Partidele politice actuale nu produc decât sistem mafiot actualizat. Implicarea brutal personală a președintelui Klaus Iohannis în această direcție a dat un semnal indirect sub aspect statal.
Există astfel constituit la vedere (sic!)un comandament de control ocult privind desfășurătorul nu numai politic al celor stabilite fără niciun drept de președinte. Din republică de drept, România, și așa grav parazitată de oameni transformați în absurde instituții incontrolabile, a fost trecută pe palierul unei republici bananiere.
Viața politică internă democratică prin partidele “suveică” este din start anulată. Formele de soluționare a provocărilor din realitate produc în esența lor, la nivelul acestor partide , un conglomerat general de dictatură.
Dacă președintele ar fi avut interes și capacitate în promovarea democrației, situație de-acum imposibilă în ceea ce îl privește, respectiv în dezvoltarea țării sub toate aspectele, ar fi aplicat o adevărată pedagogie constituțională tuturor instituțiilor și forțelor politice.
Președintele nu doar că a ratat valorizarea atribuțiilor publice pe care le are, însă în nenumărate cazuri le-a sfidat cu buna știință, oferind un arbitrariu de sorginte PSD-istă.
Lupta pentru țară a lui Klaus Iohannis a fost coborâtă sub nivelul oricărui funcționar public , convertind-o în conflicte politicianiste, încât justificarea lor nu iese din rutina autohtonă.
Rolul președintelui a fost al unui arbitru care a reușit să compromită dinamica responsabilității parlamentare. Abuzul de putere exercitat prin încălcarea prerogativelor funcției a dat un teribil semnal oficial pentru soluționarea nelegiurilor prin nelegiuiri, respectiv o accentuare a crizelor și o decredibilizare a statului de drept.
Resursa politică democratică se vede astfel redefinită ca una anarhică, în afara legii și democrației.
Președintele Klaus Iohannis avea alte mijloace ale autorității instituționale prin care să contribuie la îndreptarea lucrurilor, însă, a preferat abuzul din care nu mai are cale de ieșire.
Pe cale legală, Președintele ar fi putut îndrepta lucrurile printr-un plan de țară, prin urmărirea analitică îndeaproape a unor indicatori. In cazul României, lipsind deseori disciplinarea, ordinea, drepturile și responsabilitățile, cu acestea trebuia început.
Intr-o asemenea situație când resursa politică democratică este sub imperiul unui vid absolut, la dispoziția președintelui țării, numai sindicatele ar mai putea dezvolta și aplica unica soluție a deblocării României în efortul rearanjării fluxului civil și instituțional.
Sindicatele însă au devenit parte a mediului de afaceri, lipsite de orice profil specific.
Inducerea mentalității că lucrurile pot merge în direcția unui presupus autoritarism stabilit de Klaus Iohannis, a ridicat dificultățile la rang absolut și a deschis perspectiva disoluției instituțiilor.
In jurul lui Klaus Iohannis s-a strâns toată subterna ocultă, mafiot-securistă, ca în jurul unui veritabil dictator.
Zice autorul „Dacă președintele ar fi avut interes și capacitate în promovarea democrației…” – NU A AVUT, PENTRU SIMPLUL MOTIV CĂ NU-L INTERESEAZĂ DECÂT AVANTAJELE PERSONALE.
Dacă președintele ar fi avut și un interes PECUNIAR și capacitate INTELECTUALĂ în promovarea democrației, poate ar fi respectat Constituția, situație de-acum făcând însa imposibilă dezvoltarea țării noastre. Cât despre atitudinea de cățel care chelălăie din NATO contra Federației Ruse și Chinei siguranța țarii noastre este în pericol de moarte.
Chapeau, domnule Vieru! Analiza dvs este pertinenta și exhaustiva, ce ați avut de spus ați spus concentrat în câteva mantre. Totuși, dimensiunea anti națională a personajului nu ați îndrăznit să o evaluați. Va înțeleg retinerea, dar cineva cu prestanta dvs dacă o facea ar fi avut greutatea și consistenta necesara. Desigur, nu va putem cere sa riscați, Democrația alunecoasa fanariota din Vilaietul americano-german nu oferă garanția constitutionalitatii. Vorba lui Pristanda, curat neconstituțional, da ‘ umflați-l!
Este greu de precizat daca partidele au un vreun rol de substanta in modul cum s-a produs actualul sistem mafiot care domina Romania. Securitatea a fost inca din ’90 si este atotstapanitoare in Romania si chiar partidele prin componentza lor sunt anexele securitatii. Partidele si politicienii servesc in continuare de decor in spatele caruia oamenii securitatii trag sforile adevarate.Iohanis este umflat mereu de propaganda securista dar in realitate el este pe post de mosh Papleaca. Chiar Mercaloaia si ceilalti stapani de afara cunosc cine detine puterea in Romania.
excelent asrticol. multumesc.
Johanus este incompatibil cu democratia deoarece democratia este dictatura majoritatii popirului , iar el este un MINOTAURUS MINORITARIS etnic si religios care nimic nu simte pt poporul roman .
Daca am fi avut un stat de drept #Muiannis ar fi trebuit sa fie la puscarie, impreuna cu #ravasitoarea.
Din cauza unor #cozi de topor din sistemul mafiot de justitie (statul paralel-care nu exista pentru ca asa vor puradeii de sekurici u-sri) avem un caz unic pe planeta: un „HOT CINSTIT” in functia de Presedinte al unei tari !
Bleah !
@Votez
Constat cu profund regret că aveți perfectă dreptate !
România este singura / unica țară din lume care tolerează la conducerea sa pe un „HOȚ CINSTIT” (dl Klaus IOHNNIS), așa cum afirmați dvs., respectiv pe un ESCROC IMOBILIAR DOVEDIT DE JUSTIȚIE !
Vinovați pentru această catastrofală anomalie sunt toți cei care l-au votat, inclusiv subsemnatul !
Să ne / să-mi fie rușine !
„In jurul lui Klaus Iohannis s-a strâns toată subterana ocultă, mafiot-securistă, ca în jurul unui veritabil dictator.”
SUBTERANA OCULTA – adica iudeomasoneria care submineaza tara si care nu poate sa aiba succes decat prin alogeni paraziti, lupi in blana de oaie care corup nelipsitele cozi de topor, tradatorii si vanzatorii de neam !
Asteptam sa n-i se spuna Spaga Mea !
Ne mandrim ca aven si noi o gasca galbena de penali
facem ramasag ca iohannis are o parere exceptionala despre sine si se considera providential? in termeni medicali aceasta boala are un nume. in limbajul comun se numeste lipsa de bun simt. si este dublat sau triplat de lene, de orgoliu, de un ego care il anuleaza. iohannis este doar o pierdere de timp!
Gagiul din poza a fost pozat cand tocmai se intorcea de la o spargere ca sa faca bani pentru masoneria lui.
@ Cata
La îndemnul insistent al unor amici, vă rog să-mi permiteți să completez corecta dvs. constatare potrivit căreia „IOHANNIS ESTE DOAR O PIERDERE DE TIMP”.
Această catastrofală PIERDERE DE TIMP este scandalos de păguboasă, de devastatoare pentru prezentul și – mai ales – pentru viitorul nației române, pentru suveranitatea și independența României, inclusiv pentru prestigiul / credibilitatea noastră, adică a vechilor liberali.
Iohannis a promis ca va fi un altfel de presedinte decat Traian Basescu si ceilalti care l-au precedat. A avut dreptate, in sensul ca in cazul presedintilor, prostia, impotenta politica si ipocrizia imbraca nenumarate forme. Ca primar a fost bun, stia sa semneze. Dar ca presedinte este doar mobila din lemn masiv, un presedinte imobil politic. Poate este mobil pe schiuri, bicicleta si BMW, dar nu asta ne intereseaza pe noi. Ca toti politicienii a promis enorm si n-a facut nimic bun. Duca-se, a fost o noua dezamagire care a demonstrat ca nici un etnic german nu este mai capabil decat un roman, dimpotriva.
@Camizy
Felicitări !
Alături de mulți vechi liberali, am remarcat / apreciat / elogiat cu reală satisfacție următoarele corecte constatări ale Domniei Voastre:
a.- „IOHANNIS A PROMIS CĂ VA Fi UN ALTFEL DE PREȘEDINTE DECÂT TRAIAN BĂSESCU”. . .
b.- „A AVUT DREPTATE, ÎN SENSUL CĂ, ÎN CAZUL PREȘEDINȚILOR, P R O S T I A . . . ÎMBRACĂ NUMEROASE FORME”.
Este deosebit de important de subliniat că această realistă constatare a Domniei Voastre completează în mod magistral / convingător / doveditor următoare afirmație devenită deja celebră a remarcabilului scriitor italian Umberto Eco:
„P R O S T I A este infinit mai fascinantă decât inteligența, inteligența are limitele ei, P R O S T I A nu are”.
Devastatoarele rezultate ale Administrației IOHANNIS & Co. sunt o scandaloasă dovadă concludentă a faptului că P R O S T I A nu are limite !