Regal fotbalistic în mijlocul junglei Amazonului

Un meci ca o finală. Andrea Pirlo (35 de ani) a avut o evoluţie fabuloasă şi a stabilit un record istoric pentru Italia. Anglia – Italia primul meci fără erori de arbitraj

Spectacol într-o viitoare închisoare

Pe un stadion construit degeaba (nu există echipă în primele trei divizii ale Braziliei), care după 25 iunie se va transforma în închisoare, şi pe un gazon foarte prost, Anglia şi Italia au ţinut să-şi respecte cărţile de vizită şi au făcut un meci spectaculos, un adevărat regal fotbalistic. Cine nu a văzut meciul are ce regreta, iar cei care l-au văzut îşi pot pune întrebarea: cum ar fi arătat meciul pe un gazon perfect şi la o temperatură ceva mai „domestică”.
Derby-ul – în fapt a doua „finală din grupe” după Olanda-Spania – a avut de toate: faze încinse la ambele porţi, acţiuni de atac purtate în viteză, trei goluri, ratări mari şi o evoluţie imperială a unuia dintre cei mai buni jucători din lume, Andrea Pirlo. Înainte de meci, toată Italia era în fierbere. Cu 5 ore înaintea primului fluier al arbitrului s-a aflat că Buffon nu poate apăra, el suferind o accidentare la antrenament. De cealaltă parte, suporterii britanici erau iritaţi de faptul că în primul „11” erau anunţaţi 5 jucători de la FC Liverpool, echipă care a clacat pe final de sezon pierzând titlul la potou.
Temerile ambelor tabere au fost infirmate. Sirigu, înlocuitorul lui Buffon a apărat bine, iar „cormoranii” au fost printre cei mai buni englezi de pe teren.
Meciul în sine a fost echilibrat – un rezultat de egalitate chiar ar fi fost echitabil – chiar dacă englezii au stat mai mult în treimea adversă şi au avut mai multe acţiuni de atac. Dar au avut în faţă Italia, echipă pentru care apărarea este sfântă. Totuşi nu se poate spune că italienii au practicat premeditat un joc defensiv. Deloc. Până la deschiderea scorului a avut tot atâtea faze de atac ca şi adversarul lor. Abia în ultimele 25-30 de minute italienii au stat mai mult în terenul propriu, dar acest lucru s-a datorat şi presiunii britanicilor care au atacat cu toate liniile. Dar deşi englezii au stat mai mult în terenul advers, paradoxal, cifrele privind posesia şi timpul efectiv de joc sunt favorabile italienilor. Şi aceasta datorită jocului excelent făcut de cuplul Pirlo-Rosi. Italienii au fost extrem de periculoşi în atac prin incisivul Balotelli şi abia după ieşirea sa de pe teren (min.73) nu au mai contat în careul lui Hart. De cealaltă parte englezii nu au avut reglat tirul, ei şutând mult la poartă, dar doar în două situaţii şuturile au fost „ocazii de gol”. Lui Rooney i-a lipsit sclipirea de geniu pe care o are atunci când echipa este în dificultate, iar cealaltă vedetă, Gerrad nu a fost în zi bună. Poate cu cei doi în formî maximă, Anglia nu ar fi pierdut.

Joc fabulos al lui Pirlo şi excelent al lui De Rossi

Dacă Italia a câştigat, acest lucru se datorează jocului impecabil făcut la mijlocul terenului de Andrea Pirlo. Secondat de De Rossi, Pirlo a făcut legea la centrul terenului, unde de fapt s-a câştigat meciul. Pirlo a fost o advărată rampă de lansare pentru toate atacurile Italiei, dând pase impecabile, toate „din prima”. Şi când nu a pasat, Pirlo a fost letal. A fost cazul primului gol. O minge a fost trimisă de pe partea dreaptă spre Pirlo, aflat la 18 metri de poartă, acesta a avansat creând impresia că va prelua mingea şi va intra în careu, dar a sărit peste minge care a ajuns la Marchisio, care, nemarcat (Pirlo a luat doi oameni după el), a şutat violent şi a înscris.
Dar legat de Pirlo trebuie să-i prezentă cifrele, pentru că ele sunt…istorice. Pirlo a dat 112 pase, dintre care 103 corecte !!! (din cele 9 ratate la 7 vina aparţine adresanţilor): dintre acestea, 11 au fost pase lungi (6 corecte), 70 medii (69 corecte) şi 31 scurte (28 corecte). De Rossi a dat 111 pase, dintre care 105 corecte. Conform presei italiene, Pirlo şi De Rossi sunt singurii jucători din istoria naţionalei care au dat peste 100 de pase într-un meci. În total, italienii au avut 679 de pase (606 corecte), iar cei doi au dat o treime din ele. Este de neînţeles de ce Mario Balotelli a fost desemnat jucătorul meciului, este adevărat, el a jucat foarte bine, dar Pirlo a fost strălucitor.

De ce Balotelli nu a şocat

De regulă, nu există meci în care, indiferent de cum joacă, Balotelli să nu se dea în spectacol. Sâmbătă noaptea, el nu doar că a jucat foarte bine, dar a fost şi foarte disciplinat. Nicio vociferare, niciun gest mai mult sau mai puţin obscen, nicio ieşire nervoasă. Adevărată minune. Secretul l-a aflat presa britanică. În tribune s-a aflat şi logodnica sa, Fanny Neguesha , care era îmbrăcată într-un tricou cu numele şi numărul lui Balotelli pe el. Înainte de meci, atacantul italian a declarat că Fanny Neguesha este talismanul său şi că dacă se va afla în tribune, el va face un meci mare.

Casetă tehnică

Manaus: 350
Stadion: Amazonia – gazon prost
Spectatori: 39.800
Arbitru: Bjorn Kuipers (Olanda)
Asistenţi: Sander Van Roekel, Erwin Zeinstra (Olanda)
Al patrulea oficial: Walter Lopez (Guam)

Anglia: Hart – Johnson, Cahill, Jagielka, Baines – Gerrard, Henderson (min.73-Wilshere), Welbeck (min.61-Barkley) – Sterling, Rooney, Sturridge (min.80-Lallana)
Antrenor: Roy Hodgson

Italia: Sirigu – Darmian, Barzagli, Paletta, Chiellini – De Rossi – Candreva (min.79-Parolo), Pirlo, Verratti (min.57-Thiago Motta), Marchisio – Balotelli (min.73-Immobile)
Antrenor: Cesare Prandelli

Au înscris: 0-1 (min.35 – Marchisio), 1-1 (min.37 – Sturridge), 1-2 (min.50 – Balotelli)
Cartonaşe galbene: Sterling – 0

Total şuturi: 18 – 12
Şuturi pe spaţiul porţii: 8 – 5
Cornere: 9 – 2
Faulturi: 8 – 12
Faze de atac: 60 – 31
Offsides: 1 – 7
Pase reuşite: 467 – 606
Timp efectiv în joc: 30 min. – 33 min.
Posesie: 48% – 52%
MVP meci: Mario Balotelli (Italia)

Registrul erorilor de arbitraj
– nu au existat

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.