Remus Şpan, „simbolul corupţiei din instituţiile anticorupţie”

Numele poliţistului rău-famat Remus Şpan apare din nou într-un mare scandal de corupţie, în care joaca rolul intermediarului în mituirea ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi, de către patronul firmei Romstrade, Nelu Iordache, “regele asfaltului” arestat pentru fapte grave de corupţie. Şpan a fost angajat de Iordache şef al compartimentului de securitate al companiei aviatice Blue Air, după ce a fost trecut în rezervă în 2010, în urma unor acuzaţii de corupţie şi de încălcare a legii siguranţei naţionale. Cu Silaghi, Şpan se ştia din perioada cȃt a fost şeful SIPI Satu Mare (2001-2003), ajungȃnd în relaţii strȃnse de amiciţie după ce Silaghi a devenit ministrul Turismului, Comerţului, IMM-urilor şi Profesiilor Liberale în Guvernul Tăriceanu II. Pe parcurs, Şpan i-a devenit consilier de informaţii lui Silaghi, întȃlnindu-se fie în hotelul în care politicianul sătmărean locuia în Bucureşti (Radisson), fie la domiciliul acestuia din Satu Mare. Foarte probabil că Şpan i-a procurat lui Silaghi aparatul de bruiaj a interceptărilor telefonice, întrucȃt se îndeletnicea cu aparatura de interceptare şi de bruiaj.

Deşi a fost un elev mediocru în scoala generală, la liceu şi la Academia de Poliţie, distingȃndu-se doar prin înălţimea puţin peste 1.50m, Şpan a avut o ascensiune profesională fulminantă. A debutat ca poliţist de circulaţie în Poliţia oraşului Baia Sprie, iar, după doi ani de poliţie rutieră, a fost promovat, graţie chestorului Pavel Abraham, pe atunci şeful Inspectoratului General de Poliţie, care-i este unchi, în serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor, ocupȃnd funcţiile de şef al SIPI Maramureş (1999-2001) şi de şef al SIPI Satu Mare (2001-2003). Ȋn 2003, după înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, Şpan a fost promovat şef al Poliţiei Judiciare a PNA, graţie chestorului Virgil Ardelean, şeful serviciului secret al MAI (DGIPI), care urmărea astfel să controleze activitatea proaspăt înfiinţatei intituţii anticorupţie. Ȋn 2005 a fost promovat director adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie, o altă instituţie anticorupţie nouă, graţie ministrului de interne în funcţie, Vasile Blaga, avȃnd ca misiune principală monitorizarea directorului DGA, procurorul Marian Sȃntion. Ȋn 2006 a devenit consilier personal al ministrului de interne Vasile Blaga, în 2007 a fost numit locţiitor al şefului Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră, iar în 2008 a devenit şeful Direcţiei Tehnice din cadrul DGIP, care se ocupa cu interceptarea convorbirilor telefonice şi ambientale.

Remus Şpan a lăsat, precum un dihor, o dȃră murdară, penală, în urma sa în toate intituţiile în care a deţinut funcţii de conducere. A fost mutat de la SIPI Maramureş la SIPI Satu Mare în urma unor acuze de corupţie şi de abuz în serviciu. Ca şef al SIPI Satu Mare, a fost implicat în activităţi de contrabandă cu ţigări şi cu autoturisme furate din Occident, fiind monitorizat în acest sens de SRI. Şeful SRI Satu Mare din perioada respectivă a fost eliberat din funcţie pentru că a dezvăluit legăturile sale cu capii reţelelor de contrabandă. La Satu Mare a fost implicat şi într-un accident mortal de circulaţie, comis în stare de ebrietate, dar a scăpat basma curată. Ȋn perioada cȃt a deţinut funcţiile de şef al Poliţiei Judiciare a PNA, director adjunct al DGA, locţiitor al şefului Poliţiei Naţionale de Frontieră şi şef al Direcţiei Tehnice din DGIPI, Remus Şpan a fost implicat în contrabanda cu ţigări şi cu utilaje grele din judeţele Satu Mare şi Maramureş. Şefii reţelelor de contrabandă cu ţigări din Romȃnia şi Ucraina l-au poreclit “Ȋmpăratul”, la Şpan ajungȃnd grosul taxelor de protecţie achitate de contrabandişti. Ȋn 2007, cȃnd a fost organizată o amplă operaţiune de capturare a contrabandiştilor din judeţul Maramureş care aduceau utilaje grele din Uniunea Europeană, la care au participat circa 1000 de poliţişti şi jandarmi, a existat bănuiala că Remus Şpan l-a avertizat telefonic pe şeful reţelei cu privire la această acţiune. Ȋn 2007, ministrul de interne Vasile Blaga l-a eliberat din funcţia de consilier personal, după ce s-a descoperit că Şpan a intervenit la procurori anticorupţie în favoarea unor poliţişti de frontiera din judeţul Satu Mare care erau anchetaţi de DNA pentru implicarea în contrabanda cu ţigări. Blaga a aflat atunci şi faptul că Şpan i-a xerocopiat toate dosarele în care a fost implicat la instanţele din judeţul Bihor, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din 2004, pentru a fi folosite în scop de şantaj de către şefii săi. Ȋn 2010, Şpan a fost dat afară din DGIPI şi trecut în rezervă, după ce s-a constatat implicarea sa în cazul Puiu Popovici, întocmindu-i-se un dosar pentru fapte de corupţie şi un dosar pentru infracţiuni la legea siguranţei naţionale. Subalterni din serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi procurori din instituţiile anticorupţie au afirmat că Şpan s-a îndeletnicit permanent cu interceptarea ilegala a convorbirilor telefonice, furnizȃnd informaţii obţinute în acest mod unor politicieni, oameni de afaceri sau interlopi.

Pȃnă în prezent, Remus Şpan nu a fost trimis în judecată în niciunul din dosarele în care a fost anchetat. Ȋn toamna anului 2005 am depus împotriva sa un denunţ la DNA cu privire la  mai multe fapte de corupţie şi de abuz în serviciu, dar pȃnă acum nu mi-a fost comunicată soluţia emisă în cauză. Spre stupefacţia multora, la începutulacestui an, Şpan a fost angajat consilier personal al primului adjunct al ministrului de interne, chestorul Anghel Andreescu-Ologu. Probabil cu concursul ministrului Radu Stroe, cu care se cunoştea din perioada în care acesta a fost parlamentar liberal de Maramureş.

Cum a reuşit să fie promovat şi să reziste în serviciile secrete şi în intituţiile anticorupţie un individ atȃt de compromis moral şi penal? Raspunsul e simplu: graţie sprijinitorilor şi beneficiarilor săi din instituţiile statului şi din clasa politică. Astfel, din zona instituţională a fost susţinut pe parcurs de chestorul Pavel Abraham, fost şef al Inspectoratului General de Poliţie, chestorul Virgil Ardelean, fost şef al Direcţiei Generale pentru Informaţii si Protecţie Internă (serviciul secret al MAI), generalul Ilie Botoş, fost procuror şef adjunct al PNA şi procuror general al Romȃniei, actualmente consilier la Cancelaria primului ministru, generalul Marcel Sȃnpetru, fost procuror general adjunct al Romȃniei, chestorul Nelu Pop, fost şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră, actualmente şeful Oficiului Naţional pentru Imigraţie. Din zona politică, principalii protectori ai lui Şpan au fost ex-miniştrii de interne Ioan Rus (PSD), Vasile Blaga (PDL), Cristian David (PNL), Radu Stroe (PNL), senatorul PNL Monica Nicolai şi deputatul ex-ministru liberal Ovidiu Silaghi. Cu David, Nicolai şi Silaghi a ajuns să se tutuiască şi nu numai.

21.08.2013                                          Senator

                                                           Valer Marian

PS: Culmea ironiei, Şpan se lăuda nu numai cu înalţii săi protectori, ci şi că ar fi mare mason, etalȃndu-şi în apartamentul în care locuia în Bucureşti şorţuleţul de mason şi o pereche de manuşi de box categoria cocoş. Şpan s-a mai lăudat apropiaţilor săi că a scos mulţi bani de pe milionarul Nelu Iordache, cu care şi-a făcut o vilă la Snagov şi a cumpărat, împreună cu un om de afaceri din zona Oaşului, un hotel în staţiunea montană Buşteni.