Protestul poliţiştilor supăraţi pe reducerea salarială de 25% a determinat conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor să iasă cu o idee ce părea, iniţial, cel puţin năstruşnică. Aceea de a-i pune pe şefii inspectoratelor de poliţie să meargă cu şapca în mână pe la bănci şi să încerce să obţină pentru angajaţii MAI amânări la plata ratelor sau reeşalonări ale creditelor bancare. Numai că renegocierea colectivă nu este o metodă agreată de bănci. Ca să nu mai vorbim şi de faptul că o asemenea soluţie ar putea supăra celelalte categorii de bugetari, victime ale aceleiaşi ciuntiri de salariu şi cu venituri mai mici decât ale poliţiştilor. Demersurile şefilor inspectoratelor de poliţie nu sunt privite deloc cu ochi buni de către reprezentanţii instituţiilor bancare. „Nu ştiu la ce s-a referit ministrul, dar negocieri colective nu se fac. Fiecare client al băncii are propria situaţie, cu membri aducători de venituri în familie. Nu se poate o schemă globală pentru situaţii particulare, indiferent că este vorba despre artişti, doctori, profesori sau poliţişti. Sigur însă că oricine poate avea idei. Noi aşteptăm să ne contacteze cei de la Ministerul Administraţiei şi Internelor”, ne-a declarat Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.
Adrian Vasilescu: „Nu poţi face presiuni asupra băncilor”
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, aminteşte că a mai existat un precedent de acest gen la Ministerul de Interne. „În anii ’90, Ministerul de Interne a negociat cu băncile pentru luarea unor credite de către poliţişti. Pe vremea aceea, băncile au manifestat interes pentru că lucrurile erau foarte fluctuante, iar angajaţii ministerului aveau stabilitate. Acum însă funcţionează legea pieţei şi nu ai cum să faci presiuni asupra băncilor pentru reeşalonarea unor credit”, ne-a precizat Adrian Vasilescu.
Reprezentanţii Raiffeisen Bank susţin că renegocierea ar trebui să se facă individual şi că îi aşteaptă pe poliţişti să vină la sediul băncii. Dacă se va pune însă problema unei reeşalonări colective, acest lucru ar trebui să aibă garanţia Ministerului de Interne, prin sprijinirea rambursării noilor rate.
„Raiffeisen Bank oferă încă din 2009 posibilitatea de a aplica pentru restructurare oricărei persoane care înregistrează dificultăţi la plată. Tratarea clienţilor se face individual, dat fiind particularităţile fiecărui buget familial, expunerilor de credit per familie şi, nu în ultimul rând, funcţie de cererea clienţilor. Trebuie să ţinem cont ca în mare parte, creditele sunt luate prin contribuţia la bugetul familiei, atât a unui debitor cât şi a codebitorului (soţ/soţie). Acest lucru face analiza specifică. De asemenea, rolul angajatorului în acest proces este limitat, el neasigurând sau nefiind responsabil pentru rambursarea pe viitor a creditelor. Prin urmare, discuţiile sunt purtate în general la nivel de individ. În condiţiile în care angajatorii pot contribui la soluţia identificată, prin sprijinirea rambursării noilor rate reduse agreate, sigur că acest lucru poate contribui la o soluţie colectivă. În general, în ultima perioadă numărul de cereri de restructurare a crescut, în special din partea angajaţilor în sectorul bugetar. Un factor important al succesului acestor oferte este legat de dorinţa clienţilor de a replăti, în contextul în care banca este deschisă să ajute la continuarea rambursării”, se arată într-un comunicat al Raiffeisen Bank remis redacţiei cotidianul.ro.