Raportul CE: România se confruntă cu dezechilibre economice

România este una dintre cele 13 state din Uniunea Europeană care se confruntă cu puternice dezechilibre economice, se arată în ultimul raport de țară al Comisiei Eurppene. CE subliniază necesitatea de a promova investiţiile, de a urma politici fiscal-bugetare responsabile şi de a pune în aplicare reforme bine concepute. În opinie Comisiei, România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerarea costurilor cu forţa de muncă iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private.  „Recentele iniţiative legislative riscă să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar. Aceste iniţiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară.

Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile de consum, afectează capacitatea țării în atingerea standardelor de viață ale UE. Reducerea în jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, în mare parte datorită încetinirii cheltuielilor de consum, a dezvăluit limitele modelului de creștere al economiei românești. Majorarea salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competenței riscă să fie submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional.

În plus, încrederea investitorilor este erodată prin instabilitate legislativă persistentă, imprevizibilitatea luării deciziilor, calitatea instituțională scăzută și

slăbirea continuă a luptei împotriva corupţiei. Inegalitatea și sărăcia rămân la cote înalte, cu disparități regionale tot mai mari, se mai spune în document.

În ciuda încetinirii substanțiale în 2018, creșterea rămâne robustă. După un avans de 7% în 2017, creșterea reală a PIB a scăzut până la o valoare estimată de 4% în 2018. Inflația mai mare a denaturat venitul disponibil, care este principalul motor al creșterii economiei. Saltul puternic al importurilor a depășit exporturile ceea ce a provocat adâncirea deficitului de cont curent al țării. Piața forței de muncă se află sub un stres sporit. Cea mai mică rată a șomajului într-un deceniu

(3,8%), o forță de muncă în scădere și persistentă lipsa de competențe au adus România ocuparea forței de muncă la maxim, ceea ce face dificilă recrutarea

și conduce la creșterea salariilor. Veniturile angajaților sunt scăzute față de media UE, deși au crescut puternic din 2016. Deficitul public a crescut, generat de

mărirea salariilor și reducerea de impozit. În același timp, investițiile publice au coborât la cel mai scăzut nivel de la aderarea României la UE.

Deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public şi salariul minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. De asemenea, politica fiscală expansionistă a limitat marja de manevră pentru amortizarea şocurilor potenţiale.  „Persistenţa acestor tendinţe poate provoca noi pagube asupra încrederii actorilor economici, poate reduce capacitatea economiei de a se adapta la şocurile care ar putea apărea acasă sau peste hotare şi poate afecta necesităţile în creştere ale economiei de finanţare externă, măsurate prin înrăutăţirea deficitului”, se mai precizează în raportul de ţară al CE.