Nu-mi imaginam atunci când am aflat că afacerea eşuată a lui Munaf va deveni o poveste atât de aproape de un final tragic şi o afacere de şi mai mari proporţii.Şi politică, şi financiară! Abia mai târziu, când lucrurile au început să transpire, când Omar a fost scos din puşcărie şi a dispărut din ţară, mi-am dat seama că subestimasem cazul. De la aparenţa de telenovelă cu ziarişti, lucrurile au început să iasă la iveală şi să trădeze o altă anvergură. Şi caracterul de joc periculos. Şi militar, şi politic, şi financiar! Şi toţi cei care ştiau mersul lucrurilor spuneau că afacerea se va deconta abia în campania electorală. Toate avertismentele şi apropourile de mai târziu au trimis la acelaşi lucru. Apariţia stenogramei înregistrării Degeratu-Hayssam a fost semnalul de începere a ostilităţilor. Imediat, pentru a băga frica în cei care ar încerca să sape mai departe, preşedintele a ieşit la atac şi a invocat secretul de stat. La întâlnirea Degeratu-Hayssam se discutau secrete de stat. Cum au fost ele înregistrate. Nu, mai că n-a spus, vă arestăm, nenorociţilor! Doar n-o să credeţi că vă lăsăm să daţi toate golăniile în vileag!
Ieşirea preventivă a lui Traian Băsescu de la GDS a fost montată nu pentru oarece discuţii filozofice sau economice, ci pentru a-i prilejui marinarului un atac de ameninţare la adresa celor care şi-au băgat nasul în afacerile sale, protejate cu ştampila de “secret de stat”. Faptul că tot PDL-ul şi mai recenţii convertiţi la marinărit o ţin sus şi tare că povestea îi foloseşte preşedintelui nu face decât să ne întărească părerea că în culisele sale cazul Omar este o afacere. O afacere mediatică şi de imagine a fost răpirea jurnaliştilor. Dar arestarea, eliberarea şi fuga lui Hayssam sunt o cu totul altă poveste.
Ce mai ascund stenogramele discuţiilor dintre Ciprian Nastasiu şi Omar Hayssam e greu de presupus. Deocamdată, suntem obligaţi să ne mulţumim cu ce ne-au confirmat gafa preşedintelui de la GDS şi precedentele sale declaraţii. El ne-a confirmat că textul din “Gardianul” este adevărat. Nu pe ici, pe colo, deoarece cu un pe ici, pe colo nu poţi pune în mişcare procuratura. Apoi, în discuţie, Hayssam zice: “Şi i-am dat domnului preşedinte contul înregistrat şi au început să apară mai multe dosare economice”. Să avem pardon! Care cont? Sau care conturi? Şi ce s-a ales de ele? Au fost golite de cine? De Degeratu, de CSAT, de Parchet, de Nastasiu? De doctorul Yassin sau de Traian Băsescu? La puţin timp de la izbucnirea scandalului, averea lui Omar Hayssam a fost trecută pe numele celebrului doctor. De ce? Şi el, aşa ultrabogat, ce-a făcut cu proprietăţile? Le-a predat? Le-a tocat, le-a băut sau le-a transferat mai departe? Şi de ce Traian Băsescu i-a transmis lui Omar “Ia-ţi copiii şi du-te în America?”
Aflase preşedintele că Omar lucra şi pentru americani? L-a livrat acestora, dar a avut grijă ca proprietăţile să rămână în România? Şi de ce nu l-a cerut pentru audieri şi pe Munaf? Monica Macovei, ţâfnoasa partizană a preşedintelui, a amânat până la moarte-n coteţ adresele rogatorii de aducere a lui Munaf în România? De ce? Doar pentru a nu afla de rolul jucat de Traian Băsescu? Şi de ce s-au schimbat americanii atât de tare faţă de “rulmentul lor de sprijin” de la Bucureşti? Au lăsat axa înţepenită pentru că au aflat de la Munaf cu cine se înhăitaseră în parteneriat? Sau stenogramele lui Ciprian Nastasiu, discuţiile înregistrate în timpul anchetării lui Omar au trecut oceanul şi au avut meritul de a-i lumina şi pe aliaţii noştri din Irak şi Afganistan?
Indiferent ce ştiu americanii şi aliaţii despre răpirea din Irak, dosarul Omar are o necunoscută importantă, formulată în discuţia cu Degeratu: “Şi i-am dat domnului preşedinte contul înregistrat”. Aşadar, domnule preşedinte, v-aţi întâlnit de două ori cu singurul terorist condamnat în România. Şi v-a dat un cont? Ce era în respectivul cont sau conturi, domnule preşedinte?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.