Reflecţii privind întâmpinarea depusă de familia Colţeu

REFLECŢII Privind ÎNTÂMPINAREA depusă de COLŢEU MIHAI ALEXANDRU şi COLŢEU VIORICA în Dosarul nr. 774/246/2013. Conform art. 308 alin. 2 c. pr. civ, aplicabil speţei în faza procesuală a recursului, intimaţii au dreptul de a formula Întâmpinare. Întâmpinarea constituie actul procedural prin care intimatul formulează apărări în raport de susţinerile formulate de către recurenţi, prin […]

De cotidianul.ro - Autor

REFLECŢII Privind ÎNTÂMPINAREA depusă de COLŢEU MIHAI ALEXANDRU şi COLŢEU VIORICA în Dosarul nr. 774/246/2013. Conform art. 308 alin. 2 c. pr. civ, aplicabil speţei în faza procesuală a recursului, intimaţii au dreptul de a formula Întâmpinare. Întâmpinarea constituie actul procedural prin care intimatul formulează apărări în raport de susţinerile formulate de către recurenţi, prin […]

REFLECŢII

Privind ÎNTÂMPINAREA depusă de COLŢEU MIHAI ALEXANDRU şi COLŢEU VIORICA în Dosarul nr. 774/246/2013.

Conform art. 308 alin. 2 c. pr. civ, aplicabil speţei în faza procesuală a recursului, intimaţii au dreptul de a formula Întâmpinare.

Întâmpinarea constituie actul procedural prin care intimatul formulează apărări în raport de susţinerile formulate de către recurenţi, prin cererea de recurs.

Potrivit art. 115 c. pr. civ. Întâmpinarea va cuprinde:

  1. numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa …..
  2. excepţiile de procedură…..
  3. răspunsurile la toate capetele de cerere de fapt şi de drept …
  4. dovezile cu care se apără….

Lecturând întâmpinarea prin prisma normelor mai sus invocate se poate conchide că acest act procedural abundă de expresii neprincipiale de natură a aduce atingere onoarei, demnităţii şi prestigiului persoanelor la care se face trimitere prin această cerere, fapt ce nu poate avea drept efect decât oprobiu atât din partea persoanelor nominalizate cât în mod sigur şi din partea instanţei de judecată.

Este incalificabil limbajul folosit în cuprinsul acestei Întâmpinări, care în mod cert încalcă în primul rând normele constituţionale, normele morale şi normele legale stabilite de legiuitor prin art. 72 din Noul Cod civil.

În sensul celor reiterate menţionăm art. 1 alin. 3 din Constituţia României care statuează: ’’România este stat de drept, democratic şi social în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme în spiritul tradiţiilor, democratice ale poporului român…’’.

Art. 72 Dreptul la demnitate din Noul Cod civil arată :’’Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale. Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane fără consimţământul acesteia…’’.

Prin modalitatea de exprimare folosită de către semnatarii acestei Întâmpinări au fost încălcate aceste valori fundamentale, fiind cunoscut că orice persoană care difuzează informaţii cu caracter defăimător va purta întreaga responsabilitate pentru prejudiciul moral şi material generat de o astfel de atitudine defăimătoare.

În locul unei lucrări tehnice de specialitate ce trebuia să se limiteze la cerinţele impuse de articolul 115 c. pr. civ., precitat, ne aflăm în faţa unui înscris care încalcă cele mai înalte valori umane, respectiv demnitatea şi onoarea unor oameni care nu au făcut altceva decât să demonstreze ilicitatea dobândirii de către familia Colţeu a imensei suprafeţe de aproximativ 7000 ha, printr-un act care nu produce efecte juridice faţă de săteni, dar care le afectează profund propriile drepturi de proprietate.

Noţiunea de stat de drept trebuie privită într-o conexiune perfectă cu ideea de demnitate şi onoare, care ţine direct de definiţia de OM ca valoare primordială a unui asemenea stat de sorginte democratică

Orice societate modernă democratică nu poate ignora sau face abstracţie de aceste valori care de fapt şi de drept stau la baza relaţiilor sociale, onoarea fiind definită de doctrină ca fiind: ’’calitatea persoanei în conştiinţa socială.’’

Or a întina onoarea şi demnitatea unor oameni, prin folosirea unui limbaj suburban, şi nu în faţa oricui, ci în faţa unei instanţe superioare a Statului Român, nu poate trece fără consecinţe.

Nimănui nu-i este permis a întina reputaţia şi onoarea unei persoane atâta timp cât acestea sunt ocrotite şi garantate juridic, cu atât mai mult cu cât din conţinutul învinuirilor aduse unele sunt deosebit de grave întrucât au conotaţii de natură penală.

Pentru a justifica cele mai sus menţionate, mă rezum numai a da câteva citate din conţinutul acestei întâmpinări:

Fila 5 alin V: ’’Au ieşit ’’la rampă’’ interveninenţii, lucru firesc faţă de scenariul atacării sentinţei de fond cu cerere de revizuire’’ din toate părţile’’ a fost constituit de la început cu ’’ împingerea ’’în prim plan a câtorva familii din sat , cu rubedeniile afinii şi prietenii acestora, susţinuţi de neamuri ale lor de prin toate structurile statale, inclusiv de prin structurile centrale ale ROMSILVA, care au făcut presiuni asupra conducătorilor locali , pentru promovarea de către aceştia a cererilor de revizuire….’’

Acuzele aduse sunt deosebit de periculase pentru că se sugerează săvârşirea unor infracţiuni ce ţin de traficul de influenţă ceea ce echivalează cu un act clar de natură a calomnia în bloc persoanele care au promovat în acest dosar cererile de recurs, aspect inadmisibil într-un stat de drept.

Referindu-se la ’’postura penibilă la care a fost pusă instituţia Prefecturii’’ în sensul că această instituţie nu ar fi îndreptăţită a apăra proprietatea statului în faţa unor eventuale fărădălegi ci dimpotrivă ar trebui să tolereze aceste acte şi astfel nu ar fi trebuit să ia în seamă documentele prezentate acestei autorităţii, se fac prin Întâmpinare unde regăsim de nenumărate ori cuvântul de ’’hârţoage ’’în loc de documente următoarele afirmaţii:

Fila 12 penultimul alineat partea finală unde se fac menţiuni cu privire la faptul că Instituţia Prefecturii nu se poate prevala de înscrisurile puse la dispoziţii întrucât se afirmă că acestea sunt: ’’hârţoage lipsite de elemente de autenticitate, carele-au fost predate de porcarii sau ciobanii carebântuie prin pădure, de parcă aceştia din urmă ar fi deţinători fireşti de acte oficiale pe care le şi furnizează autorităţilor statale spre a fi utilizate la înaintarea unor acţiuni în justiţie împotriva proprietarilor pădurii.’’

După această apreciere sătenii oneşti ai satului NADĂŞ sunt prezentaţi ca nişte sălbatici, porcari şi oieri care bântuie prin pădure, cu toate că aceştia sunt oameni cu familii, gospodării şi cu credinţă în Dumnezeu.

Este absolut terifiant acest mod de abordare, caracterul defăimător a acestor afirmaţii de fapt reflectă conduita şi caracterul persoanelor semnatare care nesocotesc şi încalcă drepturile conferite persoanei fizice atât de normele naţionale la care am făcut trimitere cât şi Carta Universală a Drepturilor Omului.

Dacă nu legea poate zeiţa THEMIS ca simbol al justiţiei va ridica ceaţa ce acoperă acest caz şi adevărul care de multe ori este mai presus de lege va fi pus în talerul dreptăţii ce i se cuvine.

Aceaşi atiudine ireverenţioasă o regăsim şi în relatarea cuprină la fila 17 din Întâmpinare aliniat ultim atunci când se referă la forţa probantă a unor înscrisuri şi la susţineri efectuate în cererile de recurs: ’’Desigur, dacă această afirmaţie ar veni de la ciobanul Biriş Iovu, care nu putea descoperi vasul în care se prelinge laptele muls de la oi, semnificaţia reală a unor afirmaţii sau de la ţârcovnicul Rad Nicolae, care nu putea găsi în biblie dezlegări ale semnificaţiilor reale a unor afirmaţii laice …..’’.

Ironia, tonul jignitor al acestor afirmaţii ca de fapt întreaga conduită a semnatarilor Întâmpinării reflectă că aceştia, în lipsa unor argumente juridice, încearcă a convinge instanţa prin astfel de afirmaţii, care în mod evident nu pot convinge instanţa de veridicitatea acestora dimpotrivă aceste comentarii aduc clarificări asupra naturii umane a acestor oameni.

Iar pentru a culmina defăimările şi acuzele deosebit de periculoase făcute la adresa unor persoane, la fila 28 alin.ultim se relatează cu privire la cetăţenii care îi sprijină pe săteni: ’’Dar, activiştii antisemiţi din fruntea susţinătorilor grupului de indivizi certaţi cu legea…’’.

Aşa cum am arătat, Omul reprezintă valoarea fundamentală a societăţii, astfel că nimeni nu poate prin acţiuni arbitrare să aducă atingere onoarei demnităţii şi reputaţiei oricărei persoane indiferent de ocupaţie, vârstă, etnie etc…. astfel că persoanele care aruncă în derizoriu aceste valori trebuie să răspundă proprorţional cu acuzaţiile aduse unor oameni cinstiţi şi oneşti care prin propriile mijloace încearcă în ţara numită ROMÂNIA să-şi caute dreptatea.

Rgretabil este că alături de membrii familiei Colţeu pe această Întâmpinare se află aplicată ştampila şi semnătura domnului avocat CRĂCIUN NICOLAE, fost magistrat la Curtea de Apel Bucureşti.

Av. COROIU V.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.