Republica Moldova. Eugen Tomac, primul premier român cu cetățenie moldovenească

Pe măsură ce, în ultima jumătate de an, tematica Unirii / Reunirii legitime a R.Moldova cu România nu mai e doar una de interes național, pe ambele maluri ale Prutului, ci și una de interes internațional, subiectul fiind tratat în presa și politica din Vest, Kremlinul depune eforturi ca să combată unionismul românesc folosind din plin așa-zisa Transnistria, relatează Cotidianul.md.

Începând cu luna iulie a anului în curs, așa-zisul calendar al „evenimentelor memorabile” al regiunii separatiste va include datele începutului așa-zisei „ocupații românești” din 1941, care, în realitate, a fost o scurtă eliberare de sub cizma stalinistă.

Ce înseamnă acest lucru în practică și cum e folosită de Kremlin așa-zisa Transnistria împotriva dezideratului românesc al Unirii? Aflați din cele ce urmează.

Într-o întâlnire ”tradițională” cu așa-zisa conducere a regiunii, pretinsul președinte transnistrean – Vadim Krasnoselski – a ordonat ca datele ”ocupației germano-române” să fie incluse în ”calendarul evenimentelor comemorative” pentru orașe și raioane până la sfârșitul lunii iunie.

O dronă a explodat la Orhei, în Republica Moldova

Drona a căzut la Orhei la câteva ore după ce președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu că Republica Moldova își va dezvolta propriile capacități de producție a dronelor interceptoare, relatează DW. 

Aparatul de zbor a fost depistat de sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale a Moldovei traversând frontiera din direcția localității Mihailovca-Lopatna. Autoritățile au raportat că explozia nu s-a soldat cu victime. Poliția susține că fragmente de dronă au fost depistate pe un teren agricol din apropierea localității Lopatna. Acestea sunt examinate acum de experți pentru stabilirea provenienței aparatului de zbor și a circumstanțelor producerii incidentului.

MAE: „Indiferent de proveniența dronei, responsabilitatea pentru orice dronă care ajunge pe teritoriul R. Moldova este a Rusiei”

MAE de la Chișinău a condamnat incidentul: „Survolarea neautorizată a oricărui obiect de zbor în spațiul aerian al Republicii Moldova sau căderea acestuia pe teritoriul național constituie o amenințare la adresa securității naționale și reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a statului. Acest incident evidențiază încă o dată riscurile și consecințele pe care războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei le generează pentru securitatea regională și pentru statele din vecinătate”, se arată în reacția MAE. 

Moldova, Republica Dronelor

15 ani de tăcere. De ce Tiraspolul vorbește abia acum despre programul de reintegrare 

În regiunea transnistreană a apărut pentru prima dată o reacție publică la Programul activităților de reintegrare al Guvernului Republicii Moldova. Până acum, Tiraspolul nu a comentat acest mecanism, deși el funcționează din 2011 și finanțează anual proiecte în localitățile din Zona de Securitate și regiunea transnistreană, relatează Zona de Securitate.

Motivul reacției a fost aprobarea Programului activităților de reintegrare pentru anul 2026, adoptat de Guvern la începutul lunii iunie. Ulterior, presa din regiunea transnistreană a susținut că banii ar fi cheltuiți exclusiv pe malul drept al Nistrului și nu ar aduce beneficii locuitorilor din regiune. 

Într-un răspuns oferit la solicitarea Zona de Securitate, Biroul politici de reintegrare a calificat aceste afirmații drept un „narativ fals” și a explicat de ce fondurile publice nu pot fi transferate direct structurilor de la Tiraspol.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul activităților de reintegrare pentru anul 2026. Acesta include 30 de proiecte de reparație și modernizare a școlilor, grădinițelor, instituțiilor medicale, sociale, culturale și sportive, precum și proiecte în domeniul eficienței energetice, alimentării cu apă, siguranței publice, culturii și accesului la informație.

Eugen Tomac: Am renunțat la cetățenia ucraineană pentru că voiam cetățenia Republicii Moldova 

Premierul desemnat din România, Eugen Tomac, a explicat, luni, 8 iunie 2026, într-un interviu la Antena 3, că este cetățean român și moldovean. El a renunțat la cetățenia ucraineană deoarece își dorea foarte mult cetățenia moldovenească, iar Ucraina nu permite dubla cetățenie, relatează TVR Moldova.

Tomac a povestit, cu lacrimi în ochi, și despre copilăria sa din satul Babele, aflat la 12 kilometri de granița cu România.

Eugen Tomac a confirmat că propunerea sa de ministru al Educației este Sorin Costreie, iar la Apărare a acceptat propunerea Dănuț Nicolaescu, actualul Ambasador al României la NATO. Guvernul propus de Tomac va avea trei vicepremieri – unul va fi ministrul Educației, ceilați se vor ocupa de economie și digitalizare.

Tomac a anunțat și că Luca Niculescu este propunerea sa pentru Externe. La Economie și Sănătate, Tomac spune că sunt mai multe opțiuni.

Teodor Dulceață este propunerea de ministru al Mediului iar Vladimir Ionaș a acceptat propunerea pentru portofoliul de la Ministerul Dezvoltării, a anunțat Eugen Tomac.

Rectorul ASE, Nicolae Istudor, a acceptat să fie propunerea pentru Ministerul Agriculturii.

Îmi doresc ca la începutul săptămânii viitoare să mergem cu guvernul în Parlament”, a spus Tomac. 

El a exclus orice discuții cu AUR privind viitorul cabinet. „Nu am de ce să discut cu partide care votează împotriva interesului național al României”, a declarat Tomac. Nu a exclus, însă, categoric discuții cu parlamentari ai partidului extremist pentru a obține voturile de învestire în Parlament.

Anchetarea lui Igor Dodon pentru trădare de patrie după declarațiile de la Sankt-Petersburg, cerută de un partid din R.Moldova

Partidul Liberal din Republica Moldova cere anchetarea liderului socialist Igor Dodon pentru „trădare de patrie” după declarațiile făcute la forumul economic patronat de Vladimir Putin de la Sankt-Petersburg, relatează RFI. 

Igor Dodon, fost președinte de țară, în prezent lider al socialiștilor moldoveni, a pledat la Forumul Economic de la Sankt-Petersburg pentru abandonarea parcursului european și apropierea Republicii Moldova de Rusia, reluarea colaborării cu Gazprom și a zborurilor directe Chișinău-Moscova și ridicarea sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse.

Partidul Liberal din Moldova a cerut instituțiilor abilitate, printr-un comunicat citat de Newsmaker.md, să analizeze acțiunile și declarațiile lui Igor Dodon prin prisma legislației privind trădarea de patrie și promovarea intereselor unui stat ostil.

„Prezența sa alături de alți slugoi ai Kremlinului de la Chișinău și declarațiile de vasalitate oferite propagandei rusești reprezintă o sfidare directă la adresa suveranității, securității și parcursului european al Republicii Moldova”, se arată în declarația Partidului Liberal.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg, alături de Dodon, au participat și fostul premier Vasile Tarlev, lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, dar și oligarhul penal fugar la Moscova, Ilan Șor, împreună cu una din apropiatele sale, fosta deputată Marina Tauber. Guvernul a calificat prezența acestora și declarațiile făcute drept „regretabile”.

„S-a încheiat o epocă”. Ce moștenire politică lasă Voronin, după trei decenii la conducerea PCRM? 

Fostul șef al statului, Vladimir Voronin (85 de ani) s-a retras de la conducerea Partidului Comuniștilor, după mai bine de 30 de ani, fiind numit, pe 6 iunie, „președinte de onoare” de către Congresul PCRM, care a ales-o la șefia partidului pe deputata Diana Caraman (36 de ani), lidera fracțiunii PCRM din Parlament. Europa Liberă a întrebat mai mulți politicieni despre moștenirea pe care o lasă în urmă Voronin.

Cine este Vladimir Voronin?

În 1991, când Uniunea Sovietică s-a destrămat și R. Moldova și-a declarat independența, Partidul Comunist din Moldova a fost interzis. Dar în 1993, formațiunea a fost reînființată și înregistrată sub denumirea de Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), Vladimir Voronin fiind unul dintre fondatori. În 1994, el a fost ales prim-secretar al Comitetului Central al PCRM și este, de atunci, singurul conducător al partidului.

Voronin a fost președinte al R. Moldova timp de două mandate consecutive, între anii 2001-2009, când PCRM a avut majoritatea constituțională în Parlament.

Inițial, a promovat o politică externă orientată spre Rusia și a susținut integrarea R. Moldova în structurile economice și politice controlate de aceasta, cum ar fi Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Dar, în 2003, după ce a refuzat să semneze așa-numitul Memorandum Kozak, propus de Federația Rusă, care prevedea federalizarea R. Moldova, iar Rusia a răspuns cu embargouri la produsele agricole moldovenești, și-a schimbat orientarea, inițiind procesul de integrare europeană a R. Moldova. Ulterior, însă, a revenit la retorica pro-rusă.

O mașină cu cinci persoane a fost lovită de tren. CFM înregistrează „o creștere alarmantă” de accidente feroviare

Un automobil în care se aflau cinci persoane, dintre care trei minori, a intrat în fața unei locomotive. În urma impactului, nimeni nu a fost rănit, însă atât mașina, cât și locomotiva „au fost semnificativ deteriorate”. Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a anunțat despre accidentul feroviar produs pe 8 iunie și a atenționat că, de la începutul anului, se înregistrează „o creștere alarmantă” a numărului de incidente și accidente pe căile ferate din țară, relatează zdg.md.

Accidentul s-a produs pe 6 iunie, la trecerea la nivel cu calea ferată de la kilometrul 97, pe sectorul Cimișlia–Zloți. Este al doisprezecelea accident feroviar înregistrat de la începutul anului 2026. Prin comparație, pe parcursul întregului an 2025 au fost raportate 10 astfel de incidente, potrivit Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.

„În contextul intensificării traficului feroviar și al majorării vitezei trenurilor pe sectoarele reabilitate, CFM reamintește că infrastructura feroviară reprezintă o zonă cu risc sporit. Din cauza distanței mari, necesare pentru frânare, mecanicii de locomotivă nu pot opri instantaneu trenul și, în consecință, nu pot preveni întotdeauna producerea accidentelor în situația apariției neașteptate a unor persoane, vehicule sau alte obstacole pe linie”, se menționează în apelul instituției.

Deficit de 3 miliarde de lei la fondul de pensii. Un milion de moldoveni nu muncesc 

În timp ce companiile din Republica Moldova reclamă lipsa acută de personal, aproximativ un milion de persoane apte de muncă nu sunt angajate și nici nu își caută un loc de muncă. Situația afectează direct bugetul asigurărilor sociale, din care sunt achitate pensiile, care continuă să înregistreze un deficit de aproximativ 3 miliarde de lei.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, susține că deficitul este în scădere comparativ cu anii precedenți, datorită măsurilor de creștere a ocupării forței de muncă și de combatere a muncii nedeclarate.

Potrivit acesteia, rata de angajare a crescut în ultimii ani de la 50% la 57%, însă rămâne mult sub nivelul necesar pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de protecție socială.

„Avem încă un potențial foarte mare de persoane care ar putea să intre pe piața muncii și să contribuie la bugetul asigurărilor sociale”, a declarat ministra în cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV.

Muncitori imigranți într-o țară a emigranților: cum și de ce a ajuns R. Moldova să „importe” forță de muncă din Asia

„Noi nu suntem aici ca să furăm. Suntem aici ca să vă ajutăm, dar și pe noi să ne ajutăm. Deci trebuie să avem grijă unul de altul. Suntem și noi oameni, atât.” Declarația aparține lui Haji, curier originar din India, unul dintre muncitorii străini care au ales în ultimii ani R. Moldova drept loc de muncă. La fel ca el, în țară mai sunt circa 6000 de muncitori străini, iar numărul acestora va continua să crească în perioada următoare, pentru că, după ani de emigrare a cetățenilor R. Moldova spre Europa, R. Moldova a devenit, la rândul ei, o destinație atractivă pentru muncitorii străini, în special din Asia, relatează zdg.md.

Fenomenul a luat amploare după ce autoritățile au facilitat angajarea străinilor prin adoptarea unor modificări legislative, iar cererea pentru muncitori străini din partea antreprenorilor din țară a crescut în lipsa alternativelor locale. Directorul unei companii de prelucrare a cărnii ne-a spus că „acum 5–7 ani, aveam liste de așteptare pentru angajare. Astăzi, nu avem nicio persoană.” Fondatoarea unei pensiuni agroturistice a confirmat problemele din domeniul forței de muncă, precizând că din observațiile sale, „moldovenii vin la lucru când le vine factura mai mare”.

Subiectul migranților care muncesc în R. Moldova a depășit însă granițele economiei după ce ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a spus că țara noastră ar avea nevoie de circa 300 de mii de muncitori „ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene”. În urma acestor declarații, în spațiul public au apărut mesaje manipulative, inclusiv de la politicieni, despre o iminentă invazie de „indieni și nepalezi”, care vor ocupa locurile de muncă și vor înlocui populația băștinașă. 

Armenia a votat, dar umbra Moscovei nu dispare peste noapte. De ce trebuie România să privească atent spre Erevan