Republica Moldova: războiul pentru unificarea cu România, campanii de dezinformare și vise europene

Maia Sandu: Republica Moldova ar putea lua în considerare „alte opțiuni” dacă aderarea la UE eșuează

Președinta Maia Sandu afirmă că Republica Moldova ar putea lua în considerare și „alte opțiuni” în cazul în care scenariul aderării la Uniunea Europeană nu se va realiza „dintr-un motiv sau altul”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru DW și RFI la Strasbourg, unde șefa statului a fost întrebată dacă o eventuală apropiere de România ar putea fi considerată un „plan B” în raport cu integrarea europeană, relatează independent.md.

Maia Sandu a subliniat că obiectivul principal al Republicii Moldova este menținerea păcii și integrarea în lumea liberă, în contextul provocărilor de securitate din regiune.

„Îmi vreau țara în siguranță și vreau ca Moldova să facă parte din lumea liberă. Devine tot mai dificil pentru țările mici, în special în regiunea noastră, să-și păstreze obiectivele din cauza agresiunii pe care o vedem din partea Rusiei”, a declarat președinta.

Șefa statului a precizat că aderarea la UE reprezintă „o strategie de supraviețuire ca democrație” pentru Republica Moldova, exprimând speranța că acest obiectiv va fi realizat cât mai curând.

Totodată, Maia Sandu a menționat că, în cazul în care parcursul european nu va fi posibil, autoritățile vor analiza alte opțiuni, fără a detalia scenarii concrete.

Declarațiile vin în contextul unor discuții anterioare privind relația Republicii Moldova cu România. La începutul anului, întrebată într-un podcast dacă susține ideea unirii, președinta a declarat că, în eventualitatea unui referendum, ar vota pentru reunirea cu România.

Un fost deputat român, în slujba Kremlinului: ar fi trebuit să o acuze pe Maia Sandu că i-a propus 150 de mii de euro

Publicația de investigații din Armenia, FIP.am (Fact Investigation Platform), a publicat o anchetă despre mai multe „operațiuni” informaționale ale Kremlinului statele europene. Pentru R. Moldova, principalul obiectiv al Kremlinului ar fi „discreditarea autorităților proeuropene” și a președintei Maia Sandu, relatează zdg.md.

Documentele și conversațiile scurse arată că fostului deputat român Sebastian Ghiță, fondatorul „România TV”, i-ar fi fost sugerate mai multe „idei de lucru”, una dintre acestea fiind să declare că Administrația Prezidențială de la Chișinău i-ar fi propus 150 de mii de euro pentru ca postul să nu difuzeze știri negative despre șefa statului.

Documentele, care ar fi fost scurse în urma unui atac cibernetic, includ corespondență internă, capturi de ecran, rapoarte, planuri și alte materiale atribuite Agenției de Design Social (Social Design Agency, SDA). Potrivit sursei citate, această structură ar activa, de facto, sub coordonarea prim-adjunctului șefului administrației prezidențiale a Federației Ruse, Serghei Kirienko. Materialele analizate conțin scheme, planuri, rapoarte și sinteze privind campanii informaționale deja desfășurate sau aflate în pregătire în Armenia, Franța, Ucraina, Germania, Finlanda și Norvegia, dar și R. Moldova.

În documentele analizate de FIP.am, informațiile care vizează R. Moldova „sunt concentrate în principal pe tentative de discreditare a președintei Maia Sandu” și pe eforturi de influențare a spațiului mediatic regional, scriu autorii investigației. Potrivit surselor citate de publicație, împotriva Maiei Sandu au fost desfășurate „campanii coordonate” de dezinformare.

Documentele menționează inclusiv ideea implicării fostului deputat român Sebastian Ghiță, fondator al postului „Romania TV”, fugar în Serbia, cercetat în mai multe dosare de corupție. Acestuia i se propunea , printre altele, să declare că administrația prezidențială ar fi încercat, în schimbul a 150 de mii de euro, să blocheze difuzarea unor știri negative despre președintă la postul „Romania TV”. Ghiță urma să adauge că a refuzat oferta.

Parlamentul European cere deschiderea, în iunie, a negocierilor pe clustere cu R. Moldova: Semnalele sunt pozitive

Parlamentul European va cere, la reuniunea din iunie a Consiliului, deschiderea negocierilor pe clustere de aderare cu R. Moldova și Ucraina, relatează deschide.md. Declarația a fost făcută de președintele legislativului european, Roberta Metsola, în cadrul unei conferințe de presă comună cu Maia Sandu. Potrivit lui Metsola, R. Moldova și-a făcut temele și este pregătită pentru deschiderea clusterelor de negociere.

„Parlamentul European consideră că acum este momentul să avansăm în negocierile de aderare pentru că, odată cu apropierea Moldovei, Uniunea noastră devine mai puternică. Poziția mea la Consiliul din iunie va fi să cer deschiderea clusterelor pentru R. Moldova și Ucraina. Pot să vă spun că semnalele sunt pozitive. Ambele state au livrat rezultate și au completat cu succes screeningul bilateral. Extinderea este un proces bazat pe merit și poziția noastră este foarte clară: dacă am decis să oferim statutul de țară candidată, atunci următorul pas este să începem negocierile. Dacă nu vom face acest lucru, ce mesaj îi vom transmite președintelui Sandu și cetățenilor R. Moldova?” a declarat Metsola.

De asemenea, aceasta a declarat că Parlamentul European a adoptat o poziție pentru următorul buget multi-anual al UE, cerând fonduri de preaderare suficiente și dedicate pentru R. Moldova, cu scopul de a susține reformele.

„Asta pentru că înțelegem că, dacă investim în Moldova de azi, investim în Europa de mâine” a punctat oficialul european.

Maia Sandu, decorată cu Ordinul European de Merit la Strasbourg: „Dacă este să măsurăm meritul, atunci această distincție aparține oamenilor din Moldova. Ei sunt cei care au câștigat-o”

Președinta Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit, distincție instituită de Parlamentul European cu ocazia marcării a 75 de ani de la Declarația Schuman, acordată personalităților care au contribuit semnificativ la promovarea valorilor europene și la consolidarea proiectului european. Ceremonia a avut loc la Strasbourg, relatează zdg.md.

Treisprezece dintre primii douăzeci de laureați ai Ordinului European de Merit au participat la ceremonia din hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg și s-au adresat eurodeputaților, în urma primirii distincției din partea președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Au fost prezenți membri ai comitetului de selecție al Ordinului, precum și ministrul adjunct pentru afaceri europene al Ciprului, Marilena Raouna, din partea Președinției Consiliului UE.

În cadrul ceremoniei de oferire a ordinului, președinta Maia Sandu a fost aplaudată în picioare de toți cei prezenți în plenul Parlamentului European, iar în cadrul discursului său a menționat că dedică distincția cetățenilor R. Moldova.

„Vă mulțumesc pentru Ordinul European al Meritului. Primirea acestuia alături de lideri care au modelat acest continent, construit pe ideea că europenii sunt mai puternici împreună, este o onorabil.

Dar dacă este să măsurăm meritul, atunci această distincție aparține oamenilor din Moldova. Ei sunt cei care au câștigat-o. Timp de trei decenii, moldovenii și-au construit viitorul european, depășind o tranziție economică dificilă, ieșind în stradă atunci când democrația era în pericol, împotrivindu-se când oligarhii au încercat să cucerească statul și votând pentru Europa iar și iar în fața amenințărilor și șantajului rusesc. Acesta este merit.

Este meritul funcționarilor publici care lucrează neobosit pentru a alinia fiecare sferă a vieții publice la standardele europene. Jurnaliștii care, în ciuda greutăților, i-au câștigat R. Moldova locul printre țările cu o presă liberă. Factorii de decizie politică și inginerii care au rupt dependența noastră energetică de Rusia și ne-au conectat la Europa în mai puțin de patru ani.

Întreprinderile care, în ultimul deceniu, au făcut o schimbare dramatică către Europa, astfel încât astăzi, două treimi din comerțul nostru se face cu Uniunea Europeană. Judecătorii și procurorii care aleg să fie curajoși. Polițiștii care demontează rețelele care destabilizează R. Moldova și amenință țările vecine. Profesorii, medicii, oamenii care au rămas și cei din străinătate care rămân investiți în viitorul R. Moldova. Toți cei care construiesc, care cred. Acesta este meritul.

Facem toate acestea în timp ce trăim alături de războiul brutal al Rusiei. În timp ce rachetele și dronele Kremlinului ne încalcă spațiul aerian, ne poluează apele și ne deteriorează infrastructura energetică, moldovenii nu cedează. Acesta este meritul.

Așadar, apelul meu către dumneavoastră, către instituțiile UE și statele membre, este simplu: Recompensează acest merit. Fie ca Moldova să meargă mai departe în călătoria sa europeană”, a spus Maia Sandu în cadrul discursului său de la Strasbourg.

Tragedia de la Cahul: Militarul a scos arma în fumoarul vizitatorilor; De ce inițial a fost anunțată altă cauză a decesului

Apar noi detalii despre tragedia produsă în unitatea militară de la Cahul, unde un adolescent de 16 ani a murit după ce a fost împușcat accidental, relatează jurnal.md. Potrivit deputatului Lilian Carp, militarul prin contract, care a tras focul, ar fi încălcat mai multe norme de siguranță. Împușcătura a avut loc în fumoar, unde acesta se afla fără permisiune.

Detaliile au fost oferite în urma audierilor parlamentare, care s-au desfășurat astăzi cu ușile închise.

„El a fost și a luat masa, după care a fost trimis de ofițerul superior să meargă să-l înlocuiască pe colegul său care urma să meargă la masă. Din păcate, el a mers în fumoarul unde au venit în vizită la el doi tineri, inclusiv băiatul care a decedat. El nu avea dreptul să scoată arma din toc. Din ceea ce înțelegem, a fost provocat să arate arma și el a scos-o de vreo câteva ori, a desfăcut-o, a prezentat-o”, a menționat președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

Lilian Carp a mai anunțat că tinerii s-au poziționat în linie, iar victima se afla în fața armei de foc.

Imediat după incident, medicii au presupus că adolescentul a suferit un stop cardiac, deoarece rana provocată de glonț nu sângera.

„Se întâmplă în cazuri foarte rare când glonțul intră, pleacă prin aortă, în inimă, și apoi în altă parte a corpului, fără a curge sânge în extern. Singurul loc de unde a avut loc scurgere de sânge a fost din nas. De asta percepția inițială a echipajelor medicale a fost atacul de cord”, a precizat Lilian Carp.

După ședință, deputatul socialist Grigore Novac a declarat că militarul care a tras focul nu era începător.

„Din ceea ce ne-au comunicat nouă ofițerii prezenți la audieri… dacă îmi permiteți, îi voi cita: „Probabil a vrut să demonstreze că e Rambo”. Eu îi citez pe ei, nu este opinia mea. Eu vă relatez ce s-a discutat la ședință. Nu este un militar care a fost mobilizat două luni în urmă și s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a menționat deputatul.

Expert în securitate: Tragedia din unitatea militară din Cahul scoate la iveală vulnerabilitățile din Armata Națională

Tragedia din 10 mai din unitatea militară din Cahul, provocată de utilizarea defectuoasă a unui pistol de către un militar prin contract, a adus noi dezbateri privind respectarea regulilor de securitate în Armata Națională, relatează Moldova1. Incidentele din ultimii doi ani sporesc presiunea asupra Ministerului Apărării pentru revizuirea managementului riscului și a nivelului de pregătire a efectivului armatei, susține expertul în securitate de la WatchDog, Pavel Horea.

Audierile din Parlament în cazul tragediei de la Cahul, din 10 mai, au demontat versiunea inițială a unui atac de cord: adolescentul de 16 ani a murit direct în urma împușcăturii. Potrivit declarațiilor membrilor Comisiei securitate națională, tragedia a fost provocată de un militar prin contract în vârstă de 20 de ani, care, în ciuda experienței sale în misiuni internaționale, a manipulat greșit o armă în fumoarul unității. Ancheta preliminară a scos la iveală defecțiuni sistemice majore: lipsa unui control riguros la accesul civililor în unitate și riscurile utilizării pistoalelor de tip Glock, care nu au un mecanism extern de siguran

„Depinde de Ungaria”. Europarlamentarul Nicolae Ștefănuță susține că deschiderea negocierilor de aderare cu R. Moldova până la finalul lui iunie este „posibilă, dar nu probabilă”

Deschiderea primului cluster al negocierilor de aderare cu Republica Moldova până la finalul mandatului președinției cipriote a Consiliului UE este posibilă, dar nu și probabilă, a declarat, la Strasbourg, eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, relatează Radio România Chișinău.

„Deschiderea este posibilă, nu și probabilă. De ce? Pentru că depinde de guvernul Ungariei, care tocmai și-a instalat miniștrii, care abia și-au descoperit birourile pline de oameni din Fidesz. Știu că Anita Orban, noul ministru de externe al Ungariei, a avut deja discuții cu partea ucraineană despre drepturile minorităților, o chestiune foarte delicată pentru România și pentru românii de acolo. Deci, dacă obțin un rezultat, s-ar putea să fie bine și pentru noi, pentru România, pentru că acesta s-ar aplica tuturor minorităților din Ucraina”, a spus eurodeputatul român, membru al grupului Verzilor din Parlamentul European.

În opinia sa, o eventuală decuplare a candidaturilor Republicii Moldova și Ucrainei nu ar fi un scenariu de dorit, în condițiile în care mandatul președintei Maia Sandu se va încheia în 2028, iar aceasta nu va mai putea candida din nou.

Peste 68% dintre exporturile R. Moldova au ca destinație Uniunea Europeană. Care sunt principalele produsele din R. Moldova care ajung pe piața comunitară

Echipamentele electrice, produsele vegetale, articolele de mobilier, grăsimile și uleiurile, precum și vinurile și băuturile au fost principalele categorii de mărfuri exportate de Republica Moldova către Uniunea Europeană (UE) în 2025. Valoarea totală a exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit 2,55 miliarde USD, relatează Moldopres.

Cea mai mare valoare a exporturilor a fost înregistrată la categoria echipamentelor electrice, care au însumat 496,8 milioane USD. Acestea au fost urmate de produsele vegetale, cu 489,1 milioane USD, articolele de mobilier, cu 127,9 milioane USD, grăsimile și uleiurile, cu 122,4 milioane USD, și vinurile și băuturile, cu 100,4 milioane USD.

Împreună, aceste categorii reprezintă aproape jumătate din exporturile Republicii Moldova către piața europeană. Datele arată că exporturile moldovenești către UE sunt susținute atât de produse industriale, precum echipamentele electrice și articolele de mobilier, cât și de produse agricole și agroalimentare, precum produsele vegetale, grăsimile și uleiurile, vinurile și băuturile.

În perioada ianuarie-noiembrie 2025, principalele destinații ale exporturilor moldovenești în Uniunea Europeană au fost România, cu 29,2%, Italia, cu 9,2%, Cehia, cu 8,3%, Germania, cu 4,0%, și Bulgaria, cu 3,5%. România a avut cea mai mare pondere în totalul exporturilor moldovenești către UE în această perioadă.

Premierul Alexandru Munteanu: „Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii trei ani”

Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii trei ani. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu, la începutul ședinței de astăzi a Guvernului, transmite MOLDPRES.

Premierul a subliniat că pentru Republica Moldova acest rezultat reprezintă un semnal clar că partenerii internaționali consideră că țara noastră se mișcă în direcția corectă, într-un ritm bun, în pofida circumstanțelor externe care rămân complicate.

La fel, oficialul a subliniat că decizia înseamnă că există o înțelegere comună privind reformele, ritmul și prioritățile pentru următoarea perioadă.

„Guvernul și FMI au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii trei ani. Azi dimineață am avut o ședință cu Misiunea FMI, care s-a aflat la Chișinău aproape două săptămâni. Asta înseamnă că Republica Moldova și FMI sunt pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește direcția economică a țării, au fost depășite careva neconcordanțe tehnice și există o înțelegere comună privind reformele, ritmul și prioritățile următoarei perioade. Tehnic, această înțelegere nu este numai o formalitate automată, ci este rezultatul unui efort considerabil. Pentru noi este un semnal clar că partenerii internaționali consideră că Republica Moldova are o echipă profesională, se mișcă în direcția corectă, într-un ritm bun, chiar atunci când circumstanțele externe rămân foarte complicate”, a declarat șeful Guvernului.

Scandalul de la Primăria Chișinău continuă: Gutnic îl acuză pe Ceban de ilegalități la care ar fi participat și ea

Fosta viceprimară a Chișinăului, Irina Gutnic, a făcut primele dezvăluiri despre presupuse ilegalități comise de primarul Ion Ceban, care a demis-o acum o săptămână, și a recunoscut că a fost implicată în unele dintre acestea făcând parte din „sistem”, relatează Europa Liberă. Primăria a respins acuzațiile.

La o conferință de presă ținută pe 19 mai, Gutnic a vorbit despre câteva cazuri în care ar fi încălcat legea „la indicațiile” lui Ceban. Ea susține, de exemplu, că le-ar fi cerut angajaților primăriei să facă agitație electorală, în timpul programului de muncă, pentru partidul lui Ceban – Mișcarea Alternativă Națională (MAN), înainte de parlamentarele din 2025. Asta pentru că, susține Gutnic, Ceban ar fi cerut ca „tot efectivul să iasă în stradă și să facă campanie”, pentru că „într-o lună nu se va întâmpla nimic”.

De asemenea, ea ar fi făcut presiuni asupra unor angajați ai primăriei să facă donații fictive pentru MAN, ar fi primit adausuri salariale pentru ore suplimentare pe care nu le-a muncit și ar fi semnat o autorizație de construcție într-un caz aflat în instanță.

Fosta viceprimară a mai spus că se simte intimidată și că îi este frică, după ce a ieșit cu acuzații în adresa primarului, și l-a acuzat că ar face „presiuni psihologice” asupra angajaților, ca aceștia să nu vorbească despre ceea ce se întâmplă în instituție.

La Stația Electrică Chișinău lucrările trebuiau să fie gata în iulie 2025

De câteva luni autoritățile din Republica Moldova emit avertismente la adresa companiilor ce efectuează lucrările la Stațiile Electrice Chișinău și Vulcănești, ca acestea să accelereze ritmul și ca proiectele să fie finalizate cât mai operativ, titrează Moldstreet.Ultimele comunicate de la Ministerul Energiei și de la Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică (UCIPE) indică ca termen pentru finalizarea lucrărilor sfârșitul lunii mai, astfel încât, începând cu luna iunie, să poată fi inițiate lucrările de ajustare, testare și energizare a Liniei electrice aeriene de 400 KV Vulcănești-Chișinău, supranumită „linia independenței energetice”. Menționăm că lucrările de construcție ale liniei electrice au fost finalizate în luna noiembrie 2025, iar în luna ianuarie au fost efectuate lucrări de testare.

„Să liniștim spiritele din Moldova”. Osmochescu susține că declarația despre „300 de mii de migranți” a fost interpretată greșit

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, susține că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

„Vreau ca cetățenii, în primul rând, să înțeleagă că niciodată nu am vorbit despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni pentru productivitatea în Republica Moldova. (…) Am vorbit doar de maximum posibil care putem noi, în prezent, să-l includem în cifrele noastre – de circa 100 de mii”, a spus Osmochescu, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Mai mult ca atât, a adăugat oficialul, capacitatea Biroului de Migrație și Azil constituie circa 16 mii de autorizații de ședere temporară pe an pe teritoriul Republicii Moldova.

„Este o autorizație eliberată temporar, pe un an, drept că poate fi extinsă. Este o migrație reglementată. Persoana respectivă nu vine cu familia în Republica Moldova. Persoana respectivă trebuie să părăsească teritoriul Republicii Moldova după expirarea permisului de ședere”, a menționat el.

Ministrul a menționat că a venit cu precizări după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

„Să nu vorbim cu jumătate de frază, dar să fim foarte corecți, pentru ca să liniștim spiritele din Republica Moldova”, a adăugat el.

Donald Trump sau Maia Sandu? Dispută privind numele unui parc din București: a fost lansat un sondaj

Un parc din București ar putea purta numele Maiei Sandu. Cel puțin asta arată rezultatele unui sondaj lansat de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, care a oferit mai multe opțiuni de vot, după ce în aprilie anunța că acest parc va purta numele actualului președinte al SUA, Donald Trump, însă unii „au fost extrem de nervoși pe acest subiect”, relatează Newsmaker.

Pe 7 aprilie 2026, Daniel Băluță anunța că noul parc din Sectorul 4 din București, amenajat lângă Parcul Tudor Arghezi, va purta numele „actualului președinte al Statelor Unite, Donald J. Trump, ca simbol al prieteniei și valorilor comune care ne unesc”.

Pe 18 mai, Daniel Băluță a spus că unii bucureșteni „au îmbrățișat această idee”, ca extinderea Parcului Tudor Arghezi să se numească Parcul Donald Trump, însă „alții au fost extrem de nervoși pe acest subiect”.

„Am decis să facem o platformă, pe care să votăm. Decizia să nu-mi aparțină. Să vă aparțină. Să facem cum credeți voi că este mai bine”, a adăugat el.

Pentru extinderea Parcului Tudor Arghezi, votanții pot alege între: Maia Sandu, Donald Trump, Barack Obama, Jacques Chirac, Vaclav Havel, Emmanuel Macron, Joe Biden, Angela Merkel, Francois Mitterrand și Helmut Kohl.

CITEȘTE ȘI

Republica Moldova, de la pașaportizarea rusă la integrare europeană