Corina Crețu despre renunțarea la sacii cu hârtii inutile

Reguli simple pentru bani europeni

Cotidianul: Despre nevoia reducerii birocrației pentru beneficiarii fondurilor europene se discută de multă vreme. Cum se vor reflecta noile măsuri direct în activitatea beneficiarilor români?

Corina Crețu: O politică de coeziune mai simplă și mai flexibilă reprezintă o prioritate pentru noi, nu doar pentru actuala perioadă de programare, ci și pentru perioada de după 2020. Obiectivele-cheie privind modificarea regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 au avut în vedere atât reducerea birocrației pentru beneficiari, cât și facilitarea combinării Fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice.
După negocieri intense cu statele membre și cu Parlamentul European, am reușit să ajungem la un compromis care va permite o simplificare importantă în perioada actuală de implementare. De la bun început, Comisia și-a propus să obțină un echilibru: simplificarea să se facă acolo unde este posibil, fără a afecta însă implementarea programelor care tocmai au început. Este ca acest lucru să fie clar înțeles, mai ales că au existat voci care au reproșat Comisiei că ar fi putut face mai mult.
Este dificil să apreciem în prezent care va fi impactul acestor simplificări, mai ales în ceea ce-i privește pe beneficiari, pentru că totul depinde acum de felul în care autoritățile naționale și regionale vor înțelege să aplice simplificarea. Dar sunt șanse foarte mari ca acest set de modificări să reducă semnificativ povara administrativă atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile care administrează fondurile europene. Ca un prim efect al simplificării, autoritățile pot să aloce resursele necesare pentru a veni în sprijinul beneficiarilor.
Dar, subliniez, depinde foarte mult de cât se vor implica autoritățile de management în aplicarea pachetului de simplificare. Tocmai de aceea, voi continua să discut cu autoritățile statelor membre, inclusiv cu cele din România, reamintindu-le că au la dispoziție aceste oportunități, și le voi recomanda să preia cât mai multe dintre aceste simplificări.

– Concret, în ce fel le va fi ușurată activitatea?

– Acest pachet de simplificare va face mai ușoară viața beneficiarilor (inclusiv a celor români), acționând pe mai multe paliere.
Una dintre cele mai importante modificări este introducerea opțiunilor pentru costuri simplificate. În mod concret, am oferit regiunilor și statelor membre posibilitatea de a rambursa anumite cheltuieli, fără a mai fi nevoie de multe documente justificative. Am introdus, de asemenea, obligația ca statele membre să utilizeze aceste proceduri simplificate pentru proiecte cu valori mai mici – care reprezintă aproximativ 70% din totalul proiectelor.
Apoi, un alt element important este faptul că documentele justificative pot fi păstrate acum în formă electronică, fără a mai fi necesare copii pe suport de hârtie.
Totodată, în ceea ce privește sursele de finanțare, statele membre au acum posibilitatea de combina mai ușor Fondurile structurale și de investiții europene cu alte instrumente de finanțare, în special cu Fondul european pentru investiții strategice. Consider că e la fel de importantă și extinderea perioadei de implementare a Inițiativei pentru IMM-uri până la sfârșitul actualei perioade de programare. Au fost făcute multe alte clarificări de natură tehnică, la care nu voi face referire, însă și acestea sunt necesare și sunt extrem de importante, mai ales pentru cei care implementează proiectele.
Așadar, aș spune că simplificarea nu este întotdeauna simplă sau ușor de făcut. Trăim într-o lume complexă și consider că, indiferent de cum sunt formulate în scris aceste modificări în acordul la care s-a ajuns cu statele membre și cu Parlamentul European, ele vor face mai ușoară viața beneficiarilor.

– Începând de când se vor aplica noile reglementari?

– Vorbim despre un pachet mai mare cu măsuri de sim­plificare, iar pentru unele componente ale acestui pachet sunt necesare completări. Însă cea mai probabilă dată de publicare (și intrarea în vigoare) a acestor modificări este în luna martie a anului 2018.

– Am remarcat noua regulă potrivit căreia beneficiarii vor putea folosi de acum înainte estimări, cum ar fi prețul global pentru anumite categorii de cost ce privesc, spre exemplu, angajații, asigurările sau chiria. De ce era nevoie de această reglementare, cum s-au reflectat vechile reguli în activitatea beneficiarilor români, în ce fel le-au împiedicat activitatea?

– Într-adevăr, această nouă regulă despre care vorbiți introduce diferite „opțiuni simplificate privind costurile“. Astfel, beneficiarii nu mai trebuie să prezinte facturi pentru fiecare cheltuială pe care o fac (cum ar fi, de exemplu, pentru bilete de tren) și au, totodată, dreptul să primească rambursări în baza unor metode simplificate(de exemplu, cu rate forfetare sau cu sume forfetare).
Este adevărat că autoritățile de management din statele membre evitau, poate, să folosească aceste opțiuni în trecut, de teamă că ulterior Comisia le va pune la îndoială deciziile sau vor trebui să explice anumite costuri. Acum însă, sunt disponibile diferite opțiuni care, de îndată ce vor fi folosite, vor reduce semnificativ birocrația pentru beneficiari.

– În privința combinării cu FEIS, negociatorii au decis să aducă un plus de clarificări la opțiunile deja existente și să acorde stimulente autorităților naționale și locale care administrează proiecte din fonduri europene: de acum înainte, fondurile politicii de coeziune ce au fost investite în proiecte FEIS nu vor mai necesita cofinanțare națională. Regulamentul revizuit va deschide posibilitatea unor instrumente financiare combinate, în care contribuția politicii de coeziune acoperă prima pierdere. Cât de mult vor simplifica și aceste noi reglementări activitatea beneficiarilor?

– Într-adevăr, vestea bună e că, în cazul instrumentelor financiare care combină Fondurile structurale cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), nu mai este necesară cofinanțarea națională. Dar lipsa cofinanțării naționale nu înseamnă mai puțină finanțare. Aceasta, pentru că, în cazul folosirii în complementaritate a celor două fonduri, există o cerință impusă privind efectul de levier minim de 4, ceea ce înseamnă că 1 euro investit din fondurile ESI va atrage alți 4 euro în regiune/țară.
Regulamentul revizuit deschide, totodată, posibilitatea utilizării unor instrumente financiare combinate, în care contribuția politicii de coeziune acoperă prima pierdere. Faptul că fondurile ESI pot fi utilizate pentru acoperirea primei pierderi, atunci când FEIS contribuie, la fel, la același instrument financiar, va permite beneficiarilor finali să obțină sprijin pentru proiecte mai riscante, cum ar fi cele în domeniul inovării, pentru care nu ar beneficia de sprijin fără ca fondurile ESI să acopere prima pierdere.

– Cine sunt cei care au avut cel mai mult de suferit din cauza birocrației?

– Politica de coeziune este complexă, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie prea complicată. Statele membre și programele operaționale ale acestora contribuie în mare măsură la complexitate. Cred însă că este important să se discute deschis despre ceea ce noi numim, în limbaj tehnic, suprareglementare (sau în engleză: gold plating).
Există numeroase sesizări din România cu privire la procedurile rigide, uneori prea lungi și prea formale. Sunt și alte cazuri în care cererile de proiecte au mai mult de cinci mii de pagini – ceea ce nu este deloc rezonabil și ne afectează relația cu beneficiarii. Știu și că unele proiecte au fost respinse, pe motiv că beneficiarii nu au putut furniza copii ale autorizațiilor de construcție sau ale drepturilor de proprietate în termenele-limită. În multe cazuri, din păcate, a fost mai importantă respectarea sau conformarea cu cerințele administrative rigide, și nu calitatea proiectului. Însă atât eu, cât și experții DG REGIO am fost întotdeauna deschiși să ajutăm autoritățile de management să revizuiască procedurile și regulile, pentru a le face mai ușoare și mai flexibile. Au fost deja luate unele măsuri, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a ajunge la soluții structurale. DG REGIO continuă să monitorizeze această situație.

– Dar a absenţei facilitaților de combinare a fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), așa-numitul Plan Juncker?

– Și până acum era posibilă folosirea în complementaritate a fondurilor structurale cu FEIS, la fel cum este posibilă și combinarea fondurilor structurale cu orice altă formă de sprijin din partea UE. Dar elementul de noutate de acum este acela că sunt introduse noi posibilități și facilități în ceea ce privește combinarea de fonduri.

– Cum estimați că va creşte gradul de absorbție a fondurilor europene, capitol la care România se numără printre codaşe?

– Demararea efectivă a programelor pentru perioada 2014-2020 a fost întârziată din mai multe motive, între care: o serie de condiții nu au fost îndeplinite, iar autoritățile de management au fost autorizate târziu.. Cu toate acestea, s-au înregistrat progrese semnificative prin lansarea apelurilor pentru diferite priorități de investiții și prin selectarea proiectelor. În ultimul an, mii de proiecte au fost pregătite, verificate și aprobate, iar acest efort intensiv a început să accelereze implementarea și să crească gradul de absorbție. Până în prezent, România a primit plăți în valoare de aproximativ 9% din alocarea Fondului european de dezvoltare regională și 11% din resursele Fondului de coeziune. Aceasta este puțin sub rata medie de plată a UE, de 11% pentru FEDR și de 15% pentru Fondul de coeziune. Am putea spune că implementarea politicii de coeziune este acum într-o „viteză de croazieră“. Încurajez autoritățile de management și beneficiarii români să depună toate eforturile pentru a putea furniza proiecte planificate din timp, pentru a recupera întârzierile și pentru a reduce riscul de nerespectare a termenelor intermediare pentru cheltuirea fondurilor UE.

– Care credeți că sunt domeniile care vor răsufla ușurate, reușind să obțină mai ușor finanțare europeană, dar și să finalizeze cu succes proiectele după aprobarea lor?

– Multe domenii de investiții vor fi influențate în mod pozitiv de măsurile propuse în cadrul pachetului de simplificare. De exemplu, va fi redusă semnificativ sarcina pentru beneficiarii care implementează proiecte de asistență tehnică, deoarece aceștia pot utiliza opțiuni simplificate în materie de costuri pentru a justifica cheltuielile suportate.
Un alt exemplu se referă la utilizarea instrumentelor financiare și beneficiile pe care le poate aduce pentru stimularea investițiilor în companiile private. Știm că, până acum, apelurile lansate de România și care vizează IMM-urile au avut un mare succes, iar cererea de finanțare a depășit cu mult sumele alocate. Vestea bună este că autoritățile române au propus modificarea programului regional pentru a crește investițiile în companii. Sper că mai multe dintre proiectele deja depuse vor fi și implementate. În plus, pachetul de simplificare include ajustări specifice suplimentare pentru a facilita utilizarea instrumentelor financiare care ar putea completa sprijinul deja existent în cadrul programului operațional.

S-a terminat cu sacii de hârtii cărați pe la Bruxelles

Negociatorii Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns, la finele anului 2017, la un acord cu privire la simplificarea regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020. Obiectivele modificărilor de regulament au avut în vedere atât reducerea birocrației pentru beneficiari, cât și facilitarea combinării fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), așa-numitul Plan Juncker.
Grupul la nivel înalt pentru simplificare a fost creat în 2015, chiar la inițiativa comisarului european pentru Politică Regională, Corina Crețu. Acest grup a fost format din 12 experți care consiliază Comisia Europeană în legătură cu reducerea sarcinii administrative pentru solicitanții celor cinci fonduri.
Au fost agreate și modificări care prevăd că beneficiarii vor putea folosi de acum înainte estimări, cum ar fi prețul global, pentru anumite categorii de costuri ce privesc, spre exemplu, angajații, asigurările sau chiria.
În ceea ce privește combinarea cu FEIS, negociatorii au decis să aducă un plus de clarificări la opțiunile deja existente și să acorde stimulente autorităților naționale și locale care administrează proiecte din fonduri europene: de acum înainte, fondurile politicii de coeziune ce au fost investite în proiecte FEIS nu vor mai necesita cofinanțare națională. Regulamentul revizuit va deschide posibilitatea unor instrumente financiare combinate în care contribuția politicii de coeziune acoperă prima pierdere.
Comisarul european Corina Creţu a declarat, ulterior anunțului referitor la simplificarea birocrației, că măsurile trebuie implementate astfel încât România să reducă birocraţia în privinţa absorbţiei fondurilor europene, Comisia Europeană primind, de exemplu, din partea altor ţări solicitări online, în timp ce din partea autorităţilor de la Bucureşti vin cereri „cu zeci de mii de pagini parafate“.
„Important este ca dvs, ca beneficiari, împreună cu autorităţile naţionale, cu cele locale, cu o legislaţie care să transpună aceste schimbări din legislaţia europeană, să simplificaţi procedurile în acord cu normele europene. Ceea ce văd în România de multe ori m-a îngrozit, pentru că astea nu sunt cerinţe ale UE. Noi deja, din cele mai multe ţări, primim toate solicitările online, nu cu zeci de mii de pagini parafate şi semnate. Acolo trebuie să ajungem. Din punctul nostru de vedere, reducerea birocraţiei este o prioritate absolută“, a declarat comisarul european Corina Creţu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 10
Simona Popescu 220 Articole
Author

25 de Comentarii

  1. „Noi deja, din cele mai multe ţări, primim toate solicitările online, nu cu zeci de mii de pagini parafate şi semnate. Acolo trebuie să ajungem. Din punctul nostru de vedere, reducerea birocraţiei este o prioritate absolută“, a declarat comisarul european Corina Creţu.
    Editat
    Corina Cretu STIE bine ca PSDul ei URASTE Informatizarea Administratiei publice, celebra super competenta Dna SeRvil Shaidehh este inca din anul 2000(!!!!) Presedinte al Asociatiei Informaticienilor din Adminsitratia publica din Romania, administratie facuta si azi cu Registrul si cu PIXUL(atat de Drag lui Dragnea!!!) in mana, in timp ce Estonia, micuta tara baltica, a INFORMATIZAT Complet Admisnitratia publica!
    Romania e SINGURA Tara din UE care mai transmite la Brussels tone de hartie, RESTUL Tarilor din UE au trecut la digitalizare!

    De ce?!
    SIMPLU, dna Corina Cretu!
    Cu cat e mai stufos, cu atat e mai usor sa FURI!
    Cum a furat TEL DRUM?!
    Cu tonele de hartii in care nici dracu’ nu se baga!
    Romania NU va schimba asta curand, pentru ca INTERESUL Guvernantilor ciumei rosii e sa FURE cat mai se poate…
    Un sistem Informatizat, complet pus la Dispozitia cetatenilor de FOLOSIRE a BANILOR Publici, cum e in tarile UE, NU e pe placul hotilor din PSD_ALDE!
    Hotii iubesc NOAPTEA, NOAPTEA ca HOTII din PSD!
    Im sensul de „cat mai complicat, cat mai stufos, cat mai ascuns” Cetatenilor!

    • Dau o idee organelor de ancheta: sa scaneze toate documentele pe hartie, sa le transforme cu ajutorul programelor OCR(Optical character recognition) in format text in care apoi pot cauta automat orice fel de informatie folosind cuvinte cheie de cautare. Si atunci degeaba mai scriu ei pe hartie, pentru ca oricum vor putea fi detectati automat folosind si programe de corelatie. Un scaner profesionist scaneaza automat cateva mii de pagini in cateva ore. Apoi e treaba computerelor sa faca restul cautarii si legaturilor.

    • Lili draga Romania este tara propagandistilor socialisti si scrii degeaba impotriva lor. Nu s-a schimbat nimic de 60 de ani. Am vazut cum circularele lui Ceausecu functioneaza bine merci in admistratia statului condus cica de Presedinte. Presedinte care cica e profesor de FiZICA??????? Dracnea nici nu stie sa foloseasca tastatura computerului dar mi-te sa schimbe sistemul. Prostii conduc si fac propaganda in Romania.

  2. probabil ca nici ofertantii de astfel de fonduri nu mai stiu cum sa-si explice insesi lor cat de complicata este procedura … nimeni nu mai poate tine pasul cu birocratia sufocanta solicitata, verificata si imbunatatita … nici chiar creatorii si promotorii sai, care rontaie bani multi pe chestiile astea interminabile si aiuristice … avem terminologie stufoasa si savanta, dar practicabilitatea e dezastruoasa …

    • Cum explici ca Polonia e campioana fondurilor de la UE?!
      In exercitiul 2007-2014 Polonia a absorbit 100%!

      „Care e cheia succesului?
      Succesul Poloniei nu e întâmplător. Oamenii care se ocupă de atragerea fondurilor europene au fost şcoliţi la Bruxelles, cu mult înainte de integrarea europeană a Poloniei. Apoi, au participat la o serie de cursuri în ţară. Tot prin examene serioase trec şi funcţionarii publici, spune directorul Şcolii Naţionale de Administraţie Publică, Jacek Czaputowicz.
      „O dată pe an, organizăm examene pentru atestarea funcţionarilor publici din Polonia. Toţi cei care vor să aibă acest certificat, trebuie să susţină testele, care nu sunt uşoare. Unii trec, alţii pică. Şi tot la şcoală se învaţă, între altele, chiar despre atragerea fondurilor europene. De alfel, există cursuri de acest fel pentru toţi studenţii. Tema e scrierea unui proiect şi aplicarea pentru bani europeni. De asemenea, există proiecte alte studenţilor şi ale şcolii, derulate cu bani europeni. Ăsta e de fapt barometrul care arată că sunt eficiente cursurile. Scrierea unui proiect e temă de examen”.
      Fără corupţie şi scandaluri
      Sprijinul autorităţilor locale e de la sine înţeles, iar despre scandaluri de corupţie nu a auzit nimeni.(a-propos de TEL DRUMul lui Dragnea!)
      Succesul e seriozitatea şi buna pregătire a celor care se ocupă de acest domeniu. Sprijinul politic şi al administraţiilor locale e implicit, nici nu se mai pune în discuţie, existenţa specialiştilor nu mai e de mult o problemă, ne-am pregătit pentru a beneficia de aceşti bani dinainte de a intra în UE şi se vede. În momentul în care am avut acces la bani, aveam deja o echipă de oameni la Bruxelles şi o alta în Polonia, care ştia tot ce trebuia să ştie”.
      Cata deosebire, atatea fonduri de la UE!

  3. „Ceea ce văd în România de multe ori m-a îngrozit, pentru că astea nu sunt cerinţe ale UE. Noi deja, din cele mai multe ţări, primim toate solicitările online, nu cu zeci de mii de pagini parafate şi semnate.”

    Statul roman face legi care sa blocheze cetateanul sa faca ceva. Ii baga bete in roate in loc sa-l ajute. Statul avind de cistigat din fiecare afacere ce plateste taxe. Cei ce guverneaza nu sunt interesati sa cistige Romania.

  4. Intre discutiile guvernantilor despre „statul paralel” si SARACIA Romanilor:

    „Primarul George Scripcaru atrage atentia ca impotriva Romaniei va fi lansata o noua procedura de infringement.
    Dacă nu-și rezolvă problemele cu canalizarea în toată țara, România va intra în procedura de infringement la finele acestui an.
    În momentul în care a intrat în CUE, țara noastră și-a luat angajamentul ca toate localităţile din România să aibă canalizare până la sfârşitul lui 2018, însă realitatea şi INS arată că suntem departe de îndeplinirea termenelor asumate.

    Acest serviciu de care ar trebui să beneficieze toţi cetăţenii nu este altceva decât un sistem de canale şi conducte care adună apele menajere din mai multe surse pentru a le evacua împreună. De asemenea, evacuarea aceasta nu trebuie făcută oricum, ci conform normelor europene privind protecţia mediului înconjurător prin intermediul staţiilor de epurare.

    Astfel, datele INS arată că la sfârşitul anului 2014, doar 47% din populaţia țării aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare.
    2 ani mai târziu, procentul a crescut aproape nesemnificativ, numărul locuitorilor care aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare reprezentând 49,2% din populaţia rezidentă a României.

    Așadar, peste 1/2 dintre români au wc în curte sau, în cel mai bun caz, dispun de fose septice individuale, având, aşadar, toaleta în interiorul locuinţei.
    Cu aceste cifre în față, putem afirma că sunt slabe șanse, aproape imposibil să scăpăm de măsura cu care suntem amenințați de CE.”
    Amintim că împotriva României au fost lansate de câțiva ani procedurile de infrigement pentru calitatea aerului şi managementul deşeurilor, iar anul trecut pentru legea hipermarketurilor.

  5. inca domneste birocratia pietrificata a unei/unor( ca sunt doua ) generatii de functionari care din prea putina minte si prea multa lacomie pentru spaga, nu se vor da duse, pentru a face loc progresului, decat pe nasalie. Statul este creatorul si servitorul marii birocratii, pentru ca institutiile sale sunt pline de neaveniti, de subcalificati, de handicapati incapabili sa inteleaga ce inseamna noul. Pana cand statul nu va fi condus de oameni capabili, de oameni potriviti la locuri potrivite, birocratia n-o sa-si piarda niciunul din privilegiile ilegale care au condus Romania la ruina…

  6. Degeaba … , atît timp cît funcționarii matusalemici din administrație și idoții TFL-iști infliltrați pe vremea lui Cioloș și Ghinea în restul structurilor administrative , nu dau socoteală pentru apucăturile antinaționale și pentru obstrucționarea aplicării legislației în domeniu , și sunt premiați pentru numărul de dosare de finanțare respinse ( sanchi , cică ei sunt anticorupți … ) , poate să trimită Bruxelles-ul miliardele de euro cu TIR-urile în Romănia … , se vor găsi idioți să le trimită înapoi ! În primul rînd , paznicii tîmpiți din Piață … !

    • Necajitule, dar in afara de Ciolos cine a condus guvernele Romaniei in 28 de ani? Ai curajul sa te documentezi?

    • Stănică , ia fii tu viteazul nației , documentează-te și observă că Romănia este în UE , de zece ani … , nu de 28 de ani … ! Pricepi … ? Că , despre bani de la UE , se vorbește în propoziție … ! Sau , nici acum nu ți s-au liniștit creierii minții , datorită dilelii dobîndite în Piață … ?! Dar , ce să-i faci … , se cam practică vorbitul ca proasta în pervaz …

    • Dezastrul produs de PSD e de 28 de ani, Romania in UE de 10 ani este doar un caz particular inclus in cei 28 de ani. Dar prostii nu inteleg ideea cu multimile incluse. In ultimii 10 ani s-a putut doar fura in plus si din banii comunitari, Dragnea este cel mai bun exemplu necajitule. Evident ca protestele din piata iti deranjeaza invartelile pe banii statului, ca era singura ta sursa de venit, dar toate au un sfarsit. Va trebui sa pleci si tu in Madagascar, e viata mai ieftina acolo.

  7. De acum incolo, blindati cu legi de protectie juridica a coruptilor din PSD-ALDE si cu simplificarea accesului la bani europeni, creaturi mafiote precum editat, ca sa dau numai cateva exemple semnificative, vor putea fura mai usor si in deplina siguranta, fara amenintarea justitiei pentru talharirea banilor publici.

    • Precis ca exemplele tale ii contineau pe Dragnea, Tariceanu, Mazare si Ghita. Pun pariu, e ca ghicitoarea aia: „manastire intr-un picior , ghici ciuperca ce-i?

    • PSD-ALDE se pot blinda cu legi pro-furt numai in Romania. UE deocamdata nu a dat liber la furat banii lor. Iar de urmarit banii lor ii vor urmari in continuare.

    • @Vlaicu
      Sunt convins ca UE vor urmari banii, dar noua la ce ne foloseste, daca unii ca Dragnea sau Mazare fura banii de la UE si fug cu banii in Madagascar sau Brazilia unde cer azil politic? Cine plateste paguba, nu tot noi?

  8. Efortul si optimismul dnei Corina Cretu merita felicitari.Critica sa la adresa „birocratiei”duc la intrebarea de ce scleroza si pietrificare in accesarea fond.eu de Ro,inca de la intrarea sa in 1 ian.2007?
    Ro a intrat cu o piatra de gat prin grija lui Basescu-CSAT care printr-o Hot a CSAT din 18 noe.2005 ilegala a „securizat”totul, „modernizand si reformand serv. de informaţii şi cresterea eficientei acestora constituind in interiorul CSAT „Comunitatea NAtionala de Informatii”dupa mai bine de sapte ore de discutii! Astfel, CNI reprezinta „reteaua functionala a autoritatilor publice din sistemul securitatii nationale, bazata pe unitatea de scop, obiective si strategie”.Componente ale CNI: SRI,SIE, DGIA si DGIPI din MAI-cu Comitetul coordonator pt.CNI, format din: consilierul prezidential pentru securitate nationala, directorii SRI si SIE, ministrii AN,AE, MI, Justitiei, consilierul prim.-ministru pe probleme de securitate. CNI este profund ILEGALA,iar „componentele”adica serviciile secrete -controleaza toate autoritatile publice !In aceste conditii un sistem informatizat democrat,CIVIL si LIBER al autoritatilor PUBLICE a fost OBSTRUCTIONAT!
    2.Base si camarila securista s-au implicat si in „Lupta împotriva coruptiei”si „prin interventie autoritara Consiliul a hotărât integrarea problemei corupţiei în structura strategiei de securitate” Min.Public
    şi DNA au încheiat protocoale de cooperare cu toate structurile care au atribuţii informative în vederea gestionării şi valorificării eficiente a informaţiilor privind faptele de corupţie”.Adica Ochiii si timpanul pe cod. penal,de proced.penala si pe anchete si dosare penale facute de Secu a lui Basescu si Iohannis, Kovesi,Lazar.Controlul si blocajul facut de statul paralel securistic la piata libera PENTRU ROMANIA si dezvoltarea ei cu fonduri europene,reprezinta piedica reala,tradare si antisecuritate nationala.

  9. Un articol de interes ! Trebuie continuat. Sa stim si noi cum este cu fondurile pentru transporturi. Pentru autostrazi si cai ferate!

  10. In mod normal inainte de toate cred ca ar trebui sa se vorbeasca despre faptul daca Romania are proiecte de dezvoltare, in baza strategiei nationale de utilizare a fondurilor strucutrale – respectiv in „Cadrul Strategic National de Referinta”.Avem niste procente mici 9% din alocarea FEDR și 11% din resursele Fondului de coeziune,dar in rest opinia publica nu cunoaste mare lucru legat de aceste fonduri structurale.Cine le acceseaza,de ce nu le acceseaza!
    Combinarea lor cu FEIS pe langa procentul mic de absorbtie este o nebuloasa . Legat de cele
    9,65 milioane de euro pentru 193 de IMM-uri inovatoare ,un singur IMM „romanesc” Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu ce face parte dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie. Proiectul său ARIN (link is external) (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural.
    Adica a fost finantat un proiect ce invata „tot omul”-cum sa circuli printr-o cladire !
    In rest,lista cu 193 „imm-uri selectate”sunt din alte tari .”Volumul total de finanțare se ridică la 9,65 milioane de euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22). Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28), Numărul total de propuneri de proiecte depuse spre finanțare a fost 2.596”.
    Intelegem disperarea dnei Corina Cretu:nu depunem proiecte,procedura la comisia eu.este infernala,in tara la fel,legislatia nu e aliniata,retea online -lipsa- ,ramane cum am stabilit -„DG REGIO continuă să monitorizeze această situație”!

  11. Sansa noastra a fost Victor Ponta, ca daca era dupa Blaga si Iohanis, ne trezeam cu Ciolos Comisar si mai departe nu mai avem ce comenta.

  12. Furtul banilor europeni de catre mafia PSD-ALDE va fi mult simplificat. Dupa transferarea banilor in Madagascar, UE n-are decat sa prinda orbul si sa-i scoata ochii. Ramane bun de plata prostul de contribuabil roman amenintat cu puscaria daca nu da bani de furat pentru partid.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.