Război pe bugetul Uniunii Europene. Liderii UE se confruntă într-o negociere de 2.000 de miliarde de euro

Liderii Uniunii Europene intră vineri într-una dintre cele mai dificile negocieri din ultimii ani. Miza este uriașă: viitorul buget al blocului comunitar pentru perioada 2028-2034, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Discuțiile se anunță tensionate, după ce prima propunere de compromis a provocat nemulțumiri atât în rândul statelor care contribuie cel mai mult la bugetul european, cât și al celor care beneficiază de cele mai mari fonduri, scrie Reuters.

Bugetul Uniunii Europene reprezintă principalul instrument prin care sunt finanțate politicile comunitare – de la subvențiile pentru agricultură și fondurile de coeziune, până la cercetare, inovare, apărare, tehnologie și programele educaționale precum Erasmus.

Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani. Însă, ca la fiecare exercițiu financiar multianual, statele membre sunt împărțite în două tabere: țările bogate, care contribuie mai mult decât primesc, și statele beneficiare, care solicită fonduri mai consistente pentru dezvoltare.

Prima propunere de compromis a nemulțumit aproape pe toată lumea

Pentru a debloca negocierile, președinția cipriotă a Consiliului UE a venit cu o primă variantă de compromis, reducând propunerea Comisiei cu aproximativ 2%. Rezultatul nu a convins însă pe nimeni.

Țările de Jos, unul dintre cei mai mari contributori neți la bugetul european, consideră că proiectul păstrează prea multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune și alocă prea puțini bani pentru noile priorități ale Uniunii: apărarea, securitatea și modernizarea economiei europene.

Premierul olandez Rob Jetten a declarat că actuala propunere este „departe de a fi suficientă” pentru interesele Olandei. La polul opus, Spania susține exact contrariul.

Premierul Pedro Sanchez consideră că bugetul este prea mic și cere majorarea fondurilor destinate agriculturii și politicilor de coeziune, argumentând că actualele sume nu mai reflectă impactul inflației din ultimii ani.

Cursa contra cronometru

Din punct de vedere legal, statele membre au la dispoziție până la finalul anului 2027 pentru aprobarea noului buget. În realitate însă, liderii europeni încearcă să ajungă la un acord până la sfârșitul lui 2026. Motivul este unul politic: anul viitor sunt programate alegeri importante în Franța, Italia, Polonia, Spania, Grecia, Estonia, Finlanda și Slovacia, iar Bruxellesul încearcă să evite blocarea negocierilor în plină campanie electorală.

De unde vor veni banii?

Pe lângă împărțirea cheltuielilor, o altă dispută majoră privește sursele de finanțare ale bugetului european. Comisia și statele membre analizează mai multe variante prin care Uniunea să obțină venituri proprii, fără a majora contribuțiile naționale.

Printre opțiunile discutate se numără folosirea unei părți din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii de carbon, încasările provenite din taxa pe importurile din state cu politici climatice mai puțin stricte, dar și noi surse precum o taxă pe deșeurile electronice necolectate, o parte din acciza pe tutun sau o contribuție anuală din partea marilor companii care operează pe piața europeană.

Pe masa negocierilor au fost aduse și alte variante, precum taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc online, averile foarte mari sau câștigurile obținute din tranzacțiile cu criptoactive.

Este puțin probabil ca liderii europeni să ia o decizie finală în cadrul summitului de vineri. Însă întâlnirea este considerată esențială pentru conturarea unei noi variante de compromis, pe care viitoarea președinție irlandeză a Consiliului UE ar urma să o prezinte în luna octombrie.