Republica Moldova: drone, operațiuni juridice a la Ceban și război energetic

Alexandru Munteanu: Niciodată nu ne-am confruntat cu lovituri de o asemenea magnitudine. Primul apel pentru ajutor a fost către prietenul meu, Ilie Bolojan

”Integrarea Republicii Moldova nu este legată de dacă sau nu, ci în ce ritm”, a afirmat premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, marți, la Conferința The Economist, relatează Radio România Chișinău. El a vorbit despre sprijinul pe care R. Moldova l-a primit din partea României, arătând că acesta este un exemplu de solidaritate europeană.

„Integrarea europeană nu e doar despre împărtășirea unor valori, ci despre construirea unor sisteme care duc la stabilitate, predictibilitate, dezvoltare. Am pus în aplicare deja reforme care vor fi funcționale până în 2030”, a afirmat premierul moldovean Alexandru Munteanu, marți, la Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la București de grupul editorial The Economist, scrie News.ro.

El a subliniat că autoritățile de peste Prut vor să reducă birocrația, să creeze un mediu mai propice pentru investiții prin digitalizare și guvernanță transparentă.

MAE, reacție după ce o dronă Shahed a traversat spațiul aerian al R. Moldova

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova condamnă survolarea neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova de către un aparat de zbor fără pilot, de tip Shahed, calificând incidentul drept o încălcare gravă a suveranității naționale, relatează TVRMoldova.

Potrivit unui comunicat oficial, autoritățile subliniază că acest act reprezintă o atingere directă adusă integrității teritoriale a statului și este considerat inacceptabil în contextul normelor internaționale. Ministerul atrage atenția asupra riscurilor pe care astfel de acțiuni le implică pentru securitatea cetățenilor și pentru stabilitatea regională.

În același timp, instituția reiterează importanța respectării stricte a dreptului internațional și face apel la evitarea oricăror acțiuni care ar putea destabiliza situația de securitate din regiune. Autoritățile anunță că vor continua să monitorizeze atent evoluțiile și să colaboreze cu partenerii internaționali pentru prevenirea unor incidente similare în viitor.

Cât a plătit Ion Ceban avocaților după interdicția de a intra în Schengen?

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat cheltuieli semnificative pentru servicii de avocatură în anul 2025 în contextul interdicției de intrare în România și spațiul Schengen. Potrivit declarației de avere și interese personale, edilul a achitat, pe 22 iulie 2025, 188.225 de roni (echivalentul a aproximativ 753.000 de lei moldovenești) pentru servicii juridice, relatează TVR Moldova.

Solicitată să precizeze dacă aceste servicii au fost achitate avocaților pentru a ataca în instanță decizia autorităților române, Natalia Ixari, consiliera în cabinetul primarului și specialista în comunicare a primarului Ion Ceban, a afirmat că nu poate să ofere un răspuns prompt și că va reveni cu detalii ulterior.

În 11 decembrie 2025, solicitată de TV8 să ofere un răspuns pe același subiect, Natalia Ixari nu a confirmat, nici infirmat informația. Din decembrie 2025 până în prezent, primarul Ion Ceban nu a infirmat această informație.

Plata serviciilor vine la scurt timp după ce, pe 7 iulie 2025, Ion Ceban a primit interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani. Edilul a contestat măsura în instanță, dar pe 11 martie 2026 Curtea de Apel București a respins cererea „ca nefondată”, decizia fiind definitivă.

Republica Moldova, cu stocuri comerciale de gaz „epuizate practic la maxim” după iarnă. Energocom: „Cele de securitate sunt intacte”

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat că Republica Moldova a rămas cu stocuri comerciale de gaze reduse după sezonul rece, însă acestea sunt suficiente pentru a asigura echilibrul consumului. Totodată, acesta a precizat că rezervele strategice rămân intacte. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 30 martie a emisiunii „Punctul pe AZi”.

Potrivit lui Buzatu, Energocom gestionează două tipuri de stocuri – comerciale și de securitate – iar cele strategice pot fi accesate doar în situații excepționale.

Stocurile comerciale, utilizate pentru acoperirea vârfurilor de consum și echilibrarea portofoliului, au fost în mare parte consumate în sezonul rece, caracterizat de temperaturi scăzute și un consum ridicat, a adăugat șeful Energocom.

„Stocurile comerciale, care sunt utilizate pentru acoperirea vârfului de consum sunt construite în cadrul acelei obligații de stocare de 15% și care, acum, sunt epuizate practic la maximum. Acum avem patru – cinci milioane de metri cubi de stocuri comerciale”, a precizat Buzatu

Igor Boțan: Criza instituțională din Găgăuzia se transformă în criză politică

„Ceea ce se întâmplă în Găgăuzia este o criză instituțională”. Declarația aparține expertului Igor Boțan și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice: „Cine poate dezlega „nodul gordian” găgăuz?”, organizată de Agenția de presă IPN. Expertul a atenționat că blocajele din autonomie riscă să degenereze într-o criză politică amplă.

Igor Boțan a explicat că alegerile stabilite pentru 21 iunie 2026 de Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea fi din nou anulate, după ce Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a invocat ilegalități și a solicitat suspendarea procesului electoral în instanță.

„Eu numesc ceea ce se întâmplă în Găgăuzia o criză instituțională. Autoritățile din Găgăuzia nu pot rezolva problema organizării alegerilor pentru Adunarea Populară. Perioada electorală ar fi trebuit să înceapă pe 15 august 2025. Adică, a trecut deja jumătate de an de când avem în Găgăuzia o criză instituțională. Pericolul crizei instituționale din Găgăuzia este că această criză se transformă în criză politică”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Expertul a precizat că organizarea alegerilor în condițiile actuale este puțin probabilă. El a invocat atât problemele legate de funcționarea organelor electorale, cât și lipsa resurselor financiare.

Moldova se golește, îmbătrânește și e tot mai săracă

Republica Moldova trece printr-o schimbare demografică majoră. Tinerii continuă să părăsească țara, iar previziunile autorităților arată sumbru.

Peste 28.000 de oameni au părăsit numai anul trecut Moldova – o tendință care nu se mai oprește de peste 20 ani. Natalitatea scade alarmant. Sărăcia crește odată cu costul vieții influențat de crizele generate de războaiele din regiune. 17% dintre copiii din Moldova trăiesc în sărăcie cumplită, iar 46% dintre copiii de la sate sunt săraci (și 18,6% de la oraș). Numărul elevilor scade, școlile se închid, iar îmbătrânirea populației a pus pe brânci sistemul de protecție socială.

Discuțiile despre UE nu schimbă aceste tendințe, chiar dacă UE înseamnă inclusiv investiții în capitalul uman. Deocamdată, cea mai mare parte a banilor europeni care ajung în Moldova sunt investiți în infrastructură.

Guvernul încearcă să oprească valul deznădejdii populației prin politici care ar urma să genereze efecte peste ani – investește în programele de îmbătrânire activă, în politici prietenoase familiei, crește indemnizațiile pentru copii, dar nu consideră că acest sprijin monetar guvernamental ar fi în măsură să crească natalitatea, ci doar să amortizeze povara financiară asupra familiilor odată cu nașterea copiilor.

Amalgamarea voluntară, „mărul discordiei” între Guvern și CALM: „Semne de întrebare privind îndepărtarea serviciilor de cetățean”

Proiectul de lege privind amalgamarea voluntară a localităților generează animozități între autoritățile locale și centrale, relatează Moldova1. În timp ce Executivul susține că noile reguli vor simplifica procedura și vor face procesul mai flexibil pentru comunități, reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) avertizează că unele prevederi ar putea slăbi democrația locală, reduce autonomia comunităților și îndepărta serviciile publice de cetățeni.

Reprezentanții CALM susțin că reforma trebuie gândită ca un proces amplu, care să includă mecanisme clare de consolidare a administrației locale.

„Noi am avut o consultare prealabilă cu autorii proiectului, unde din start ne-am expus temerile referitoare la procesul respectiv de amalgamare. Vreau să atrag atenția că nu este vorba doar despre modificarea Legii privind amalgamarea voluntară, dar și a altor legi. Și, atunci, noi am pus accentul pe faptul că trebuie să fie o abordare complexă”, a declarat expertul juridic al CALM, Viorel Rusu, la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.

Buzunare goale în regiunea transnistreană: salariile bugetarilor, întinse până luna viitoare

Salariile angajaților din sectorul bugetar din regiunea transnistreană vor fi achitate după un nou calendar, pe fondul reducerii veniturilor fiscale la bugetul local. Autoritățile din regiune au decis modificarea modului în care este plătită a doua parte a lefurilor, măsura urmând să fie aplicată începând cu perioada următoare, scrie Zona de Securitate. 

Potrivit noilor reguli, a doua tranșă a salariului nu va mai fi achitată integral până la sfârșitul lunii, așa cum se întâmpla anterior, ci va fi împărțită în două etape. Plățile vor fi efectuate în intervalul 21 ale lunii curente – 9 ale lunii următoare, ceea ce înseamnă o decalare clară a termenelor față de sistemul precedent.

În schimb, prima parte a salariului rămâne neschimbată. Aceasta va continua să fie achitată în perioada 1–20 ale fiecărei luni, conform mecanismului deja existent.

Chișinăul demontează un nou fals lansat de Tiraspol privind „recrutarea” transnistrenilor: Vor să distragă atenția de la situația gravă din regiune

Structurile separatiste de la Tiraspol au lansat un nou fals prin care acuză Chișinăul de „recrutarea locuitorilor din Transnistria pentru a destabiliza situația din regiune”, relatează deschide.md. Potrivit Biroului Politici de Reintegrare, acuzațiile respective sunt lansate de Tiraspol pentru a se eschiva de la responsabilitate pentru degradarea situației social-economice din stânga Nistrului.

Așa-zisul „minister al securității de stat” (MGB) din Transnistria a emis luni, 30 martie, un comunicat în care anunță că ofițerii Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova „îi obligă pe transnistreni să se prezinte la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, amenințându-i cu retragerea sau refuzul acordării cetățeniei Republicii Moldova”, precum și cu „probleme la traversarea frontierei R. Moldova și pe teritoriul acesteia”.

„Astfel, oamenii ar fi determinați să colaboreze. Scopul ar fi destabilizarea situației din Transnistria… Oamenii sunt folosiți și, practic, împinși spre acțiuni care duc la comiterea unor infracțiuni, inclusiv trădare de patrie”, menționează MGB-ul transnistrean