta lui Heidegger, membru al NSDAP. Partidul lui Hitler.

  4. Daca e s-o luam de la Adam si Eva, sclavie a existat, exista si va exista in veci. Nu prea inteleg in ce consta „descoperirea” ta. Diferenta e ca sclavul in capitalism o duce de zeci de ori mai bine decit scavul altor sisteme sociale. Ne imbrobodesti cu imbogatiti capitalismului de parca dictatorii comunisti ar fi fost rupti in cur. Erau la fel, daca nu chiar mai bogati decit toti miliardarii capitalismului, avind la discretie intreaga tara de care putea sa dispuna dupa pofta ce-o poftea.
    Iar daca e sa vorbim de scavii de pe plantatii, poti admite ca sclavagismul sexual actual il intrece cu mult. Iar bancile de prin tot felul de insule si insulite in care se spala miliarde le are la degetul mic pe cele ale Americii de acum si de oricind.
    Sau vrei sa spui ca inechitatile sociale exista doar in capitalism, ca atunci chiar ai da cu oistea-n gard.

  5. Pe de alta parte natiunea americana a dat cele mai multe jertfe in Razboiul Civil declansat pentru un ideal nobil: eliberarea sclavilor.

  6. In ultimii ani in Romania nu a inghetat salariul, dupa cum stii, chiar daca te-a lasat memoria, an de an a crescut salariul minim pe economie, cu aprox. 100 de lei de la 670 lei brut/450 lei net, la 1200 lei net plus, unii primesc, tichete de masa de 9 sau 15 lei…cat despre credite, cand ajungi la o maturitate economica un imprumut nu-i o drama ci o oportunitate, vorbesti de creditele ipotecare de rau, dar ocolesti pe cele mai periculoase care te tin captiv, fara beneficii pe termen lung, cardul de credit/nevoi personale, unde se cheltuiesc banii pe slabiciuni de moment si unde dobanzile sunt mari…daca voiai sa vorbesti sincer, ar fi trebuit sa explici tinerilor despre card, economisire si credit…in acest fel ai contribui la economia Romaniei…

  7. SUA s-a dezvoltat ca schimbator( intermediar) de valuta pentru toate tarile lumii(FED -firma in parteneriat public/privat)si ca „vanatori de creiere” in fiecare an „importand ” 500 000 creiere ( super calificata sau inventiva). restul activitatilor e joc de glezne, nu produce plusvaloare, doar repartizeaza plusvaloarea in cadrul SUA( REDISTRIBUIREA PIBului).dominatia a inceput atunci cand s-a demontat acoperirea in aur a monedei(Bretton Woods), de aceea acum tarile puternice aduna aur pentru a lovi in sistemul dolar trecand intre ele la etalon aur.La importul de creiere lovitura a luat-o SUA de la hilary si SOROS si apoi TRUMP( ultimul probabil fara intentie) care au oprit bursele, vizele si au externalizat cercetarea din SUA

  8. @tibi: Razboiul de Secesiune a avut cu totul alt mobil. Razboiul a fost, functie de unghi, unul de independenta a Sudului sau de cucerire a Sudului. Motivele majore, economice dar si de mare politica sau mare strategie, le avea Nordul. Aflat in plina afirmare, Nordul avea nevoie de mina de lucru ieftina si de venituri grase. Atunci, venitul statului era preponderent din taxa de export. Or, marfa principala la export a SUA era bumbacul produs in Sud. Politic, SUA, recte guvernul de la Washington, se angajase deja pe calea expansionismului – Razboiul Mexicului, care nu va fi ultimul. Eliberarea sclavilor a fost un produs secundar, declarata oficial tirziu, in 1863, cind Sudul parea la un pas de victorie. A fost chiar in bataie de joc. Un soldat negru, ma rog afroamerican, inrolat in armata Nordului primea cam jumatate din solda camaradului sau alb. Ironic, chiar si Sudul a eliberat negrii dar mult prea tirziu, in ajunul capitularii. Declamatul scop nobil al desfiintarii sclaviei era insa un perfect motiv de imagine. Europa, pretins progresista, nu putea sustine un stat care oficial proclama sclavia. Anglia abolise deja sclavia si navele Majestatii Sale cutreierau marile pentru a captura ‘negrierele’ traficantilor de sclavi. Totusi, Perfidul Albion permitea particularilor sa aiba relatii de afaceri cu Sudul. A fost oportunitatea spargatorilor de blocada, arhetip Rhett Butler. Se poate cistiga bine si din distrugerea unei societati, zicea el…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.