Raport CE privind situaţia statului de drept din România

Comisia Europeană recomandă României să se asigure că revizuirea legilor justiţiei consolidează protecţia pentru independenţa sistemului judiciar şi să ia măsuri pentru a soluţiona îngrijorările existente legate de anchetarea şi punerea sub acuzare în cazul infracţiunilor din sistemul judiciar, ţinând cont de standardele europene şi opiniile Comisiei de la Veneţia, indică al treilea raport anual privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană, prezentat miercuri de executivul comunitar.

De asemenea, CE recomandă ţării noastre să introducă reguli privind lobby-ingul pentru membrii parlamentului.

Documentul menţionează că sistemul de justiţie din România pune în practică reforme structurale menite să soluţioneze o serie de probleme care durează de mult timp.

”Guvernul a adoptat o nouă strategie judiciară şi un plan de acţiune conex pentru 2022-2025 şi implementează proiecte pentru a îmbunătăţi digitalizarea sistemului de justiţie, aşa cum este prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Deşi SIIJ a fost desfiinţată, rămân unele îngrijorări legate de noul sistem de investigare şi punere sub acuzare a faptelor penale din sistemul judiciar”, notează raportul.

Executivul UE adaugă că regulile privind sancţiunile disciplinare continuă să genereze temeri pentru independenţa sistemului judiciar, care sunt de aşteptat să fie rezolvate de noul proiect al legilor justiţiei aflat în pregătire.

”Nu există o îmbunătăţire semnificativă cu privire la penuria de magistraţi. Eficienţa în cazurile civile şi comerciale rămâne stabilă, în timp ce ea scade considerabil în cazul curţilor administrative”, adaugă raportul CE. La 31 decembrie 2021, 669 din 5072 de poziţii de judecător erau vacante, în timp ce rata de ocupare a poziţiilor de procuror rămâne scăzută (79,51%).

Noua strategie judiciară pentru 2022-2025 are în vedere o serie de măsuri pentru remedierea acestei chestiuni, printre care modernizarea statutului personalului judiciar şi auxiliar în tribunale şi parchete pentru a le permite judecătorilor şi procurorilor să se concentreze pe activitatea judiciară, reţine raportul CE. Acesta aminteşte că strategia a stabilit ca obiectiv până în 2025 o rată de ocupare de 95% pentru poziţiile de judecător şi de 80-85% pentru cele de procuror.

O altă recomandare făcută României este să fie soluţionate provocările operaţionale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), printre care cele cu privire la recrutarea procurorilor, şi să monitorizeze atent impactul noului sistem privind investigarea şi acuzarea în cazul faptelor de corupţie din sistemul judiciar.

Pe de altă parte, Comisia recomandă autorităţilor române să consolideze regulile şi mecanismele pentru sporirea independenţei editoriale a media publice ţinând cont de standardele europene în acest domeniu.

Potrivit recomandărilor CE, România trebuie să asigure o consultare publică efectivă înaintea adoptării proiectelor legislative. În plus, României i se recomandă să continue eforturile pentru înfiinţarea unui Institut Naţional pentru Drepturile Omului, luând în calcul Principiile de la Paris ale Naţiunilor Unite.