Republica Moldova, retrogradată la statutul de „regim hibrid”

Ucraina avertizează: Rusia vrea să creeze o zonă-tampon la frontiera moldo-ucraineană

Rusia analizează posibilitatea deschiderii unei noi direcții de presiune în apropierea Republicii Moldova, prin crearea unei zone tampon în regiunea Vinnița, dinspre regiunea transnitreană, relatează cotidianul.md. Scenariul, considerat fără precedent până acum, a fost dezvăluit de adjunctul șefului Oficiului președintelui Ucrainei, Pavlo Palisa, într-un interviu pentru RBC-Ukraine, citat de Ukrinform.

„Rușii au adăugat chiar și un punct privind crearea unei zone tampon în regiunea Vinnița, dinspre regiunea nerecunoscută Transnistria. Este pentru prima dată când astfel de planuri au fost consemnate. Sincer, nu este nevoie de panică, pentru că în acest moment nu văd că ar avea forțele necesare pentru a implementa toate aceste intenții”, a declarat oficialul ucrainean.

Potrivit lui Palisa, Rusia își schimbă frecvent planurile și termenele, însă direcțiile strategice rămân clare. În acest an, accentul principal va fi pus pe Donbas, dar Moscova ar putea extinde operațiunile și spre sud, în sectorul Zaporojie.

„Fără îndoială, principalul lor obiectiv în acest an va fi Donbasul. De asemenea, în condiții favorabile pentru ei, vor extinde și intensifica eforturile pe direcția sudică – Oleksandrivka și întreg sectorul Zaporojie”, a precizat Palisa.

Republica Moldova, foarte departe de visul aderării la UE în 2030; Ex-premier: „Nu este realist nici 2028, nici 2030”

Republica Moldova riscă să se lovească de un șoc al așteptărilor prea ambițioase legate de parcursul european al țării, a avertizat fostul prim-ministru Ion Sturza în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, demontând astfel percepția larg răspândită, potrivit căreia aderarea la UE ar putea deveni realitate până în 2028 sau chiar 2030.

Mai mult, anul 2028 capătă o semnificație critică și din perspectivă politică, odată cu încheierea mandatului președintei Maia Sandu, ceea ce deschide întrebări majore atât despre viitorul echilibrului de putere în Republica Moldova, cât despre parcursul european al țării.

Ion Sturza atrage atenția asupra unei neînțelegeri apărute în spațiul public privind calendarul integrării europene a Republicii Moldova. Acesta subliniază că nu a existat niciodată o promisiune oficială că aderarea propriu-zisă ar urma să aibă loc în 2028, ci doar că negocierile de aderare ar putea începe până atunci. Mai mult, ideea că acestea ar putea fi finalizate în aproximativ doi ani este una foarte ambițioasă, având în vedere complexitatea procesului și necesitatea aprobării unanime din partea tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Republica Moldova părăsește oficial CSI: Maia Sandu a semnat decretele de denunțare a acordurilor

Republica Moldova a ieșit oficial din Comunitatea Statelor Independente (CSI), după ce președinta Maia Sandu a semnat decretele de denunțare a acordurilor constitutive ale organizației, relatează independent.md. Decretele promulgă Legea nr. 47 și Legea nr. 48 privind denunțarea Acordului de constituire a CSI, a Protocolului și a Statutului Comunității.

Ministerul de Externe de la Chișinău urmează să notifice Comitetul Executiv al CSI despre retragerea Republicii Moldova.

Acordul de constituire a CSI și Protocolul aferent au fost semnate în decembrie 1991 de 11 state ex-sovietice, inclusiv Moldova, după destrămarea URSS. Statutul CSI, semnat în 1993, stabilește principiile fundamentale ale comunității.

Până acum, Republica Moldova a denunțat aproximativ 70 de acorduri cu CSI, parte a procesului de aliniere a legislației și economiei la standardele Uniunii Europene.

Parlamentul moldovean a aprobat la 2 aprilie, în lectură finală, retragerea din CSI, cu 60 de voturi „pentru”, 27 „împotrivă” și 3 abțineri. Decizia de ieșire a fost anunțată încă în 2023, fiind influențată în mare parte de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Preotul Pavel Borșevschi, despre „întrecerea socială” între mitropoliile ortodoxe de Paște și „păcatul mare” al Rusiei în Ucraina

Aducerea „focului haric” de la Ierusalim, anunțată și în acest an de cele două mitropolii ortodoxe din R. Moldova, a devenit „un fel de întrecere socială”, dar nu e esențială pentru Slujba Învierii – este o clarificare adusă de cunoscutul preot de la Chișinău, Pavel Borșevschi, într-un nou episod, consacrat pregătirilor de Paște, al podcastului „Pe Agendă”.

Paroh al bisericii „Sfântul Dumitru” din capitală, Borșevschi nu respinge definitiv această practică, spunând că „dacă Mitropolitul s-a trudit”, aducând „lumina sfântă”, o primește și el, dând-o mai departe enoriașilor.

„Focul haric” este aprins în fiecare an, înainte de Paște, în timpul unei slujbe la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și reprezintă o tradiție populară și în R. Moldova.

În acest an, „întrecerea” s-a complicat din cauza războiului din Orientul Mijlociu, care face ca legăturile aeriene cu restul lumii să fie extrem de reduse.

Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, a anunțat pe 8 aprilie că „în pofida dificultăților, […] a reușit să pregătească toate cele necesare pentru aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim”, iar pe rețele au apărut imagini cu emisari ai mitropoliei în avion, aflați în zbor după focul haric.

Banca Mondială taie drastic prognoza pentru economia Republicii Moldova

Banca Mondială și-a revizuit în mod semnificativ estimările privind evoluția economiei moldovenești în acest an, de la 2,7% cât estima în ianuarie, până la 1,9%, potrivit raportului ECA Economic Update, publicat de Grupul Băncii Mondiale, relatează Mold-street.com. Pentru 2027 estimările privind o creștere de 3,8% au fost menținute. De altfel instituția financiară a revizuit în jos prognozele privind creșterea economică pentru majoritatea economiilor din Europa și Asia Centrală. În unele țări, o creștere mai puternică depinde de reformele care deblochează fonduri UE.

„Proiectele finanțate de UE în cadrul Facilității pentru Reforme și Creștere rămân esențiale pentru creșterea productivității, impulsul reformelor și sustenabilitatea fiscală și externă în Balcanii de Vest și Moldova. Continuarea reformelor ar trebui să contribuie la eliberarea unei finanțări mai mari din partea UE, ceea ce ar stimula creșterea”, precizează Banca Mondială. La nivel regional, raportul Băncii Mondiale prevede o creștere economică de doar 1,2% în 2026 și de 2,8% în 2027, în zona care include Republica Moldova, Belarus și Ucraina.

Republica Moldova, retrogradată la statutul de „regim hibrid” în Indexul Democrației 2025, la un pas de regimurile autoritare

Republica Moldova a fost retrogradată în clasamentul global al democrației realizat de The Economist Intelligence Unit, pierzând statutul de „democrație defectuoasă” și fiind încadrată, în 2025, în categoria „regimurilor hibride”.

Potrivit raportului anual Democracy Index, această schimbare plasează R. Moldova la doar un nivel distanță de regimurile autoritare. Ea semnalează un recul semnificativ al standardelor democratice, în pofida discursului pro-european promovat de autoritățile de la Chișinău, transmite ziare.com, citat de ziua.md.

Evaluarea experților indică faptul că, în practică, evoluțiile instituționale nu confirmă pe deplin progresele anunțate de administrația condusă de Maia Sandu și partidul de guvernare PAS. Deși autoritățile au susținut constant direcția reformelor și a apropierii de Uniunea Europeană, indicatorii analizați arată vulnerabilități persistente în funcționarea democratică a statului.

Decizie „în echipă” la PAS: Cine va intra în cursa pentru conducerea Chișinăului?

Deputatul PAS, Adrian Băluțel, a declarat că formațiunea are o listă mai largă de potențiali candidați pentru funcția de primar al municipiului Chișinău. Decizia finală va fi luată în mod colectiv. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova. Acolo, deputatul a precizat că, deși în spațiul public au fost vehiculate mai multe nume, acestea reprezintă doar o parte din opțiunile analizate în interiorul partidului.

„Noi avem mai multă lume în echipă care lucrează sau este focusată pe problemele locale, vedem multă lume implicată la nivel de Chișinău. Decizia încă nu este, este prea devreme să vorbim despre o decizie finală, dar noi mai degrabă ne pregătim de aceste alegeri din perspectiva soluțiilor pentru Chișinău. Domnul primar a uitat complet de promisiunea de a fi apolitic, focusat pe problemele locale. Vedem că după ce a trecut iarna s-a fotografiat de trei ori lângă drumurile stricate și a uitat de reparația lor și în continuare în Chișinău e un dezastru”, a declarat deputatul PAS Adrian Băluțel.

Referitor la informațiile apărute în spațiul public, potrivit cărora ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, ministrul Educației, Dan Perciun, și ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, s-ar număra printre potențialii candidați ai PAS pentru funcția de primar al Chișinăului, deputatul Băluțel a precizat:

„Domnul Hajder, domnul Bolea, domnul Perciun, domnul Carp, toți ei au fost activi pe subiectele locale din Chișinău. I-am văzut pe toți implicați, sunt toți manageri buni când vine vorba, și nu doar ei, vreau să spun că lista de potențiali candidați este mai mare, dar sunt exemple cu adevărat bune care vor fi examinate”, a adăugat deputatul PAS.

Schimbări în Parlament: limba română devine principalul instrument de lucru

Limba română trebuie să stea în capul mesei în Parlamentul de la Chișinau. Fie că e vorba de declaraţiile deputaţilor sau de întocmirea proiectelor de lege, relatează TVR Moldova. Asta prevede noul Cod de funcţionare a Parlamentului, aflat încă în examinare. Acest lucru înseamnă mai puţin volum de muncă pentru traducătorii din legislativ şi o publicare mai rapidă a actelor adoptate. Dar în primul rând, o normalitate aşteptată de multă vreme, consideră deputaţi din Primul Parlament.

Prin această modificare, Parlamentul R.Moldova nu va mai fi obligat să traducă proiectele de legi în limba rusă. Traducerea în alte limbi se va putea face după examinarea actului legislativ.

IGOR TALMAZAN deputat PAS, autor al proiectului: Legea cu privire la publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale prevede expres că la transmiterea spre publicare se prezintă varianta română şi varianta rusă, adică o lege nu poate fi publicată dacă nu este asigurată traducerea în limba rusă, din acest motiv, de multe ori se întâmplă că proiectele care urmează să fie publicate în regim de urgenţă ele sunt întârziate pentru că nu este varianta rusă. Deoarece toate autorităţile publice se confruntă cu lipsa traducătorilor. Pot interveni modificări, amendamente… e un volum mare de muncă. Limba oficială în RM este limba română şi discuţiile în cadrul Parlamentului tot vor fi în limba română.

Ideea este susţinută şi de unii deputaţi din opoziţie.

ALEXANDRU BERLINSCHI deputat, Partidul Nostru: Este un lucru salutabil faptul că actele sau lucrările Parlamentului vor fi în limba română. Tot în acel proiect de lege este indicat că vor fi traduse şi în alte limbi după caz. Una dintre acţiunile, priorităţile noastre, este reîntregirea ţării. Respectiv, cu menţiunea că vor fi traduse şi în alte limbi, noi asigurăm dreptul la informare şi altor minorităţi naţionale. Vor fi traduse în limba rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză.

După mulţi ani de dezbateri, așa cum s-a proclamat la Marea Adunare Naţională şi în Declaraţia de Independenţă, în sfârşit limba română a ajuns în Parlament, spune deputatul în primul Parlament, Ion Hadârcă.

Calea deputaților transfugi spre alte fracțiuni, închisă. Igor Grosu: „Noul Cod descurajează traseismul politic”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, respinge criticile opoziției privind pretinsa încălcare a libertății de exprimare prin noul cod propus de majoritatea parlamentară pentru reglementarea activității Legislativului, relatează Moldova1. Documentul urmează să fie trimis Comisiei de la Veneția pentru expertizare.

„Au fost discuții suficiente înainte de a înregistra proiectul. Am decis să-l înregistrăm, l-am înregistrat. Îl vom traduce în engleză, îl vom expedia Comisiei de la Veneția și vom promova în procedură parlamentară. Ceea ce nu le place lor, intuim noi, este că acest cod abordează foarte serios problema traseismului politic”, a declarat Grosu înaintea ședinței Parlamentului din 9 aprilie.

Până la supunerea la vot a noului cod, Comisia juridică, pentru numiri și imunități va elabora un studiu comparativ privind modul în care se desfășoară dezbaterile în parlamentele statelor europene.

Sprijin de la Dublin pentru Chișinău. Premierul Irlandei: „Viitorul Moldovei este în UE”

Liderul de la Dublin, Micheal Martin, a reafirmat sprijinul ferm al Irlandei pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, în cadrul întrevederii cu președinta Maia Sandu, relatează tv8.md. În același timp, șefa statului a subliniat că parcursul european al țării este o strategie de supraviețuire și o ancoră care menține Moldova în lumea democratică.

„În cadrul întrevederii noastre, am reiterat poziția Irlandei potrivit căreia viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Irlanda susține cu tărie extinderea Uniunii Europene. Avem acum o oportunitate generațională de a unifica și mai mult continentul nostru și este esențial ca Uniunea Europeană să valorifice acest moment”, a subliniat premierul Irlandei, Micheal Martin.

Oficialul a declarat că și alte state merită aceleași oportunități ale UE. „Irlanda a beneficiat enorm de apartenența la UE în ultimii 50 de ani. Credem că și alte țări europene merită aceleași oportunități, odată ce îndeplinesc criteriile necesare”.

Republica Moldova se pregătește să elimine taxele pentru majoritatea produselor americane importate: „Prețuim foarte mult parteneriatul cu SUA”

1. Moldova va elimina tarifele pentru majoritatea produselor importate din Statele Unite ale Americii (SUA). Excepție vor face carnea de bovină, de porcină, de păsări și produsele lactate, pentru a proteja producătorii autohtoni, relatează Moldova 1.

Inițiativa legislativă care prevede acest lucru a fost deja înregistrată în Parlament, a anunțat președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian.

„Acest proiect a fost înregistrat în contextul discuțiilor de la Washington pentru a obține condiții mult mai bune pentru producătorii noștri, deci o scădere de la 25 la 10% este una substanțială și cumva ne-a reușit, inclusiv datorită acestei inițiative, să avem o condiție mult mai bună pentru exportatorii noștri”, a punctat parlamentarul.

Radu Marian a adăugat că această inițiativă nu va avea un „impact major”, întrucât importurile din SUA constituie doar 2%. De taxe vor fi scutite „elemente avansate, tehnologice, care oricum o să-i ajute, indirect, pe cei care au producție locală”.