Republica Moldova: Consiliul Național de Securitate convocat de urgență de președintele Maia Sandu

Decizie la vârful statului

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, convoacă marți, 26 mai, ședința Consiliului Național de Securitate (CNS), relatează Moldova1.

Potrivit Președinției, agenda ședinței va fi axată pe securitatea energetică a Republicii Moldova, în contextul volatilității globale a piețelor energetice și al tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu.

În cadrul reuniunii vor fi analizate impactul evoluțiilor internaționale asupra Republicii Moldova, riscurile pentru aprovizionarea cu resurse energetice, precum și măsurile ce urmează a fi implementate de către autorități pentru protejarea cetățenilor și a economiei naționale, în condițiile fluctuațiilor de prețuri și ale incertitudinilor regionale.

Maia Sandu despre amalgamare: Falsurile au scopul să blocheze o schimbare necesară acum 20 de ani

Preşedintele Maia Sandu a transmis pe 25 mai, un mesaj cetăţenilor în care spune că reforma administraţiei publice locale este una dintre cele mai complicate transformări pentru Republica Moldova, relatează TVR Moldova. Reforma va ajuta primăriile să-şi unească eforturile ca să atragă mai multe investiţii și a îndemnat cetățenii să se informeze corect despre procesul comasării localităților.

MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: Din păcate, despre reformă apar tot mai multe falsuri şi sperietori. Scopul lor este însă să blocheze o schimbare necesară încă acum 20 de ani. Pe de altă parte, discuţiile despre reformă sunt bune şi necesare şi îndemn toată societatea să participe la ele. Nu există o cale simplă sau o soluţie magică rapidă. Vom reuși dacă vom face lucrurile împreună, pe etape, conştienţi de provocările acestui proces.

Reforma administrației publice locale introduce un prag minim de trei mii de locuitori pentru o primărie. Republica Moldova ar urma să treacă de la 32 la 10 raioane. Începând cu luna iulie, comas area localitatilor se va face prin lege și nu prevede stimulente pentru comunități așa cum a fost la comas area voluntară. În Republica Moldova, 87 la sută dintre localităţi au sub trei mii de locuitori.

ULTIMA ORĂ Maia Sandu lovește dur în structurile SUBVERSIVE de la Tiraspol. Cinci ofițeri ai „MGB”-ului transnistrean, lăsați fără cetățenia R. Moldova

Măsuri radicale luate de autoritățile de la Chișinău împotriva structurilor subversive din stânga Nistrului. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat astăzi un decret oficial prin care retrage cetățenia moldovenească pentru cinci ofițeri din cadrul așezatului „minister al securității de stat” (MGB) din regiunea separatistă transnistreană, relatează ZiarulNațional.

Potrivit documentului semnat de șefa statului, persoanele care au rămas fără pașaportul Republicii Moldova sunt Alexandr Bulgaz, Denis Caramanuța, Nicolai Covaliov, Denis Marusic și Evghenii Romaniuc.

Toți cei cinci bărbați sunt născuți în R. Moldova, însă activitatea lor în cadrul structurilor de forță neconstituționale de la Tiraspol a dus la anularea statutului lor de cetățeni.
Decretul prezidențial intră în vigoare imediat, din momentul semnării, dar actul menționează că decizia poate fi contestată în instanța de judecată.

Procedura legală de retragere a cetățeniei a fost declanșată de Agenția Servicii Publice (ASP), în urma unei sesizări oficiale venite din partea Serviciului de Informații și Securitate.

Oamenii legii au constatat existența temeiului legal strict: cei cinci ofițeri au săvârșit fapte deosebit de grave prin care au fost prejudiciate direct interesele de securitate, suveranitate și independență ale Republicii Moldova.

Cum încearcă separatiștii Rusiei de la Tiraspol să mascheze gravele încălcări ale drepturilor omului din așa-zisa Transnistria / Toți cetățenii moldoveni cu vârste între 18 și 27 de ani care locuiesc în stânga Nistrului riscă să fie recrutați în ”armata” locală

La sfârșitul lunii mai, Avocatul Poporului din Republica Moldova și pretinsul său omolog din așa-zisa Transnistria și-au prezentat rapoartele privind respectarea drepturilor omului în regiunea din stânga Nistrului. În mod ironic, documentele au fost prezentate în aceeași zi, pe 20 mai, relatează cotidianul.md.

Despre ce au raportat ambele maluri ale Nistrului și ce nu este în regulă cu drepturile omului în așa-zisa Transnistria?

Raportul lui Ceslav Panico – Ombudsmanul (Avocatul Poporului) moldovean – a fost prezentat în Parlamentul de la Chișinău. Acesta a descris situația drepturilor omului în regiunea transnistreană drept „gravă și alarmantă”.

În capitolul introductiv, Ceslav Panico a menționat că încă nu are „acces liber, necondiționat și sistematic” în zona din stânga Nistrului. Monitorizarea drepturilor omului se realizează prin intermediul biroului Avocatului Poporului din Varnița, dar și prin apeluri personale din partea cetățenilor și a organizațiilor internaționale. Prin urmare, datele privind respectarea drepturilor omului sunt incomplete.

Avocatul Poporului a subliniat că un „grup de lucru pentru drepturile omului” nu a fost niciodată înființat în timpul procesului de negocieri din 2025. El a precizat că pretinșii oficiali ai așa-zisei Transnistria politizează excesiv problema și refuză să permită accesul experților societății civile moldovenești în stânga Nistrului.

Ramiz Ansarov, candidatul pentru funcția de primar la Orhei, dat afară din IGPF pentru furt în Ungaria

Unul dintre candidații la funcția de primar al municipiului Orhei, Ramiz Ansarov, are un trecut controversat în cadrul instituțiilor de drept. Mai exact, acum opt ani, acesta a fost dat afară din cadrul Poliției de Frontieră pentru „prejudicierea imaginii Republicii Moldova și a IGPF”. Deși a încercat ulterior să revină în funcție, instanțele de judecată au constatat că acțiunile sale contravin valorilor profesionale, relatează deschide.md.

Potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, la începutul anului 2018, Ansarov, fiind angajat al IGPF, s-a deplasat la Budapesta (Ungaria), unde a participat, în calitate de delegat, la un stagiu organizat de Academia Internațională a Organelor de Drept. Astfel, în una din zile, acesta a intrat într-un market și a furat un parfum.

Autoritățile maghiare au sesizat colegii de la Chișinău despre acest incident, iar, ca urmare, IGPF a inițiat o anchetă de serviciu. Fiind audiat, Ansarov a recunoscut comiterea furtului, dar a menționat că a făcut-o „fără să conștientizeze”. Ulterior, a precizat acesta, el „ar fi încercat să găsească modalități de a restitui bunul”, dar preferat să se întoarcă în R. Moldova.

Prin ordinul conducerii Poliției de Frontieră din martie 2018, Ansarov a fost eliberat din funcție pentru „prejudicierea imaginii țării și a IGPF, comportament nedemn în raport cu considerația și încrederea impuse de profesia de polițist de frontieră”.

Nefiind de acord, acesta a contestat actul la Judecătoria Chișinău. Prima instanță i-a admis parțial cererea și a dispus restabilirea lui Ansarov în funcție. Mai mult, magistrații au obligat IGPF să-i achite lui Ansarov peste 70 de mii de lei drept salariu pentru absența forțată de la locul de muncă și prejudiciul moral.

Reprezentanții IGPF au contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. În urma examinării dosarului, magistrații au atras atenția asupra faptului că „funcționarul public cu statut special are obligația legală și deontologică de a avea un comportament integru atât în activitatea publică, cât și în viața personală”. Totodată, au menționat judecătorii, „tăinuirea incidentului de furt contravine total valorilor profesionale, mai ales în contextul în care Ramiz Ansarov reprezenta Republica Moldova la un stagiu internațional în Ungaria”.

Expert: „Găgăuzia este folosită constant de Rusia pentru a atenta la suveranitatea R. Moldova”

Sunt peste trei decenii de când a fost creată autonomia găgăuză, iar limba română este încă una străină pentru o bună parte dintre locuitorii acestei regiuni din sudul Republicii Moldova, relatează TVR Moldova. Mulţi cetăţeni, mai ales tinerii, au înţeles un lucru – cunoaşterea limbii le poate oferi multe oporturităţi, de studii sau de angajare, dar şi sentimentul uşor pierdut de apartenență la Republica Moldova.

În cadrul unei conferințe publice organizate la Chişinău de către Centrul de Studii Strategice pentru Marea Neagră și Agenția de presă Karadeniz Press, cu sprijinul ULIM, reprezentanții Centrului de Inițiative Civice pentru Minoritățile Naționale au declarat că interesul pentru limba română în autonomia găgăuză a crescut vizibil în ultimii ani. Cu toate acestea, locuitorii din regiune se confruntă cu  probleme vechi, profunde, cum ar fi propaganda rusă.

MIHAI PEICOV, director Centrul de Iniţiative Civice pentru Minorităţile Naţionale: Tinerii cunosc limba română, bineînţeles nu comunică cu ei acolo, dar când vin în Chişinău vorbesc, chiar acum în ultimii ani în Găgăuzia este ca un trend ca să înveţe limba română, dar şi aici statistica ne arată că ei chiar cunoscând limba română preferă să plece din ţară pentru că nu se simt parte a ţării. O altă problemă este propaganda rusă, dar mereu spun că propaganda rusă câştigă acolo războiul informaţional pentru că noi nu comunicăm cu oamenii, nu promovăm agenda noastră cu empatie.

Și analiștii politici consideră că problema nu poate fi rezolvată doar prin măsuri administrative sau educaționale, ci printr-o politică clară de integrare a autonomiei la nivel social.

MIHAI ISAC, analist politic: Vedem situaţa politică incertă care cu siguranţă este un atac împotriva situaţiei din întreaga R. Moldova, vedem cu situaţia din Găgăuzia este instrumentalizată din partea Rusă tocmai pentru a dăuna procesului de integrare europeană a R. Moldova.

ŞTEFAN BEJAN, analist politic WatchDog: Găgăuzia a devenit un pericol de securitate la adresa R. Moldova. Vorbim despre o regiune care este folosită constant de Federaţia Rusă pentru a atenta la suveranitatea R. Moldova, de aceea este foarte important ca să găsim toate mecanismele necesare ca să punem capăt acestui lucru, iar de cealaltă parte să facem tot posibilul ca limba și cultura găgăuză să fie conservată, să aibă loc o renaştere naţională.

Agenda rusească de la Dereneu

Jurnaliștii CU SENS au publicat o nouă investigație. Comuna Dereneu din raionul Călărași a ajuns, de curând, în epicentrul unui conflict dintre preoți și enoriași ai Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei de la Moscova, și Mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Conflictul nu este unul doar religios, ci are și o puternică conotație politică. La biserica din localitate, pe lângă politicieni care promovează narativele propagandei ruse, au venit să agite spiritele tineri instruiți la Moscova cum să confrunte forțele de ordine, dar și preoți care au mers în pelerinaje în Federația Rusă. Printre ei, și agenți ai armatei digitale a Kremlinului.

Încă doi martori ai apărării au fost audiați în dosarul „Kuliok”, inclusiv un fost procuror în raionul Florești. Primarul Ion Ceban nu s-a prezentat la ședință

O nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, în prezent deputat, a avut loc luni, 25 mai, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), în cadrul căreia au fost audiați încă doi martori ai apărării: Sergiu Groza și Valeriu Ciorici, relatează zdg.md.

Sergiu Groza este preşedintele Organizaţiei Teritoriale Floreşti a PSRM și ex-deputat socialist. În perioada 2015–2017, Groza a exercitat funcţia de consilier în Consiliul Raional Floreşti, activând anterior și în calitate de procuror în raionul Florești. Valeriu Ciorici este președintele Organizației Teritoriale Rezina. La alegerile locale din iunie 2015, acesta a concurat din partea socialiștilor pentru postul de primar al orașului Rezina, dar în turul doi a pierdut în fața reprezentantului Partidului Democrat.

În cadrul ședinței de judecată din 25 mai, primarul capitalei, Ion Ceban, urma să fie audiat în dosarul „Kuliok” în calitate de martor al apărării, însă avocata sa a informat instanța, printr-o cerere, că Ceban nu a putut fi prezent. Prin urmare, audierea edilului capitalei ar putea avea loc pe 9 sau 10 iunie.

Soțul Ludmilei Vartic, acuzat de violență în familie soldată cu sinucidere

Dumitru Vartic, bănuit în cazul decesului soției sale Ludmila Vartic, a fost pus sub învinuire, la sfârșitul săptămânii trecute, fiind acuzat de violență în familie soldată cu tentativă de sinucidere și sinucidere, anunță, luni, Procuratura Generală (PG). Învinuitul are interdicția de a părăsi țara, cu aplicarea consemnului la frontieră, relatează anticorupție.md.

Acuzația vizează situația din luna noiembrie 2025, când victima ar fi avut o tentativă de sinucidere și violență în familie soldată cu sinuciderea victimei la 3 martie curent.  (art. 201¹ alin. (3) lit. b) din Codul penal).

„Învinuitului i se impută acțiuni și inacțiuni intenționate comise asupra unui membru de familie, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaționale și al comunicațiilor electronice, manifestate prin izolare, intimidare în scopul impunerii voinței și exercitării controlului asupra victimei, precum și prin interzicerea utilizării bunurilor și resurselor comune, acțiuni care, potrivit acuzării, ar fi determinat tentativa de sinucidere și ulterior sinuciderea victimei”, scrie PG.

Cum ajung politicile climatice în satele și orașele din țară. 15 ani de Convenția Primarilor, marcați la Chișinău

Panouri fotovoltaice instalate pe clădiri publice, reabilitarea termică a școlilor și grădinițelor, investiții în transport electric și modernizarea iluminatului public sunt câteva dintre proiectele implementate în localitățile din Republica Moldova prin Convenția Primarilor.

În perioada 20–21 mai 2026, la Chișinău a avut loc Conferința la nivel înalt dedicată marcării a 15 ani de acțiuni locale pentru climă și energie în regiunea Parteneriatului Estic, organizată de Convenția Primarilor – Est, inițiativă finanțată de Uniunea Europeană.

La eveniment au participat peste 200 de reprezentanți ai autorităților locale din Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, dar și oficiali ai Uniunii Europene.

Primele localități din Republica Moldova  au aderat la Convenția Primarilor în anul 2010, iar în prezent 133 de primării din țară sunt parte a inițiativei.